450 matches
-
am început să văd stele verzi printre bobițele de lacrimi ce-mi alunecau printre gene și cădeau pe obrazul care-mi ardea ca focul, când dă bunul Dumnezeu să ajung la o răspântie de drum, unde întâlnii un creștin de rumân. „Și el... tot pribeag ca mine ...în noapte tîrzie de iarnă” - gândesc eu ,când îmi zise prietenește să ne abatem pe la „Cârciuma lu’ ILIE”, să ne mai dezmorțim puțin. Din una, din alta... mă luă la puricat: cum de ajunsăi
NONE„JURĂMÂNT DE FACI, ÎŢI SPUN: NU UITA, DRACU-I BĂTRÂN!” de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 by http://confluente.ro/None_juramant_de_faci_iti_spun_n_marin_voican_ghioroiu_1330811385.html [Corola-blog/BlogPost/366393_a_367722]
-
ori pe săptămână / merg ținându-se de mână / un bătrân și o bătrână. Bacovia descriind Bacăul astăzi altă republică autonomă a federației Statelor Unite Ponta. Vai Doamne iartă-ne nouă că l-am împușcat. De ce nu ne dai Tu Doamne mintea rumânului cea de pe urmă? Vlad Țepeș și Lenuța Scorpia singurele modele care ar putea scoate țara din „bunăstarea” pe care „revoluția - lovitură (de tun nu de Stat)” ne-a adus. Și mai zici să fim optimiști, să creăm cu bunăvoie, nu
MELANCOLIE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1199 din 13 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1397398369.html [Corola-blog/BlogPost/347809_a_349138]
-
deziluzionată și mi-a părut foarte rău pentru dânsa. Apoi, am fost prins de probleme personale, m-am luat cu ele, dar, din când în când, zâmbeam cu amărăciune ce naiv sunt: nu s-a găsit în tot Bucureștiul alt rumân care, sprijinit de alții la fel ca el, să-l dea în judecată ? M-am găsit io, din nordul preerii canadiene, să fac ce trebuia făcut de la început de intelectualitatea și scriitorimea liberă acum în țară. Probabil, am minte de
PUŞCAŞ NUMIT BREBAN de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 by http://confluente.ro/corneliu_florea_1454559325.html [Corola-blog/BlogPost/372370_a_373699]
-
faci parte. Pot face, de exemplu ca pe teritoriul României prostia să doară precum nașterea unui copil. Te-ar aranja această soluție? - Mă faci să râd ! Visul din totdeauna al omenirii, concretizat în zicale precum “prostia nu doare” sau “dă rumânului mintea cea de pe urmă” să devină realitate. Ce ar fi dacă ai da omului mintea cea de pe urmă, adică reflexiile de după desfășurarea evenimentului. Oare î-l pun în iar în încurcătură pe “bunul Dumnezeu”? - Nicidecum. Ceea ce propui este o problemă
UN JOB de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1400332493.html [Corola-blog/BlogPost/372853_a_374182]
-
toată România sub oblăduirea lui Iliescu și Băsescu, depășind cu mult pazvangiii în șalvari cu iatagane. După această frază despre pazvangii, niște mercenari musulmani plătiți să jefuiască și să omoare oameni pașnici, fără apărare, să coborâm trei secole în istoria rumânilor sub domniile fanarioților, care nu erau nimic altceva decât niște vătafi ai Porții Otomane în Țările Române pentru a-i asigura haraciul, din ce în ce mai mare, ceea ce în Oltenia a dus la o anarhie greu de stăpânit. Lucrurile s-au complicat când
DE LA PAZVANTE CHIORUL LA BĂSESCU BARCAGIUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/corneliu_florea_1496284755.html [Corola-blog/BlogPost/383317_a_384646]
-
ceea ce realizează, în doi ani de zile, prin pungi cu galbeni. În această poziție aria lui de pungășire se lărgește mult, făcând avere necinstită ceea în mediul fanariot al urbei este o fală, un mare blazon. Pazvante, cum îi spuneau rumânii, atinge apogeul fanariotic pe Dâmbovița în anturajul curții domnești, unde, pe neașteptate face o criză de amor total după o jupâniță de la curte care-l refuză cu dispreț, ceea ce îl doboară într-o depresie de zace la pat cu lunile
DE LA PAZVANTE CHIORUL LA BĂSESCU BARCAGIUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/corneliu_florea_1496284755.html [Corola-blog/BlogPost/383317_a_384646]
-
labil, când puternic și răzbunător. A fost doar un meteorit otoman. Sfârșitul lui și-al pașalâcului său se trage de la iataganul celui mai mare haiduc oltean, Iancu Jianu. Întâi, într-o luptă directă, i-a scos un ochi, după care rumânii l-au numit Pazvante Chiorul! A doua oară, în 1809 Iancu Jianu, a răzbunat toate jafurile, violurile și omorurile pe care pazvangiii le-au pricinuit în Țara Românească, trecând Dunărea, împreună cu haiducii lui, câteva mii, ce au fost în stare
DE LA PAZVANTE CHIORUL LA BĂSESCU BARCAGIUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/corneliu_florea_1496284755.html [Corola-blog/BlogPost/383317_a_384646]
-
Dr. Mite Măneanu O latură importantă a activității lui Lupu Buliga a fost și cea de ctitor. Ajuns , grație capacității și talentului său ,în înalte funcții militare și în atenția domnului ,el a strâns o importantă avere formată din moșii ,rumâni , bani, etc. care i-a pemis să ridice la Ciovârnășani și în alte părți, mai multe ctitorii. Semnalăm mai întâi conacul sau curțile de la Ciovârnășani, al căror loc nu se cunoaște , dar pe care îl presupunem undeva la poalele dealului
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA PERSONALIATATE PROEMIONENTĂ ÎN EPOCA LUI MATEI BASARAB. VOCATIA DE CTITOR de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_lupu_buliga_varvara_magdalena_maneanu_1368775201.html [Corola-blog/BlogPost/354894_a_356223]
-
de danie sau cumpărătoare , relative la Topolnița ne vom opri doar la câteva care au legătură directă cu familia ctitorilor .Mai întâi trebuie amintit documentul din 16 martie 1644 prin care Lupu Buliga , mare căpitan , dăruiește mânăstirii moșie stearpă , fără rumâni, la Ștubei .Interesantă este precizarea ce se face că aceasta ..îi fusese dăruită de Matai Voievod 8ceea ce îndreptățește aprecierea făcută de unii cercetători că mânăstirea aparține lui Buliga încă înainte cu câțiva ani de data actului 9-,principal de
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA PERSONALIATATE PROEMIONENTĂ ÎN EPOCA LUI MATEI BASARAB. VOCATIA DE CTITOR de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_lupu_buliga_varvara_magdalena_maneanu_1368775201.html [Corola-blog/BlogPost/354894_a_356223]
-
patrimonială a mânăstirii se schimbă .Motivul închinării este deopotrivă economic și spiritual .Economic , căci se pare că , cu toate daniile primite din partea familiei Buliga , precum și a altora , mânăstirea avea nevoie de un sprijin puternic ,probabil lipsa forței de muncă a rumânilor , o făcea vulnerabilă . În același timp , situația familială a Hârșovei, rămasă singură și cu mari datorii de pe urma tatălui său Curuia , hărțuită de creditori , au determinat-o la acest act extrem ,argumentat de ea printr-o adevărată lamentație : .. murind părinții mei
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA PERSONALIATATE PROEMIONENTĂ ÎN EPOCA LUI MATEI BASARAB. VOCATIA DE CTITOR de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_lupu_buliga_varvara_magdalena_maneanu_1368775201.html [Corola-blog/BlogPost/354894_a_356223]
-
totodată , că veniseră trei călugărași sârbi să o repare și că aceștia se plângeau pentru acest sat D.R.H., vol. XXII, p. 439 .Mai târziu , Matei Basarab , la începutul domniei , acordă din nou scutiri ,prin documentul din 28 martie 1633, acelorași rumâni din Șovârliug D.R.H. , vol . XXIV, p. 31, iar peste câteva luni, în 22 iulie, marele ban al Craiovei ,Radu Buzescu împuternicea să ia dijmele din satele Vlăsceni , Stârlbița și Bucovățul și să țină aceste moșii cum le+au ținut și
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA PERSONALIATATE PROEMIONENTĂ ÎN EPOCA LUI MATEI BASARAB. VOCATIA DE CTITOR de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_lupu_buliga_varvara_magdalena_maneanu_1368775201.html [Corola-blog/BlogPost/354894_a_356223]
-
De aceea, dacă ar fi să cunoască cineva pe toți din neamul nostru care au trecut pragul sfințeniei în prigoana comunistă, ar veni la cuvintele rostite în veacul al XVII - lea de sfântul Mitropolit Dosoftei al Moldovei: „dară și dintre rumâni mulți sunt sfinți., dară nu s-au căutat!”... Lucrarea aceasta, cu adevărat mărturisitoare și folositoare, apărută cu binecuvântarea părintească, duhovnicească și responsabilă a Înaltpreasfințitului Andrei - Arhiepiscopul Alba Iuliei - care are „Aiudul aproape, cu teribila-i închisoare și cu monumentul dedicat
VALERIU GAFENCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_valeriu_gafencu_.html [Corola-blog/BlogPost/367322_a_368651]
-
adică în această carte) vom pune în fața cititorului crâmpeiele adunate despre viața, trăirea și gândirea acestui sfânt al veacului XX. Memoriile foarte mișcătoare cuprinse în acest volum, sunt împărțite în următoarele tiluri foarte sugestive, cum ar fi: „Dară și dintre rumâni mulți sunt sfinți”, „Înainte de închisoare”, „Valeriu și educația legionară”, „Nevoitorii de la Aiud”, „Ei au găsit această cale cu un ceas mai devreme”, „Calea fericirii”, „Viața în „lavra” Aiudului”, „Colonia de muncă de la Galda de Jos”, „Din mărturia lui Marin Naidim
VALERIU GAFENCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_valeriu_gafencu_.html [Corola-blog/BlogPost/367322_a_368651]
-
și arte vizuale). Important nu este numele instituției de învățământ ci faptul că studenților nu li se umple capul cu înalte științe controlate de politicieni. Ei învață o meserie deci la absolvire vor poseda o brățară de aur după vorba rumânului. În câțiva ani, după o intensă activitate de cercetare retribuită, universitatea își construiește singură, folosind drept forță de muncă cei 4000 studenți, o impozantă clădire în beton și sticlă având atașat și un teatru cu cele mai evoluate utilaje scenice
AR FI BINE DE ŞTIUT! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1300 din 23 iulie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1406133058.html [Corola-blog/BlogPost/349262_a_350591]
-
în strună: ,,curat constituțional!". Dandanache: „În sănătatea alegătorilor... cari au probat patriotism și mi-au acordat... asta... cum să zic de!... zi-i pe nume de!... a! sufradzele lor; eu, care familia mea de la patuzsopt în Cameră, și eu ca rumânul imparțial, care va să zică... cum am zițe... în sfârșit să trăiască!” Iar Cațavencu: „În sănătatea venerabilului și imparțialului nostru prezident, Trahanache!” Și șoptindu-i încet lui Tipătescu: „Să mă ierți și să mă iubești!” Apoi expansiv: „Pentru că toți ne iubim țara, toți
NORTH CAROLINA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Parvenitism.html [Corola-blog/BlogPost/345029_a_346358]
-
vânătoare de critici ale guvernării. De aceea nu mai sunt „inundații” în Ardeal. Nu mai sunt și pace! Doar n-o să laude un reporter munca și întrajutorarea. Dacă biserica ar folosi mai puține odăjdii și „sfinte manele” poate că și rumânul ar învăța să se ajute singur, iar în acel caz ar merita să ne iubim și țara nu numai satul natal. Atenție: Nu-l plagiez pe Sadoveanul introducând „tendința” în „arta pentru artă”. Le spun însă pe șleau. Și cred
IUBITA NOASTRĂ ŢARĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1400054778.html [Corola-blog/BlogPost/349877_a_351206]
-
să facă aceste lucruri, că doar și noi suntem tot ca ei, chiar dacă avem altă credință!” * - Bre, andraliule, îi zise a doua zi Bria lui Gheorghe, pe când adunau de prin zăvoi surcele pentru foc. Domnișoara asta nu-i fată de rumân! - Da ce-i, fă? - E jidoafcă! Ș-auzii că o cheamă Maia. Când descântam de izdat la fata popii, am auzit muierile vorbind că pe ăștia, pe jidovi, îi omoară oamenii Mareșalului, pe unde-i prind. Părinții ei au murit
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” POGROMUL DE LA IAȘI 1941 de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496253683.html [Corola-blog/BlogPost/372291_a_373620]
-
Mitropolitului Dosoftei dar și dragostea sa pentru sfinți și pentru sfințenie. De aceea, el scrie despre sfinți cuvioși români pe care i-a cunoscut personal și despre alții pe care poporul îi venera cu multă evlavie: „Dară tocma și din rumâni mulți sfinți sânt, carii am și vădzut viața și traiul lor, dară nu s-au căutat, fără numai Daniil de Voroneț, și Rafil de Agapia, i-am sărutat și svintele moștii. Apucat-am în dzâlele noastre părinț nalț la bunătăț
DOSOFTEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 by http://confluente.ro/Dosoftei.html [Corola-blog/BlogPost/366952_a_368281]
-
netulburat de vreo codană, și el recunoștea că ține la nevasta lui...ca la ochii din cap...dar o mai culca cu fața la podea...în lovituri de bocanc...” Să nu uite ce-i respectul! Să tremure și-n somn de frica rumânului ei!” Măcinat de alcool, nopți nedormite, altercații...i l-au adus într-o dimineață...țeapăn. A rămas Raveca, înainte de 40 de ani...cu casele...fiul...mulți bani...vreo 300 de oi...și o armata de ciobani în subordine. Era o
O POARTA SPRE CER ... de CORINA-LUCIA COSTEA în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/O_poarta_spre_cer_.html [Corola-blog/BlogPost/344945_a_346274]
-
cu funcția de postelnic, Dimitrie Plainos, deși om cultivat și priceput în administrarea moșiilor, se dovedește nu numai un potentat hrăpăreț, dar are și un caracter urât, cu unele comportamente reprobabile în relațiile cu cei care-i lucrau pământurile, clăcașii rumâni și robii țigani, pe care îi determina să ia decizii disperate de a fugi de pe moșiile sale. Intriga romanului începe tocmai dintr-o „poftă” a postelnicului de a nu permite unui tânăr țigan, fierarul Floricel, rob de pe o moșie a
VREMEA FANARIOŢILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1430936426.html [Corola-blog/BlogPost/344059_a_345388]
-
Ediția nr. 609 din 31 august 2012 Toate Articolele Autorului Motto: „Nihil sine DEO!” „O teorie trebuie verificată, un fapt trebuie dovedit, un adevăr trebuie trăit!” (Alan Spence) „Soare în suflet și în zâmbet, vă doresc!” (urare anonimă) Tot un rumân ca noi, poetul și matematicianul Ion Barbu (Dan Barbilian), hăruit să aibă un înalt grad de intuiție și creativitate în abstractul sensibil a spus undeva, în poeziile sale: sfăntă-i doar nunta, începutul ...” Și, adevăr grăit-a! Căci Nunta este Dumnezeu
SACRUL, PROFANUL ŞI UMANUL, DIN PERSPECTIVA DEOUMANISTĂ de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_oblu_deoumanismul_doctrina_alexandru_oblu_1346426022.html [Corola-blog/BlogPost/351391_a_352720]
-
respirări ale Divinității, aproape uitate schije sau picături din Sfințenia Sa și, așa cum niciodată picătură nu poate fi Ocean, tot așa, niciodată, omul nu poate să fie Dumnezeu, Întregul! În acest fel, prin conștientizarea generalizată a sacrelor lor rădăcini primare, rumânii se spiritualizează, adică se recompun îmbunătățiți și pot face posibilă trecerea mai abundentă a Spiritului Sacru Inițial, în profanul cetățenesc diurn al vremurilor moderne, contemporane. Astfel, topirea și asimilarea Întâiului, în conștiința însăși a comunității civice a umanității filiale multiplicate
SACRUL, PROFANUL ŞI UMANUL, DIN PERSPECTIVA DEOUMANISTĂ de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_oblu_deoumanismul_doctrina_alexandru_oblu_1346426022.html [Corola-blog/BlogPost/351391_a_352720]
-
cele aparținând filonului lingvistic și cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceștia sunt apelați (armâni, armânji, aromâni, basarabeni, bucovineni, cuțovlahi, dacoromâni, fărșeroți, herțeni, istroromâni, latini dunăreni, macedoromâni, macedoromâni, maramureșeni, megleniți, meglenoromâni, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi, vlasi, voloni, macedo-armânji, precum și toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus), denumite în continuare români de pretutindeni; ... ---------- Lit. a) a alin. (1) al art. 1 a fost modificată de art. unic din LEGEA nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192675_a_194004]
-
cele aparținând filonului lingvistic și cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceștia sunt apelați (armâni, armânji, aromâni, basarabeni, bucovineni, cuțovlahi, dacoromâni, fărșeroți, herțeni, istroromâni, latini dunăreni, macedoromâni, macedoromâni, maramureșeni, megleniți, meglenoromâni, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi, vlasi, voloni, macedo-armânji, precum și toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus), denumite în continuare români de pretutindeni; ... ---------- Lit. a) a alin. (1) al art. 1 a fost modificată de art. unic din LEGEA nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/210324_a_211653]
-
domnului Neculai Popa, fost deținut politic, activist anticomunist, coordonator al "Centrului Româno-American" din Los Angeles (Statele Unite ale Americii). Articolul 2 Se conferă Ordinul Național Pentru Merit în grad de Ofițer: - domnului Ivan Alexandrov, inginer, președinte de onoare al "Asociației Vlahilor (Rumânilor) din Bulgaria" (Republică Bulgaria); - domnului Vasile Iordăchescu, agronom, epitrop al bisericii ortodoxe "Sf. Petru și Pavel" și "Sf. Nicolae" din Camâșovca (Ucraina). Articolul 3 Se conferă Ordinul Meritul Cultural în grad de Mare Ofițer, categoria A "Literatura": - domnului Alexandru Bantoș
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235773_a_237102]