450 matches
-
Plasticul nu e ca fierul din care sar scântei,el crapă instantaneu.Și-atunci când crapă și țâșnește ! - Lasă,mâncați-aș,nu te mai supăra ! Mașină aveai,vilă aveai,piscina-ți mai lipsea. Acu o ai la poartă,să moară toți rumânii de necaz ! îmi spune-n zeflemea. - Ieși mai repede din groapă , până nu-mi aduc aminte că și coada lopeții e bună la ceva ! urlu ,umplut de furia-mi cumplită ce-a apărut din nou la suprafață. Iese în grabă
GROAPA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366455_a_367784]
-
Ediția nr. 609 din 31 august 2012 Toate Articolele Autorului Motto: „Nihil sine DEO!” „O teorie trebuie verificată, un fapt trebuie dovedit, un adevăr trebuie trăit!” (Alan Spence) „Soare în suflet și în zâmbet, vă doresc!” (urare anonimă) Tot un rumân ca noi, poetul și matematicianul Ion Barbu (Dan Barbilian), hăruit să aibă un înalt grad de intuiție și creativitate în abstractul sensibil a spus undeva, în poeziile sale: sfăntă-i doar nunta, începutul ...” Și, adevăr grăit-a! Căci Nunta este Dumnezeu
SACRUL, PROFANUL ŞI UMANUL, DIN PERSPECTIVA DEOUMANISTĂ de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/351391_a_352720]
-
respirări ale Divinității, aproape uitate schije sau picături din Sfințenia Sa și, așa cum niciodată picătură nu poate fi Ocean, tot așa, niciodată, omul nu poate să fie Dumnezeu, Întregul! În acest fel, prin conștientizarea generalizată a sacrelor lor rădăcini primare, rumânii se spiritualizează, adică se recompun îmbunătățiți și pot face posibilă trecerea mai abundentă a Spiritului Sacru Inițial, în profanul cetățenesc diurn al vremurilor moderne, contemporane. Astfel, topirea și asimilarea Întâiului, în conștiința însăși a comunității civice a umanității filiale multiplicate
SACRUL, PROFANUL ŞI UMANUL, DIN PERSPECTIVA DEOUMANISTĂ de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/351391_a_352720]
-
și să devenim mai conștienți de necesitatea contracarării urgente a ofensivei răului, care conspiră să ne prăbușească în subumanitate. Iar aceasta o vom face cu mijloace legitime, democratice și pașnice. Și putem s-o facem pe deplin realizabilă, pentru că noi, rumânii de astăzi, (cei nealterați încă prin corcire de conștiință, câți vom mai fi rămas) avem o istorie a strămoșilor Daci în totalitatea ei sanctificabilă! “Dacii (ne transmite Herodot) ... cei mai viteji și mai drepți dintre traci( ... ) sunt cei mai numeroși
CREDINŢA DACO-DEOUMANIŞTILOR ŞI LIANTUL EI INTEGRAL, DUMNEZEUL UNIC CURCUBEU (D.U.C.) de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351362_a_352691]
-
-o și bestializând-o global. El, D.U.C., conștientizat ca stindard al unei epoci noi, ne aduce, odată cu esența sa, încrederea și speranța în Renașterea națională purificată a viitoarei Românii-DACOLUMNIA- care se va petrece, după cum spuneam, prin conștientizarea tuturor rumânilor de sacralitatea istoriei lor străbune. Iar Dacolumnia este primul pas către atingerea EDENTRACIEI lui Zamolxis, după ce vom păși, esențializați, în Dimensiunea a IV-a de evoluție spirituală a lumii. Așadar, dragi și buni rumâni, cu Dumnezeul strămoșilor înainte, faceți-vă
STINDARD, TEMATIC, INTRODUCTIV de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/351390_a_352719]
-
petrece, după cum spuneam, prin conștientizarea tuturor rumânilor de sacralitatea istoriei lor străbune. Iar Dacolumnia este primul pas către atingerea EDENTRACIEI lui Zamolxis, după ce vom păși, esențializați, în Dimensiunea a IV-a de evoluție spirituală a lumii. Așadar, dragi și buni rumâni, cu Dumnezeul strămoșilor înainte, faceți-vă viața cum vă place și proiectați-vă viitorul care vă e necesar și vă merită! În statul social regenerat al Rumânilor Dacolumniei, bazinul coordonatorilor meritocrați (care vor conduce și administra PRIN DREAPTĂ OMENIE Statul
STINDARD, TEMATIC, INTRODUCTIV de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/351390_a_352719]
-
Dimensiunea a IV-a de evoluție spirituală a lumii. Așadar, dragi și buni rumâni, cu Dumnezeul strămoșilor înainte, faceți-vă viața cum vă place și proiectați-vă viitorul care vă e necesar și vă merită! În statul social regenerat al Rumânilor Dacolumniei, bazinul coordonatorilor meritocrați (care vor conduce și administra PRIN DREAPTĂ OMENIE Statul civic al Legii) va fi clasa de mijloc, extinsă și substanțializată cu concursul redefinirii proprietăților onorabile. Numai ea poate fi clasa tuturor emulațiilor real-valorice și a tuturor
STINDARD, TEMATIC, INTRODUCTIV de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/351390_a_352719]
-
De aceea, dacă ar fi să cunoască cineva pe toți din neamul nostru care au trecut pragul sfințeniei în prigoana comunistă, ar veni la cuvintele rostite în veacul al XVII - lea de sfântul Mitropolit Dosoftei al Moldovei: „dară și dintre rumâni mulți sunt sfinți., dară nu s-au căutat!”... Cu alte cuvinte, așadar, avem în față noastră un volum de memorialistică în care mărturisitorul Nicolae Purcărea descrie cu lux de amănunte ororile îndurate în închisorile și lagărele comuniste. Autorul vorbește pe
RECENZIE – NICOLAE PURCĂREA, “URLĂ HAITA”, EDITURA FUNDAŢIA “SFINŢII ÎNCHISORILOR”, BUCUREŞTI, 2012, 287 PAGINI. ISBN: 978-973-0-13962-4 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 797 din 07 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345609_a_346938]
-
Dr. Mite Măneanu O latură importantă a activității lui Lupu Buliga a fost și cea de ctitor. Ajuns , grație capacității și talentului său ,în înalte funcții militare și în atenția domnului ,el a strâns o importantă avere formată din moșii ,rumâni , bani, etc. care i-a pemis să ridice la Ciovârnășani și în alte părți, mai multe ctitorii. Semnalăm mai întâi conacul sau curțile de la Ciovârnășani, al căror loc nu se cunoaște , dar pe care îl presupunem undeva la poalele dealului
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA PERSONALIATATE PROEMIONENTĂ ÎN EPOCA LUI MATEI BASARAB. VOCATIA DE CTITOR de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354894_a_356223]
-
de danie sau cumpărătoare , relative la Topolnița ne vom opri doar la câteva care au legătură directă cu familia ctitorilor .Mai întâi trebuie amintit documentul din 16 martie 1644 prin care Lupu Buliga , mare căpitan , dăruiește mânăstirii moșie stearpă , fără rumâni, la Ștubei .Interesantă este precizarea ce se face că aceasta ..îi fusese dăruită de Matai Voievod 8ceea ce îndreptățește aprecierea făcută de unii cercetători că mânăstirea aparține lui Buliga încă înainte cu câțiva ani de data actului 9-,principal de
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA PERSONALIATATE PROEMIONENTĂ ÎN EPOCA LUI MATEI BASARAB. VOCATIA DE CTITOR de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354894_a_356223]
-
patrimonială a mânăstirii se schimbă .Motivul închinării este deopotrivă economic și spiritual .Economic , căci se pare că , cu toate daniile primite din partea familiei Buliga , precum și a altora , mânăstirea avea nevoie de un sprijin puternic ,probabil lipsa forței de muncă a rumânilor , o făcea vulnerabilă . În același timp , situația familială a Hârșovei, rămasă singură și cu mari datorii de pe urma tatălui său Curuia , hărțuită de creditori , au determinat-o la acest act extrem ,argumentat de ea printr-o adevărată lamentație : .. murind părinții mei
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA PERSONALIATATE PROEMIONENTĂ ÎN EPOCA LUI MATEI BASARAB. VOCATIA DE CTITOR de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354894_a_356223]
-
totodată , că veniseră trei călugărași sârbi să o repare și că aceștia se plângeau pentru acest sat D.R.H., vol. XXII, p. 439 .Mai târziu , Matei Basarab , la începutul domniei , acordă din nou scutiri ,prin documentul din 28 martie 1633, acelorași rumâni din Șovârliug D.R.H. , vol . XXIV, p. 31, iar peste câteva luni, în 22 iulie, marele ban al Craiovei ,Radu Buzescu împuternicea să ia dijmele din satele Vlăsceni , Stârlbița și Bucovățul și să țină aceste moșii cum le+au ținut și
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA PERSONALIATATE PROEMIONENTĂ ÎN EPOCA LUI MATEI BASARAB. VOCATIA DE CTITOR de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354894_a_356223]
-
despre Compelxul lui Oedip, se certa uneori cu Dumnezeu, ba-i arăta pumnul în Cer, strigându-i, la vreme de cumpănă, când feciorul său, avocat, este silit să părăsească Transilvania și să se retragă în Regat : Nu-ț' pasă de rumân!!! i-a strigat, arătând cu pumnul spre Cer, mai înainte de-a se opri cu cai și căruță la primul făgădău. A băut deț după deț de jinars d'ăl rău dar era mult prea amărât ca băutura să se
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
După care mai vrem o dată ! După victoria de la Călugăreni, oștenii voievodului Mihai i-au reproșat acestuia că prea puțini ieniceri de-ai lui Sinan-pașa au încercat să-i nimicească în sângeroasa luptă, deși erau cam zece turcaleți pe cap de rumân nemulțumit, iar cinicul Sinan a scăpat cu fuga, pierzându-și între timp și mâna stângă în mlaștinile din zonă, dar foarte mulțumit că a scăpat cu viață. La lovitura de stat din 1989, mulțimea de „revoluționari” manevrat și rămas în
SCRISOARE ADRESATĂ ROMÂNILOR INTELIGENŢI (DIN ŢARĂ ŞI DIASPORA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1714 din 10 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369041_a_370370]
-
de sănătatea sa. Ce să-i faci om de suprafață. Recitiți vă rog bancul ca să faceți legătura. Nu mai este cazul să vă spun ce a cerut Victoraș de la Mutu. Dar sper să-i vină mintea cea de pe urmă a rumânului la cap dacă nu-l poate chiar înlocuii cu capul la care tânjește. Serios glumind, în țara asta toți au fost culeși nu aleși. Ne aflăm numai în treabă când cheltuim sănătatea, școlile salariile țării pe mici și găleți. De
VICTORAŞ VERSUS MUTU de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369754_a_371083]
-
numele moșneni, adică mici proprietari, stăpâni ai pământurilor lor, fiindcă, în realitate, erau obligați la maglă, adică la prestațiile legate de exploatarea sării de la Ocnele Mari. Aceste obligații prea mari i-a determinat pe moșnenii din Dobriceni să se vândă rumâni lui Chirca, comisul de la Ruda, cu condiția să fie scoși de la magle. Chirca comisul însă nu-i scoate de la maglă - se vede că era greu sau poate imposibil să obțină acest lucru - și-i ține „rumâni în silnicie”, nevrând să
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
Dobriceni să se vândă rumâni lui Chirca, comisul de la Ruda, cu condiția să fie scoși de la magle. Chirca comisul însă nu-i scoate de la maglă - se vede că era greu sau poate imposibil să obțină acest lucru - și-i ține „rumâni în silnicie”, nevrând să recunoască obligația pe care și-o luase. Pentru această pricină se va isca un proces între urmașii lui Chirca, comisul de la Ruda, și sătenii de la Dobriceni, o primă judecată având loc la 1600, când țăranii se
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
urmașii lui Chirca, comisul de la Ruda, și sătenii de la Dobriceni, o primă judecată având loc la 1600, când țăranii se duc la Alba-Iulia, cu plângere la domnie, nemulțumiți că boierul nu i-a scos de la salină și totodată îi ține „rumâni în silnicie”. Voievodul Mihai Viteazul, care dăduse legea ca „fiece rumân să rămâie veșnic în această stare”, dă câștig boierului Chirca, în detrimentul țăranilor, ca o exprimare a dreptului feudal. În același an 1600 (7108), Martie 25, Mihai Viteazul confirmă jupânesii
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
primă judecată având loc la 1600, când țăranii se duc la Alba-Iulia, cu plângere la domnie, nemulțumiți că boierul nu i-a scos de la salină și totodată îi ține „rumâni în silnicie”. Voievodul Mihai Viteazul, care dăduse legea ca „fiece rumân să rămâie veșnic în această stare”, dă câștig boierului Chirca, în detrimentul țăranilor, ca o exprimare a dreptului feudal. În același an 1600 (7108), Martie 25, Mihai Viteazul confirmă jupânesii Maria, soția răposatului Chirca comis Rudeanu și fiilor ei stăpânirea moșiei
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
veaci”11). Hrisovul acesta domnesc este dat „în scaunul cetății București, în luna lui Iulie 26 de zile, și de la Adam până la această scrisoare, curgerea anilor văleat 7141, semnat Io Matei Voevod Basarab”12). În anul 1640, Dobricenii se vând rumâni Mănăstirii Arnota și astfel, ca rumâni ai mănăstirii, ei reușesc să scape de maglă. Matei Vodă însă „din cămara domniei sale” a plătit această moșie cu 950 de ughi, adică galbeni ungurești, făcând din aceasta moșia sa de suflet, la care
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
dat „în scaunul cetății București, în luna lui Iulie 26 de zile, și de la Adam până la această scrisoare, curgerea anilor văleat 7141, semnat Io Matei Voevod Basarab”12). În anul 1640, Dobricenii se vând rumâni Mănăstirii Arnota și astfel, ca rumâni ai mănăstirii, ei reușesc să scape de maglă. Matei Vodă însă „din cămara domniei sale” a plătit această moșie cu 950 de ughi, adică galbeni ungurești, făcând din aceasta moșia sa de suflet, la care va ține foarte mult, dorind să
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
galbeni ungurești, făcând din aceasta moșia sa de suflet, la care va ține foarte mult, dorind să ridice aici un schit. De aceea, la 1642, Matei Vodă face act de danie mănăstirii Arnota, pentru ca „să fie satul Dobriceni, cu toți rumânii și cu toate veniturile lor, moșie ohabnică, sfinții mănăstirii întru întărire, iar dumnezăieștilor călugări spre hrană și spre îmbrăcăminte, iar domnii sale și părinților domnii sale, veacinică pomenire”13). Voievodul Matei Basarab nu va reuși însă, în timpul domniei sale, să ridice
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
existența celorlalte vocale caracteristice altor locuri, respectiv „u”, „ă” și „â”, după care recunoaștem alte neamuri ale aceluiași popor istoric. (Fundația „Focul sacru”, în „Viața Spirituală”). Dacă aceste „ipoteze” nu sunt suficient de convingătoare cu privire la faptul că noi, românii (valahi, rumâni și moldoveni), nu suntem urmași direcți ai romanilor, vă propun să aveți în vedere și precizările înscrise în „Dacia hiperboreană” a lui Vasile Lovinescu, editura „Rosmarin”, București 1996. Este vorba de un studiu publicat într-o revistă din Franța în
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
-i ceară să nu mai vină la muncă și să facă bine să returneze obiectele furate. Banii nu aveam cum să-i recuperăm deoarece era cuvântul meu împotriva cuvântului lui, așa că paguba a rămas pe seama mea! Și se bârfește că „rumânii” fură! Păi dacă „De la Râm se trag...”! O fi vreun virus adus de romani lui Traianus... Ehe, că de aia, mai târziu, îi trăgea Țepeș în țeapă pe cei care îî prindea cu ocaua mică! Desigur că în final, șefa
JURNAL LONDONEZ (12) de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358279_a_359608]
-
200 zile anual în care sfinții se înroșesc de rușine pe calendar, se usucă mâna dacă o pui pe un ac. Nu mai zic de lopată. Doar pompierul poate săpa șanțul se scurgere al apei din ograda potopită de ape. Rumânul fie el și Rom își plânge amarul la cârciumă unde se sprijină pe umărul tovarășului de suferință. Nici un pic de compasiune sau într-ajutorare. Guvernul a provocat viitura deci Guvernul trebuie să-l recompenseze altfel nu-l mai votează. Iar
NOI INTELECTUALII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350718_a_352047]