55 matches
-
frica golanilor] nici un evreu nu Îndrăznea să se arate. Aceste pușlamale, cunoscute În Întregul Bosfor, dobândiseră dreptul de a arde În efigie un evreu În noaptea de Vinerea Mare. Pentru aceasta, Împopoțonau un manechin cu un costum evreiesc din cele mai rufoase, Îi spânzurau de umăr o traistă prăpădită și-l plimbau În procesiune prin oraș toată ziua de Vinerea Mare, psalmodiind o grămadă de invective dintre cele mai grosolane contra poporului lui Israel. Astfel adunau bani pentru lemnele necesare rugului [...]. În felul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În număr de 3-4. Poartă măști (caracteristice spectacolelor tradiționale). Se Încing cu un brîu și În mîini au cîrje”. Și cu asta, basta! „Jidanul” „Vălăretului” de la Bogdănița, fusese descris astfel: „Poartă un trenci sau un raglan lung pînă la genunchi, rufos și zdrențăros. Pe cap are o pălărie Înaltă. Pe față Își trage o mască cu coarne de drac, vopsită În negru, cu nas roșu ascuțit, cu mustăți mici, zburlite și Încîlcite. În mîini duce o cîrjă și un coș rotund
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
două-trei zile. M. M.: Mănânci pâine, mai mănânci o pâine, iar mai mănânci o pâine... S. B.: Ți se acrește, vrei o mâncare caldă. M. M.: Cam de pe 26 încolo s-au reglementat lucrurile, adică s-au liniștit. Dar eram rufoși, nespălați. Unde să te speli în Piață? Nespălați de-o săptămână, puțeam. S. B.: Erau condiții de front, practic. M. M.: Mai rău, că pe front ai bucătăria înapoia ta, ai instalațiile de duș sau de apă. S. B.: Mai
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
interesa la primării de bolnavii cu boli sociale, sifilisul și tuberculoza fiind la moda sărăciei, de pelagrăĂVenea pe la școli în inspecție uneori excesiv de interesat. La mine i-a plăcut cum am aranjat clasa-dormitor, s-a bucurat că toți copiii deși rufoși erau curați și că săpunul era la mare cinste. De aici și până la propaganda pe care mi-a făcut-o mai era un pas și dacă ar fi continuat musai că ajungeam ministrul sănătății. Vorbă să fie. La Colonești venise
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
principal și el se modifică, de la nume (Nuțucu Oaș, pseudonim Nuțu Haș în prima parte, devine Nuțucu Zete în cea de a doua), la caracteristici ale acestuia: caricaturist ratat în prezent, interesat în primul rînd de științele exacte, în adolescență; �rufos", neglijent, chiar dezgustător, sau obsedat de curățenie, ș.a., încît poate nici nu este vorba de evoluția unui personaj, ci de o coincidență de prenume sau poate copilul și adolescentul Nuțucu este o proiecție a adultului. Dar la urma-urmei stabilirea identității
Peisaj post-apocaliptic () [Corola-journal/Journalistic/14349_a_15674]