198 matches
-
2013 Toate Articolele Autorului Coborâtă din tablou (Nepoțelei mele, Emma - provocare după o fotografie) O, vă rog, nu vă mirați! În buchetul cu trei flori, Fost-am patru de cu zori; Chiar insist să...acceptați! Eu, ce-i drept, mai rumenită, De a soarelui lumină, Mai dorită de albină, M-am simțit cam stânjenită... Și subtil, cu dibăcie, M-am desprins ușor din ramă. Fără grijă, fără teamă Pentru ce urma să fie... Iată-mă-s umanizată: Dintr-o floare mi
DE-ALE...BUNICILOR de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/De_alebunicilor_gheorghe_parlea_1372086045.html [Corola-blog/BlogPost/364018_a_365347]
-
ușă, care a sărit din țâțâni, oprindu-se pe masa din bucătărie, la care se ospătase Leana și Costică. Cana cu vin, paharele, farfuriile și straichina în care mai rămăsese o jumătate de pui fript la jar, jimbla de pâine rumenită și murăturile s-au împrăștiat prin toată camera.Țipătul Lenuței era sfâșietor. Era îngrozită de moarte când l-a văzut pe Andrei că venea cu arma îndreptată spre ea. - Andrei, ai milă și nu ne omorî!... Mâine plec unde-oi
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A DOUA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 959 din 16 august 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_ii_a_ultima_spovedan_marin_voican_ghioroiu_1376630680.html [Corola-blog/BlogPost/344726_a_346055]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > BUCATA MEA DE PÂINE Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 480 din 24 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului BUCATA MEA DE PÂINE Privesc la pâinea rumenită, Ca o coajă de portocală, Mi-e greu să rup o bucățică, Chiar dacă foamea mă răscoală. Învins totuși de imensa foame, Întind mâna să rup, îndrăznesc, Îmi vin în minte ale lanului coame, Unduind peste câmpul strămoșesc. Gura rupe cu
BUCATA MEA DE PÂINE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 480 din 24 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Bucata_mea_de_paine_mihai_leonte_1335263969.html [Corola-blog/BlogPost/359188_a_360517]
-
cântec al meu este în egală măsură și o poveste de viață. Eu însumi mă mărturisesc în cântece, ca o scoică ce dusă la ureche scoate vuietul mării în care se aud și se simt taine din adâncuri. Te-ai „rumenit” în căldura spirituală a sânului mamei, ai crescut ca un lujer încolăcit pe pilonul exemplului tatălui tău. Mai multe, e greu să se oploșească într-o destăinuire, dar răzbate din cântece o venerație pentru părinți. Cine au fost ei? Am
ŞTEFAN VLAD, NUFĂRUL DOBROGEI. MITUL FLORII DE NUFĂR. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 by http://confluente.ro/Stefan_vlad_nufarul_dobroge_aurel_v_zgheran_1370942259.html [Corola-blog/BlogPost/363389_a_364718]
-
-o tuturor celor din casă trezindu-i degrabă, dar de data aceasta bucurându-se toți. Emoțiile mari și vânzoleala s-au așternut repede peste coșurile cu ouă roșii, peste cele cu colaci din făină albă ca neaua, peste pâinile mari rumenite, coapte în cuptor ori țest, însemnate de Bunica Maria pe aluatul în forma pâinii, cu Prestolul, pecetea Sf. Cruci a Biruitorului Iisus Hristos, încadrată în inițialele: Ii+Hr.+Ni+Ka; așezate pe masa mare din Odaie, cameră unde se primesc
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1398209325.html [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
sub privirile atente ale mănunchiului de busuioc așezat tot de Bunica deasupra Icoanei Maicii Domnului. Toată această atmosferă de înaltă și dumnezeiască Sărbătoare colinda apoi din Odaie în cămară, unde se îngrămădeau sarmalele, ceaunul mare cu ciorbă de pui, curcanul rumenit, friptura de vită, de rață, de gâscă, carnea de berbec sau de oaie stearpă, nu se sacrifica mielul fiindcă după tradiția strămoșească, zalmoxiană, fătul masculin nu se sacrifica până nu atingea maturitatea, până nu lăsa urmași, cârnații de porc scoși
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1398209325.html [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
amiază, - iar bunica, știindu-l obosit, îl lăsă să doarmă cât încăpea în el, - începură necazurile. Bunica îl aștepta încă devreme cu mâncarea pusă în farfurii pe masă - niște pâinică de cuptor, unt, bucăți de caș de casă, două ochiuri rumenite, o cană călduță cu lapte. Ionuț se ridică somnoros de pe pernă, se clătină dintr-o parte în alta, deschise ochii mai bine, și se uită nătâng la bucatele puse pe masă. Atunci își începu ifosele. - Nu mănânc ! ... - Nu mănânci ? De ce
MOFTURI LA MANCARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/viorel_darie_1484747631.html [Corola-blog/BlogPost/374321_a_375650]
-
înalt. Învelit în matase de muze secrete sevele gândului le culege. O frăgezime pe suflet îți pune șlefuind litere cu aure sonore, din cristalul cui îl desprinzi trupului gol să îi dai crudă pielea? Respirul subțire de insomnii cotropit mai rumenit decât pâinea, e copt de iubirea vinovatelor muze mai femei decât femeile trestii. Referință Bibliografică: Poetul / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2253, Anul VII, 02 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate
POETUL de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 by http://confluente.ro/llelu_nicolae_valareanu_1488451986.html [Corola-blog/BlogPost/376287_a_377616]
-
a servi din bunătățile casei dumneavoastră. O să vă facă plăcere să gustați din jimbla rumenită pe vatră, și să cinstiți un vinișor ales, mai curat ca sângele Domnului... - Să fiți sănătoși, dragii mei!... și a rupt un colțișor din pâinea rumenită care încă mai scotea aburi, l-a îmuiat în paharul cu vin, a mâncat încet și ridicând paharul a zis cu emoție în glas: să ne ajute bunul Dumnezeu să ca să ne bucurăm de roadele pe care ni le-a
PARTEA A I-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/_partea_a_i_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1359791508.html [Corola-blog/BlogPost/359343_a_360672]
-
tot, Dar am o comoară, ce-n suflet o port Perle, nestemate chiar și diamante, Vise îndrăznețe, în mine-și fac halte. Am fântâni în preajmă, care nu mai seacă Când setea mă cheamă îi dau strop de apă, Pâinea rumenită o împart cu alții, Chiar de-s la amiază mai caut talanții! Piatra de încercare o tot car în plasă, Într-o zi se pare, c-ar putea să iasă Sap în ea poteci și le trec cu pasul, Uneori
VARA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1437924212.html [Corola-blog/BlogPost/343976_a_345305]
-
ochi temători, apoi îl primise înăuntru, cu Berni voia să vorbească, îi spusese. Nu era acasă, dar trebuia să se întoarcă dintr-o clipă în alta. Anneliese se îngrășase, dar nu-i stătea rău, avea fața la fel de albă ca odinioară, rumenită puțin de dogoarea plitei. Schimbaseră la început cuvinte despre vreme, despre călătorie, apoi pe ea o podidiseră pe neașteptate lacrimile. De ce să-i facă el una ca asta? răbufnise femeia. Să-și ceară chiar acum casa înapoi, când Sigi avea
POTECA FĂRĂ ÎNTOARCERE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 by http://confluente.ro/Poteca_fara_intoarcere_dan_florita_seracin_1343741025.html [Corola-blog/BlogPost/358735_a_360064]
-
plaiurilor ce zămislesc fapte altfel obișnuite, fir de purpură și rază de soare ca niște pelerini transfigurați dintru-nceputuri și transmițând prin împunsături ideea. Ideea gândului ei de țărancă naivă și calmă, prea calmă, ideea mirosind a pământ ars, pământ rumenit când și-a îngăduit a o înfiripa. Treburile n-așteaptă, sosesc de-a valma, n-o oțărăsc dar nici n-o sperie, o numesc că le-ar fi îndemânatică și i s-ar potrivi ca să le pună-n pagina zilei
ŢĂRANCA DIN MUSCEL ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 by http://confluente.ro/Taranca_din_muscel_.html [Corola-blog/BlogPost/366733_a_368062]
-
După cei doi ieduți ai mei! Ziceai că numai puii cei Care sunt tineri doar Îi plac / Lui Dumnezeu! Eu ce să fac? Uite că eu mă mulțumesc / Și cu bătrâni, doar că doresc Să fie bine pregătiți, / Adică bine rumeniți!” „Cumătră dragă, mă pârlesc! / Ard! Scapă-mă! Mor! Mă topesc!” „Da’ arzi și mori, că bine știu / Că nu ești bun, nici când ești viu! Așa am să îl vindec eu, / De sperieturi, pe iedul meu. Cu mult păr eu
CAPRA CU TREI IEZI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1448869997.html [Corola-blog/BlogPost/383224_a_384553]
-
piper, peste care a presărat puțin rozmarin. A băgat tava la cuptor, a pornit televizorul și împreună cu copiii au urmărit desene animate. Trecuse de mult ora la care se întorcea de obicei soțul de la serviciu. Tava cu cartofi și pulpele rumenite așteptau pe masă. Panica pusese stăpânire pe ea, îi era teamă, a luat copiii în bucătărie și le-a dat să mănânce. Tocmai când erau aproape de terminat masa, s-a auzit cheia în ușa de la intrare, apoi pași nesiguri se
DRACU* NU E AȘA DE NEGRU III de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1472634137.html [Corola-blog/BlogPost/375535_a_376864]
-
răcoritoare, corturi și rotiserii/ grătare din care „se-nălța-tornadă“ fumul către soare, către Domnul, de la zecile de mii de „bronzați mici foarte mari“, ori de la jarul și de la „vițeii/ purceii-la-proțap“ rotiți în sensul mișcării acelor de pendulă/ ceasornic și tot mai rumeniți - după exemplul cu vițelul haiducesc, „matrioșcizat“/ „matrioșic“ dat/ televizat antărț de slobozianul Mircea Dinescu, chiar de la vestitul său Han/ Domeniu-de-Cetate (han/ domeniu nu neapărat „de rețete culinare de ultim răcnet românesc“, ci, sigur, de Poezie) de pe buza Dunării oltene -, încât
UN ADMIRABIL STUDIU MONOGRAFIC DESPRE COMUNA BRĂDEŞTI-DOLJ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_un_ad_ion_pachia_tatomirescu_1375342392.html [Corola-blog/BlogPost/348412_a_349741]
-
când n-oi mai simți vântu-n buzunare! Decembrie 2014 COLINDELE CRĂCIUNULUI De când mă știu, am așteptat magia Crăciunului, să văd copii la colindat, cu Nașterea Domnului. Începeau cu ,,Moș-Ajunul", după mere, nuci, covrigi... Alai duceau pe tot drumul, cu obrajii rumeniți. ,,O, ce veste minunată!" cântau feciorii voioși, prin tradiție păstrată. Pe când trăiau ai mei strămoși. Vuia satul de buhaie în cete de ,,Plugușor"! Tradiționale straie completau mesajul lor. Tineri se grăbeau la horă sau la bal de Anul Nou! Flăcăul
POEME I MAGIA SĂRBĂTORILOR DE IARNĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1423212348.html [Corola-blog/BlogPost/374734_a_376063]
-
care de fiecare dată când organizăm un eveniment lângă statuie, aduce cu mare efort un imens ”colac ru menit”, pe care Îl depune cu smerenie la picioarele desculțe ale poetului nostru național. (”ți-am adus un ulcior/și-un colac rumenit/ Poate ți-e foame/Poate ti-e sete....” cum a spus poetul George Filip În poemul ”Rugă lui Mihai”). Doamna Tamara este basarabeancă și are 87 de ani! Riscul de ploaie era Însă foarte mare de aproape 30 de ani
Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/99_a_383]
-
ceva, uite, vă dau perechea asta de pantofi! Deși am refuzat-o politicos, gestul m-a impresionat. În aceeași seară, cine credeți că ne caută la Hotel Dacia? Doamna cu pantofii! Numai că acum venise cu șase pui mari - fripți, rumeniți și cu garnitură pe deasupra! Unde mai ești primit, ca actor, în așa fel? Vedeți, de-aia zic eu că m-am simțit atât de bine la Lugoj, nu sunt vorbe de complezență”", și-a amintit ulterior actrița. Actorul Ovidiu Moldovan
Patima (film din 1975) () [Corola-website/Science/310049_a_311378]
-
ajung la o lungime de 16-18 cm, de formă cilindrică, ușor aripați. În general, acești struguri sunt foarte compacți, la maturitate boabele, presându-se între ele, devin deformate și turtite lateral. Pe partea expusă la soare, boabele sunt verzi-gălbui, slab rumenite, cu numeroase puncte ruginii. În general, strugurii acumulează în medie 160-170 g/l zaharuri, uneori chiar mai mult, din care rezultă vinuri albe ce se încadrează, conform ultimelor legislații, în categoria vinurilor de masă. Din soiul Plăvaie se obțin vinuri
Plăvaie () [Corola-website/Science/315955_a_317284]
-
omorât. Și nu era vorba de ucidere ca să-1 jefuiască, călătorul era un biet prăpădit". "Formidabil, zise Matilda și eu tot pește am pregătit pentru felul următor. Ia vedeți, domnule Micu! Fiți atent!" Și într-adevăr aduse un uriaș crap, rumenit și cu un sos galben și garnisit cu ciuperci și legume. "E foarte bun, zise Micu uimit, înfulecînd cu poftă. Nu-i mai păsa de ciupercile, pe care le mesteca preocupat, savurîndu-le de data asta. Ne dați și nouă rețeta
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Budurăscu etc.): Șoseaua urcă spre Voineasa,/ Iar Lotrul curge spre Brezoi.../ O fată și-a pierdut cămașa/ Prin fînul de curînd cosit,/ Și-acum în poarta casei s-a proptit/ Să-și mai arate-o dată sînii goi/ Și trupul rumenit de soare/ Turiștilor înfometați/ De farmecul unei idile trecătoare/ în pitorescul munților Carpați.../ Așa sînt toate fetele la munte.../ în prima zi -/ Oricare-ar fi -/ Se lasă sărutate doar pe frunte.../ A doua zi,/ Pînă și cele mai ursuze/ Se
Casele memoriale de la bloc by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/8856_a_10181]
-
poate cuprinde esența cristalizată a sudorii unei iubite. Mai ales una cioplită de o fecioară Într-un sat uitat. Fecioara este, evident, ipotetică, dar nimic nu-i este mai drag Diavolului, Wakefield este sigur de asta, ca sarea. Aroma cepei rumenite În unt, unul dintre parfumurile favorite ale lui Wakefield, Îl face să-i plouă În gură și Îi abate atenția de la Diavol. Le Întreabă pe Însoțitoarele sale care le este parfumul favorit. Milena spune că este mirosul creozotului și al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
ajuns în fața unui cuptor, din care un bărbat în blugi și maiou, cu o față brunețică și încinsă de căldura ce se degaja, cu o șepcuță albă, de vară tocmai scotea tigaia pe vatră; pe margini aluatul era copt, bine rumenit, iar în mijloc brânza fierbea, făcând broboane de clocot. Bărbatul avea lângă vatră o căldare cu apă limpede, în care pluteau încă vii răcușori, melcușori și tot felul de vietăți oceanice. Luă dintr-un cuier un fel de polonic mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
așa..., cu gura plină, parcă voia să ne convingă cît e de bărbat. Cînd zîmbeam uneori, n-o făceam de dragul glumei multe din ele penibile, ce se spun între bărbați la o bere proastă și o farfurie cu mici abia rumeniți, mirosind a carne de oaie -; zîmbeam pentru că-mi revenea în minte imaginea cocoșului urcat pe gard să strige cucurigu, umflîndu-se în pene sub privirile tuturor găinilor. Tot în delegație? Poftim? a tresărit Paula, intuind că este întrebată. A, da... De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Pearl și nasul subțire, care pornea drept, ca o linie trasă cu rigla între sprâncene și gura subțire, tot dreaptă, arătau crispate, întunecate, ca „bătute de intemperii“. Astăzi, însă, culoarea măslinie a lui Pearl era ca de ceară, frumoasă, ușor rumenită, de parcă ar fi fost dezmierdată de un soare meridional, iar ochii căprui-verzi erau gânditori, nu aprigi. — Trebuie să-mi cârpesc cămășuța asta. Uite, se rupe la umăr. — Am să ți-o cârpesc eu, spuse Pearl. Las-o mâine afară. — Ba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]