75 matches
-
mistica de Gran Canaria, pară un poeta rumâno, „La Provincia”, 1993, 50; Angelo Ramos, Una obra sobre Gran Canaria se traducira del rumâno al español, „Diario de Las Pălmaș”, 1994, 21; J. M. Balbuena, V. Speranza, un poeta y músico rumâno enamorado de Canarias, „La Provincia”, 1994, 24; Ion Buzași, O carte de versuri dedicată Blajului și Bisericii sale, „Unirea”, 1998, 1; Traian Ț. Coșovei, Sufletul meu e cuvântul, „Curentul”, 1998, 14-15 martie; Aureliu Goci, V. Speranța și „Sonetele fără umbră
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289822_a_291151]
-
fete de jâdan <endnote id="(224, p. 233)"/>. Colo-n vale la priloage, Țin orânda trei jidance <endnote id="(99, vol. I)"/>. Uneori, clienții o hărțuiesc sexual pe tânăra soție a cârciumarului evreu sau pe fiica acestuia (cum este „ovreicuța rumână” din romanul sadovenian Floare ofilită, publicat În 1905, sau „crâșmărița tinerică, durdulie și sprintenă” a cârciumarului Neumann din romanul Ion, publicat de Rebreanu În 1920, sau hangița Nehe, „o femeiușcă oacheșă și simpatică”, din romanul Stele rătăcitoare, scris de Șalom
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
țară autonomă și ridicarea ei la rangul de „Ducat” (1849), venirea lui Aron Pumnul, redeșteptătorul și luminătorul românilor în Bucovina (1849), înființarea gimnaziului gr. ort. din Suceava (1860), proclamarea unirii Principatelor Moldova și Muntenia sub numele „România” (1861), înființarea „Reuniunei rumâne de leptură (de la 1864, Societatea pentru Cultură și literatură română) în Cernăuți (1862), moartea neuitatului Aron Pumnul (1865), ridicarea căii ferate Lemberg-Cernăuți (1866), ridicarea Episcopiei Bucovinei la treapta de Mitropolie a Bucovinei și Dalmației (1873), înființarea la 1875 a Universității
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și teoria comparatismului în România, I, București, 1972, 173-174; Al. Dima, Principii de literatură comparată, București, 1972, 63-64; Cioculescu, Aspecte, 448-450; Stelian Cincă, Preocupări hispanice la Craiova, AUC, științe filologice, ț. ÎI, 1973; Domnită Dumitrescu, Ecos catalanes en la cultura rumâna, CREL, 1977, 1; Eugen Constant, Evocări, Craiova, 1980, 73-75; Ion Pătrașcu, Un strălucit reprezentant al hispanismului românesc, AUC, științe filologice, ț. IX, 1981; Apolzan, Aspecte, 375-376; Datcu, Dicț. etnolog., III, 131-132. D.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288954_a_290283]
-
la Franțoz și am scăldat copilul nou-născut în multe halbe de bere, care i-au fost cu noroc. Cine și-ar fi închipuit atunci că el o să ajungă bătrânețe unse? Primul număr începe cu un articol al lui Maiorescu, Poezia rumână. Cuvântul rumân în loc de român a fost viu combătut în "Junimea". Dar, fiindcă în materie de filologie și etimologie toți cedam pasul lui Maiorescu, am îngăduit, deși cu îndoială și neplăcere, să ni se schimonosască numele strămoșesc. Nu târziu după aceea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
REPUBLICA RUMÂNĂ, revistă politică și literară din care au apărut două numere, în 1851 la Paris și în 1853 la Bruxelles. Comitetul de redacție este reprezentat de C.A. Rosetti, care semnează în numărul din 1853 o Înștiințare. Articolele politice scrise de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289175_a_290504]
-
Eftimiu, Ion Minulescu, Maria Filotti, Ionescu-Vion, presedintele Sindicatului Profesional al Ziariștilor Români, Smaranda Gârbea Tomellini, I. C. Brătianu, Ion Mihalache ș.a. Numeroși colaboratori spanioli, italieni și români sunt prezenți la rubricile, foarte numeroase, ale revistei: „Deportivas, cinematograficas, musica y teatros”, „Noticiaro rumâno”, „Cronică italiană” ș.a. Printre ei se numără R. Martínez Torres, Manuel Cruz Romero, F. Martínez-Corbalan, Angel Dotor, José Maria Susaeta, Carlos Moral, Martin J. Planas, Juan Solanas, Carlo Alberto Lauri, Ramon Mora Masip, Paolo Boselli, Michele Soravia, Charles Normann, Alfonso
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286646_a_287975]
-
Sábato, Tunelul, pref. trad., București, 1965, Abaddón exterminatorul, pref. trad., București, 1986; Carmen Laforet, Neant, pref. trad., București, 1967; Antologia poeziei braziliene, îngr. trad., București, 1970; Juan Ramón Jiménez, Platero și eu, pref. trad., București, 1966, Poeme, București, 1971; Poesía rumâna contemporánea, Barcelona, 1972; Lucian Blaga, En el gran correr - În marea trecere, ed. bilingva, pref. trad., București, 1972; Jorge Luis Borges, Moartea și busola, pref. trad., București, 1972; Nicanor Parra, Viciile lumii moderne, pref. trad., Cluj, 1973; Federico García Lorca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288492_a_289821]
-
trecere, ed. bilingva, pref. trad., București, 1972; Jorge Luis Borges, Moartea și busola, pref. trad., București, 1972; Nicanor Parra, Viciile lumii moderne, pref. trad., Cluj, 1973; Federico García Lorca, Poezii București, 1974, Carte de poeme, București, 1986; Antologia de la narrativa rumâna contemporánea, îngr. trad., Madrid, 1974; George Bacovia, Plombo-Plumb, ed. bilingva, București, 1974; Hristos Ziatas, Sub pleoapele cucuvaei, pref. trad., București, 1974; Memoria de las rosas floridas. Selección de poesia rumâna del siglo veinte, îngr. trad., București, 1975; Poezie contemporană din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288492_a_289821]
-
București, 1974, Carte de poeme, București, 1986; Antologia de la narrativa rumâna contemporánea, îngr. trad., Madrid, 1974; George Bacovia, Plombo-Plumb, ed. bilingva, București, 1974; Hristos Ziatas, Sub pleoapele cucuvaei, pref. trad., București, 1974; Memoria de las rosas floridas. Selección de poesia rumâna del siglo veinte, îngr. trad., București, 1975; Poezie contemporană din Costă Rica, îngr. și pref. trad., București, 1975; Tudor Arghezi, Palabras adecuadas - Cuvinte potrivite, ed. bilingva, București, 1977; Antología de la poesía rumâna contemporánea, îngr. trad., București, 1977; Puerta abierta, Ciudad
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288492_a_289821]
-
Memoria de las rosas floridas. Selección de poesia rumâna del siglo veinte, îngr. trad., București, 1975; Poezie contemporană din Costă Rica, îngr. și pref. trad., București, 1975; Tudor Arghezi, Palabras adecuadas - Cuvinte potrivite, ed. bilingva, București, 1977; Antología de la poesía rumâna contemporánea, îngr. trad., București, 1977; Puerta abierta, Ciudad de México, 1977; Gabriel García Márquez, Fantastică și tristă istorie a candidei Erendira și a nesăbuitei sale bunici, București, 1978 (în colaborare cu Miruna Novăceanu), Toamna Patriarhului, pref. trad., București, 1979; J.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288492_a_289821]
-
Dario Samper, Poeme, pref. trad., București, 1982; George Uscătescu, Erasmus, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, 1982; Luis Alberto Machado, Imn materiei, București, 1983; Luis Pastori, În spatele oglinzii, București, 1983; Octavio Paz, Piatra soarelui, îngr. și pref. trad., București, 1983; La poesía rumâna, îngr. trad., La Habana, 1984; O sută de ani de poezie cubaneza, îngr. și pref. trad., București, 1988; Gonzalo Torrente Ballester, Bucurii și umbre, I-III, București, 1989 (în colaborare cu Miruna Ionescu); Valori eterne ale poeziei hispane, îngr. și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288492_a_289821]
-
CURENTUL ROMÂNESC (CORRIENTE RUMÂNO), revista apărută la Buenos Aires între 24 iulie 1949 și martie 1950 lunar în primul an, bilunar sau trimestrial în cel de-al doilea. Director: Dem. Dumbrăveanu; redactor: Vasile Posderca. Este redactată în limba română și spaniolă. Articolul-program, formulat în spiritul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286589_a_287918]
-
versuri sunt tipărite întotdeauna pe prima pagină (Cel tare nu plânge, Haiduceasca ș.a.), Radu Gyr (Vânt de seară), Teodor Ioraș (Vine România, fragmente de proza din volumul A fost odată), Vintilă Horia (El final de la conferencia titulata „Panoramă de la literatura rumâna en el destierro”). Vasile Posderca semnează articole politice ori cu caracter patriotic, de mobilizare a emigrației în folosul țării, pentru unitatea tuturor românilor aflați în exil. M.P.-C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286589_a_287918]
-
Peret și compusă de Guillermo Gonzales Arenas. Versurile sunt scrise chiar de Pepe: “Undeva prin 2005, după un concert în Spania, cei de la “El Mundo” făceau o asemănare într-un articol între mine și Peret (“Pepe, un Peret a la rumâna” / El Mundo (Edicion Impresa / 4 aprilie 2005) . Acum, au toate motivele să facă același lucru, cel puțin din punct de vedere al repertoriului pentru că “El muerto vivo”, piesa de la care s-a plecat, a fost făcută cunoscută publicului de către Peret
Pepe revine în forță, în 2013, cu "Femei Periculoase" by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/72863_a_74188]
-
universtar dr.Silvia Marcu, cunoscătoare a situației din România postbelică, a publicat în Revista “Lamusa” câteva articole despre “La actividad de los desplazados politicos rumanos en el exilio”, cosiderand că acest capitol este “mas tristes y sombrios de la historia contemporanea rumâna”. În articolele acestei cercetătoare găsim menționat printre alți publiciști români numele lui Zahu Până, autor al articolului ”La muerte mioritica”, publicat în Revista Culturală “CARPAȚII”, numărul 151 din anul 1988, care a apărut la Madrid, sub direcția poetului Aron Cotrus
Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
boierului: biciul șuieră prin aer cu un pocnet uscat și-l plezni pe flăcău peste obraz" - Dumitriu, p. 40, r. 10: "Boierul tresări, înălță iute gîrbaciul și-l plezni pe flăcău peste obraz"; Vinea, p. 249, r. 34-35: "}ine-ți gura, rumâne! strigă amenințător Iordachi" - Dumitriu, p. 40, r. 43-44: "Panaioti îi arse o palmă peste gură: - Nu-i tăia vorba boierului, mă!"; Vinea, p. 253, r. 17-18: "Trecură ceasuri. Se sfîrșea după-amiaza și se răspîndea pe cer o înserare viorie. Se
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]
-
care nu schimbă natura limbii: Cînd a văzut întîia dată românul dulamă, poturi, contoș, anteriu, ceacșiri, islic, firește că a întrebat pe cel care le purta cum se cheamă și acela i-a spus cum se cheamă" (Paralelism între limba rumână și italiană). Nu altfel s-ar fi comportat un occidental: Ce face franțezul sau altă nație din zioa de astăzi cînd ia turbanul turcului să-l poarte sau vine trebuința a vorbi de dînsul decît să-l numească iar turban
Purismul și turcismele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14380_a_15705]
-
preotul Boian Aleksandrovic, Protopop al BOR pentru „Dacia Ripensis”. În cadrul întâlnirii, delegația românilor din Timoc a invocat modul fraudulos în care autoritățile sârbe, prin partidele sârbești și prin presiuni ale poliției și procuraturii, au preluat Consiliul Național al Minorității Naționale Rumâne din Șerbia, consiliul reprezentând românii/vlahii din Timoc. Președintele Comisiei pentru relațiile cu Românii de Pretutindeni din Senatul României a fost informat de către delegația românilor din Timoc și despre faptul că deși au fost strânse semnături pentru introducerea în 13
Serbia ori acordă drepturi românilor-vlahilor din Timoc, ori rămâne în afara UE. Trebuie să aleagă, afirmă senatorul Viorel Badea () [Corola-journal/Journalistic/48513_a_49838]
-
modestă în relațiile diurne, nutrea un amor propriu voievodal cu totul deplasat și era de o ambiție de putere nemăsurată, revelabilă în intonația groasă a vorbirii, semănată cu "dă ce, pă ce" în pretenția de a fi o prințesă autentic "rumînă" până și în pronunție. Ea se vâra în toate, intriga politicește și, deși era admisă la curte, afecta o anume opoziție și visa restaurarea dinastiilor domnești române, adică a ei. Nu-i de mirare, deci, că Aurora fu ascultată cu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
vrâncean și lui ungurean ca să mă îngroape aice pe-aproape... — E bine! Așa e! zise cu glas blând uriașul. Lăsați mâinile jos și iertați, da’ altfel n-aveam cum vă cunoaște. Ședeți. Episodul 20 CĂLDURĂ MARE LA HOTARE — Doamne, măi rumâne, prin ce spaimă ne-ai trecut sufletele! - glăsui Metodiu lăsându-și mâinile jos și, o dată cu ele, și trupul. Șezură toți trei în iarbă. Nu mi-am făcut decât datoria! - răspunse voinicul, plecându-și feciorelnic ochii și zărind în iarbă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
licență în litere, apoi se stabilește în Spania, la Madrid. Profesor la Universitatea din Salamanca, unde în 1946 fusese invitat să predea filologie romanica, introduce în programul Universității și un curs de limbă română, pentru care a elaborat o Gramática rumâna (1948), apărută în trei ediții, si un mic dicționar spaniol-român. Preocupat permanent de problemele românești, R. se angajează cu generozitate în numeroase acțiuni, menite, pe de o parte, să atragă atenția Occidentului asupra României sovietizate și asupra procesului de degradare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289148_a_290477]
-
a statuii lui Mihai Eminescu de Ion Vlad (rue Jean de Beauvais, lângă Biserică Ortodoxă Română), lucrare pe care, de asemenea, a subvenționat-o. Traduceri: Mihai Eminescu, Poesías, Salamanca, 1950; I.L. Caragiale, Cuentos rumanos, Salamanca, 1952; Antologia de la poesía popular rumâna, Salamanca, 1955 (în colaborare cu Luis Cortes); Horia Stamatu, Diálogos (Poemas), Salamanca, 1971; Mircea Eliade, El viejo y el funcionario. En la calle Mantuleasa, Barcelona, 1984. Repere bibliografice: Românii, 315; Chihaia, Mărturisiri, 157-163; Manolescu, Enciclopedia, 589-590. M.P.-C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289148_a_290477]
-
unei afaceri cu diamante, fuge la Atena și, de acolo, la Paris, unde, prin scrisori și memorii, prin articole și poezii, susține cauza Principatelor, făcând o intensă propagandă pentru Unire. În același scop, scriitorul - care colaborează și la ziarul „Republica rumână” (1853) - editează foaia „Buciumul” (1857). Revenit în țară, în 1857, îndeplinește funcția de director al „Monitorului Adunării ad-hoc”. Se declară pentru alegerea concomitentă, ca domn, a lui Al. I. Cuza în cele două țări române. În 1860 devine membru al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285808_a_287137]
-
C. se leagă de „Curierul românesc” al lui I. Heliade-Rădulescu, unde în 1847 publică notații satirice în proză și cronici teatrale, urmate de versuri patriotice, apărute fie aici, fie în „Pruncul român”, „Popolul suveran” ori în „România viitoare” și „Republica rumână”, reviste scoase la Paris de emigrația română. Are un rol însemnat în înființarea societății „Junimea română” și a revistei cu același nume, editată tot la Paris, în 1851. Mai publică la „Patria”, „Foiletonul Zimbrului”, în revistele unioniste „România literară” și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286484_a_287813]