290 matches
-
Paul Iorgovici, Observații de limba rumânească, introd. Crișu Dascălu, Timișoara, 1979 (în colaborare cu Crișu Dascălu). Repere bibliografice: Al. Graur, Paul Iorgovici, RL, 1979, 23; Nicolae Mocanu, Semnificațiile unor reeditări, ST, 1980, 4; Ștefan Giosu, Paul Iorgovici, „Observații de limba rumânească”, AUI, lingvistică, t. XXVI, 1980; Eugen Beltechi, Paul Iorgovici, „Observații de limba rumânească”, CLG, 1981, 1; Eugen Simion, Critica textului, RL, 1982, 16; Marcel Pop-Corniș, Doina Bogdan-Dascălu, „Critica - limbaj secund”, O, 1982, 20; Paul Dugneanu, „Critica - limbaj secund”, LCF, 1982
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285787_a_287116]
-
cu Crișu Dascălu). Repere bibliografice: Al. Graur, Paul Iorgovici, RL, 1979, 23; Nicolae Mocanu, Semnificațiile unor reeditări, ST, 1980, 4; Ștefan Giosu, Paul Iorgovici, „Observații de limba rumânească”, AUI, lingvistică, t. XXVI, 1980; Eugen Beltechi, Paul Iorgovici, „Observații de limba rumânească”, CLG, 1981, 1; Eugen Simion, Critica textului, RL, 1982, 16; Marcel Pop-Corniș, Doina Bogdan-Dascălu, „Critica - limbaj secund”, O, 1982, 20; Paul Dugneanu, „Critica - limbaj secund”, LCF, 1982, 20; Maria Vodă Căpușan, Criticon, RL, 1983, 38; Eugen Simion, Sfidarea retoricii, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285787_a_287116]
-
locuite de autohtoni. Umanismul lui C., ca și acela al altor învățați români, este civic. Țelul scrierilor sale nu este de a arăta întinderea culturii autorului lor, ci de a dovedi adevăruri despre istoria și dreptul țării. În Istoriia Țării Rumânești, întru care să cuprinde numele ei cel dintâi și cine au fost lăcuitorii ei atunci și apoi cine o au mai descălecat și o au stăpânit până și în vremurile de acum, cum s-au tras și stă, el vorbește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286066_a_287395]
-
sudul Dunării), elementele care au contribuit la etnogeneza românilor, soarta populației Daciei după retragerea armatelor romane în sudul Dunării, relațiile locuitorilor rămași în Dacia cu popoarele migratoare, lucrarea oprindu-se la perioada venirii hunilor. Caracterul evident polemic al Istoriiei Țării Rumânești... nu transformă lucrarea într-o pledoarie pătimașă; dimpotrivă, ea se caracterizează prin cercetarea critică a surselor, printr-un efort constant de discernământ. Dornic de a scrie în spirit critic, autorul se străduiește să definească diferențele dintre cunoașterea dogmatică și cunoașterea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286066_a_287395]
-
conform surselor istorice, nu poate fi pusă la îndoială. El crede cu putere că, mai mult decât o realitate istorică, afirmarea acestei apartenențe constituie o acțiune constantă a românilor pentru comunitatea spirituală și culturală a popoarelor europene romanice. Istoriia Țării Rumânești... oferă cititorului o imagine modernă a Daciei, imagine izvorâtă atât din spiritul critic cu care sunt folosite izvoarele, cât și din cumpătarea cu care sunt recunoscute calitățile, dar și defectele dacilor. Stolnicul este cel care dă imaginii Daciei un nou
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286066_a_287395]
-
pre scurt a românilor, în Istoria Moldo-României, I, București, 1858, 295-376, reed. în Cronicile României sau Letopisețele Moldovei și Valahiei, I, publ. M. Kogălniceanu, București, 1872, 87-126; Operele lui Constantin Cantacuzino, îngr. și introd. N. Iorga, București, 1901; Istoriia Țării Rumânești întru care să cuprinde numele ei cel dintâi și cine au fost lăcuitorii ei atunci, îngr. și introd. N. Cartojan și Dan Simonescu, Craiova, 1944; Istoriia Țării Rumânești, întru care să cuprinde numele ei cel dintâi și cine au fost
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286066_a_287395]
-
lui Constantin Cantacuzino, îngr. și introd. N. Iorga, București, 1901; Istoriia Țării Rumânești întru care să cuprinde numele ei cel dintâi și cine au fost lăcuitorii ei atunci, îngr. și introd. N. Cartojan și Dan Simonescu, Craiova, 1944; Istoriia Țării Rumânești, întru care să cuprinde numele ei cel dintâi și cine au fost lăcuitorii ei atunci și apoi cine o au mai descălecat și o au stăpânit până și în vremurile de acum, cum s-au tras și stă, în Cronicari
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286066_a_287395]
-
atunci și apoi cine o au mai descălecat și o au stăpânit până și în vremurile de acum, cum s-au tras și stă, în Cronicari munteni, I, îngr. M. Gregorian, pref. Dan Horia Mazilu, București, 1984, 1-79; Istoriia Țării Rumânești, îngr. Damaschin Mioc, introd. Damaschin Mioc și Eugen Stănescu, București, 1991. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. XVIII, I, 31, 79, 131-143, 149-151, II, 11, 106-109, 134, 151, 279-281, 334; Ramiro Ortiz, N. Cartojan, Lo stolnic Constantin Cantacuzino - un grande erudito
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286066_a_287395]
-
așa este și acestor țări, și țării noastre, Moldovei, și Țării Muntenești: numele cel drept, de moșie iaste român, cum să răspund și acmu cei din țările ungurești lăcuitorii și muntenii - țara lor - și scriu și răspund cu graiul: Țara Rumânească“ <footnote Miron Costin, op. cit., p. 156 - 157. footnote> . Relația de incluziune dintre cei doi termini este clară, moldovan aparținînd sferei semantice a lui român, ca și muntean, oltean, la care am putea adăuga astăzi pe ardelean, bănățean, bucovinean etc. A
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
după tradițiune și istorie și amintiri din viața autorului, Cernăuți, 1899, p. 106. footnote> . Ar fi o mare greșeală să se creadă că în Basarabia conștiința apartenenței moldovenilor la neamul românesc lipsea. O probează titlurile unor manuale ca Gramatica Russască - Rumânească, publicată de Șt. Margellă în 1827 la Sankt Petersburg, sau Cursulǔ primitivǔ de limba rumânâ compusǔ pentru shólele elementare și IV classe gimnasiale, publicat de Ioanŭ Doncevŭ la Chișinău în 1865, ca și proiectul unei publicații Românul, pentru care un
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
adresat generalului Kotzebuue, se vorbea despre legăturile dintre Moldo-Valahia și Rusia și despre primirea moldo-valahilor în școlile spirituale rusești etc. Termenul românesc nu lipsea însă din vocabularul rusesc. O dovedea, încă la 1827, Ștefan Margellă cu a sa Gramatică Russască- Rumânească, publicată la Petrograd, pentru ca „să înlesnească învățarea limbii rusești pentru rumâni și rumânești pentru ruși“, după cum precizează autorul în Precuvîntare la gramatica sa <footnote Vezi Ștefan Ciobanu, Cultura românească în Basarabia sub stăpînirea rusă, în „Limba română“, Chișinău, 1992, nr.
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
primirea moldo-valahilor în școlile spirituale rusești etc. Termenul românesc nu lipsea însă din vocabularul rusesc. O dovedea, încă la 1827, Ștefan Margellă cu a sa Gramatică Russască- Rumânească, publicată la Petrograd, pentru ca „să înlesnească învățarea limbii rusești pentru rumâni și rumânești pentru ruși“, după cum precizează autorul în Precuvîntare la gramatica sa <footnote Vezi Ștefan Ciobanu, Cultura românească în Basarabia sub stăpînirea rusă, în „Limba română“, Chișinău, 1992, nr. 3-4, p. 159. footnote> . S-ar putea crede că termenul românesc era folosit
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
unei științe a economiei politice în Țara Românească, el pune în evidență raportul dintre veniturile bugetare și datele demografice: "Adevărurile economiei politice nu sunt anevoie dar tot trebuie cinevași să le cunoască și să se fi socotit asupra lor. Țara Rumânească are mai (multe) milioane de lăcuitori, adică a șaisprezecea parte din populația Franței", iar venitul statului obținut prin impozitare e de 12 ori mai mic decât ar trebui 4. E un fapt acesta, că nașterea culturii literare în Principate a
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
sunt proiectați tot pe ecranul "milioanelor". Spune Heliade Rădulescu într-un anunț din Curierul românesc din 1829: "dacă din toate neamurile cele ce se străduiesc a se cultivi au făcut fundații, pentru ce să nu se afle și din nația rumânească care se alcătuiește din 7 milioane de suflete vreo câțiva bărbați avuți care să întemeeze spre nemuritoare pomenire și lauda lor acest fel de fundații"9. "Milioanele" sunt mai mult decât desemnarea unui corp social căruia i se atribuie o
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
îmbucătura din gura lui și a copiilor; însă a zice că "d. Sarsailă nu scrie bine, nu e autor", ce are a face aceasta cu mijloacele traiului lui? Când a mâncat cineva vreodată pâine cu autorlâcul unde se vorbește limba rumânească, afară numai dacă nu va fi hotărât a se face și cerșetor?16 De unde știe Heliade Rădulescu să caracterizeze așa de precis starea socială a scriitorului? Din experiență, va spune el, dintr-o bună observare a realității românești: "Adun însă
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
simplă prin care autorii încearcă să reprezinte acțiunea mânată de pasiune și de înclinații afective în spațiul literaturii. Heliade Rădulescu se lamentează încă din 1831: Foarte lesne de dezlegat este acum ghicitoarea pentru ce nu se înmulțesc cărțile în limba rumânească și pentru ce, prin urmare, literatura și moralul nu sunt vorbe rumânești; pentru ce râvna spre bine e amorțită, și acolo unde se înfierbântă iarăși îngheață 14. Cei care consumă producția literară (cititorii) și cei care o susțin financiar (prenumeranții
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de înclinații afective în spațiul literaturii. Heliade Rădulescu se lamentează încă din 1831: Foarte lesne de dezlegat este acum ghicitoarea pentru ce nu se înmulțesc cărțile în limba rumânească și pentru ce, prin urmare, literatura și moralul nu sunt vorbe rumânești; pentru ce râvna spre bine e amorțită, și acolo unde se înfierbântă iarăși îngheață 14. Cei care consumă producția literară (cititorii) și cei care o susțin financiar (prenumeranții) sunt, cu toții, râvnitori. Spre înlesnirea tipăririi cărților în limba patriei și încuragiarea
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
sunt cele religioase sau militare. Și evident, numai pe acest fond, naționalist și patriotic, se putea înființa și chemarea pentru literatură. * * * Marile colecții de vieți scriitoricești încep să apară după 1860, la aproximativ un deceniu după revoluția de la 1848. Lepturariul rumânesc al lui Aron Pumnul, publicat între 1862 și 1865, înregistrează aproximativ o sută de biografii, Panteonul român al lui Iosif Vulcan din foiletonul revistei Familia (1866-1868) numără peste treizeci de narațiuni, iar Conspect asupra literaturei române și scriitorilor ei de la
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
chiar dacă nu s-au hrănit din aceleași resurse. Și în fond, unde altundeva era să se forjeze o vocație singularizantă pentru literatură dacă nu pe teritoriile delimitate deja de vocația naționalistă? 4.5. 1864. Biografiile și lectura literaturii române Lepturariul rumânesc publicat de Aron Pumnul între 1862 și 1865 e o carte singulară în literatura română. Pentru că a fost asociată cu biografia poetului național și pentru că G. Călinescu a folosit coperta volumului I, integrând manualul în acea poveste paralelă pe care
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
lui Pumnul în timp și să îl echivalăm în zilele noastre ar trebui ca la capătul manualului de literatură pentru clasa a opta, măsurând cam un sfert din toată lungimea lui, să îi îngrămădim pe toți scriitorii douămiiști. Pentru că Lepturariul rumânesc - e important să păstrăm asta în minte - nu selecta autori. Simultan, elevilor li s-a oferit o experiență a literaturii române ca întreg, ca un corpus unitar alcătuit în jurul unei comunități etnice, și o experiență a producției foarte recente, extrem
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
sale, Noua Tipografie a Laboratorilor Români, București, 1876. Popp, Vasilie, Disertație despre tipografiile românești în Transilvania și învecinatele țări de la începutul lor până la vremile noastre (1838), ediție îngrijită de Eva Mârza și Iacob Mârza, Dacia, Cluj-Napoca, 1995. Pumnul, Aron, Lepturariu rumânesc, I-IV, Editura Cărților Școlare, Viena, 1862-1865. Radu Năsturel (Aron Densușianu), "Înșirate margarite", în Familia, VI (1870), nr. 1 și urm.. Rosetti, Dimitrie R., Dicționarul Contimporanilor, Tipografia "Populară", București, 1897. Russo, Alecu, Cântarea României, ediție îngrijită de Geo Șerban, Minerva
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ediție îngrijită de Paul Cornea, Andrei Nestorescu, Petre Costinescu, Minerva, București, 1981, p. 18. 9 I. Heliade Rădulescu, Gramatică românească (1828), ediție îngrijită de Valeria Guțu Romalo, Eminescu, București, 1980, p. 63: "Trebue a se-cerceta și a-se-îmvăța limb'a Rumânească și geniul său". 10 I. Heliade Rădulescu, "Regulile sau Gramatica poezii" (1831), în Ivașcu, Din istoria teoriei și a criticii literare românești 1812-1866, pp. 125-128. 11 Lesicon romanescu-latinescu-ungurescu-nemțescu (1825), ediție electronică coordonată de Maria Aldea, Cluj-Napoca, 2013, web: http://www
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
numărători ale populației în istoria României", pp. 97-98) a arătat că ascunderea cifrelor și raportarea unor statistici eronate erau modalități de evitare a recrutărilor sau a birurilor, reflectând astfel un raport tensionat cu autoritățile. 9 I. Heliade Rădulescu, "Din biblioteca rumânească", Curierul românesc, 1829, nr. 35-37, apud D. Popovici, Ideologia literară a lui I. Heliade Rădulescu, Cartea Românească, București, 1935, p. 164. 10 Cezar Bolliac, "[Scrisoare către C. Negruzzi]" (1836), în Scrieri, II, p. 10. 11 G. Barițiu, "Scriitorii clasici" (1838
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
românesc, între toate acordurile, fără cari nu se poate armoniza hora noastră națională, între toate pietricelele, câte sunt necesare pentru a reconstitui anticul mozaic: Dacia lui Traian!" (B.P. Hasdeu, "Unirea" (1867), în Opere, III, p. 777. 1 Aron Pumnul, Lepturariu rumânesc, Tom IV, pars 1, Editura Cărților Școlare, Viena, 1864, p. 104. 2 Titu Maiorescu, "Observări polemice" (1868), în Opere, I, ediție îngrijită de Georgeta Rădulescu-Dulgheru și Domnica Filimon, Minerva, București, 1978, p. 122. 3 Titu Maiorescu, " În memoria poetului dialectal
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
rămâne de neocolit volumul de studii al lui Mircea Anghelescu, Literatură și biografie, Universal Dalsi, București, 2005 și mai recent, articolul "The New Biographism", în Dacoromania litteraria, I (2014), pp. 13-18. 53 Maiorescu, "Observări polemice", p. 123. 54 Pumnul, Lepturariu rumânesc, IV, 1, p. 17. 55 Ibidem, p. 168. 56 Ibidem, p. 21. 57 Ibidem, p. 82. 58 Ibidem, p. 304. 59 Pumnul, Lepturariu rumânesc, IV, 2, p. 272. 60 Ibidem, p. 286. 61 Pumnul, Lepturariu rumânesc, IV, 1, p. 107
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]