82 matches
-
vechime“ - căreia i se subțiaseră nervii și pielea îi devenise transparentă. Această piele transparentă și nervii atât de sensibili nu se poate să nu fi simțit, în timp ce mâna i se odihnea pe tulul vaporos al perdelelor, șocul descoperirii rustice a ruralității în care nimerise. Și mama sta, aproape acoperită de perdea, pe marginea ferestrei, în timp ce în ea pătrundeau izlazul, livada, colinele împădurite și prin fața ferestrei treceau câmpurile înzăpezite și drumul, brăzdat de care. Obrazul ei, mai mult palid, cu ochi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
din S., peisajul familiar și atmosfera mohorâtă și ploioasă în cea mai mare parte a timpului, ca și modul de viață al oamenilor, dialectul lor, l-au apropiat iar de originea lui, transformându-l într-o parte integrantă a acestei ruralități. Oamenii i se adresau cu „domnule director“, le simțea respectul, chiar un soi de supunere, ceea ce îi gâdila amorul propriu. În A. era primit cu toată amabilitatea în cercul celor care aveau un cuvânt de spus, deținând ei înșiși firme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
la un astfel de fir ce ducea în întuneric, de data asta nici nu mai vorbea românește, nu mai folosea deloc limba aceea, iar rochiile de vară pe care le purta erau aceleași ca acasă. O înconjura un strat de ruralitate care nu se dezlipea de tot, nici pe plajă, nici pe ulițe sau în cafenelele de pe trotuare, nici în lumina orbitoare, era ca un palton prin care nu pătrundeau razele. Din punctul ăsta de vedere semăna cu tante Doro, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
numită teoria continuității selective, discriminarea între cei care au rămas locului și cei care au părăsit provincia alături de legiunile și administrația romane făcându-se pe criterii socioeconomice. Pe fondul ideologiilor sămănătoriste și țărăniste care operau o reducție a românismului la ruralitatea arhaică necontaminată de străinismul occidental modernizator, nici nu e de mirare că s-a insistat asupra faptului că cei care au rămas au fost țăranii, iar cei care au părăsit provincia au fost bogații: "parte din oamenii bogați și unii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ajunge să fie identificați cu românii, analogie pe care o vor face atât maghiarii, cât și intelectualii români. Raționamentul lor nu se baza doar pe realitatea socio-demografică, ci și pe felul În care romanticii români vor concepe „specificul” națiunii lor: ruralitatea este, pentru ei, sinonimă cu românitatea, reprezintă esența specificului românesc; or, potrivit acestei versiuni, conflictul dintre nobili, majoritar maghiari, și țărani devine unul cu caracter etnico-național. Revenind la imaginea maghiarilor despre români, trebuie spus că ea nu se baza numai
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
la puterea lor de reprezentare, cea teribil de vie și de mobilă, istoriile de acolo amitesc de felul cum naratorul își asumă unghiul ingenuității de o experiență din istoria artelor vizuale, și anume pictura naivă. Dacă trecem de stratul specificului ruralității românești oglindite în Soacra cu trei nurori sau în Amintiri, vom găsi la Creangă o lume compatibilă cu cea a Vameșului Rousseau, a lui Generalic, și a școlii din Hlebine, a lui Ion Niță Nicodim și a cimitirului din Săpînța
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
În cealaltă, de asemenea atestată în folclorul românesc, copiii sunt aruncați în apă (sau părăsiți în codru, sunt salvați sau crescuți de ciobani, apoi, trimiși, spre pierzanie, să înfăptuiască lucruri imposibile. În varianta Schott, splendoarea lor astrală - contrastând candid cu ruralitatea ambianței - e puternic marcată: trupurile lor luminează în beznă, soarele însuși se oprește în loc și-i privește fermecat." Aceeași situație și în unele basme străine. Astfel, în basmul Peștele și inelul [Joseph Jacobs, Cântărețul vrăjitor și alte basme englezești], un
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
să se uite! țuica a stat în buruieni, jumătate de sticlă pe cărare, rîzi dintr-un dinte, cît mai ai, pălărie, coatele au împuns aerul, vin de la muncă, de la oraș! termină sticla, ai băut mai mult decît etnologia, vie cît ruralitatea Dunării, ai băut etiologia, se bea la cîmp cu bota, cu botul, cotloane de adăpat ținea orice făptură a lui Dumnezeu! arată țuica la tren, he, he, he! mai aveam și jos un tovarăș, băltește în culturi carbonizate, lumina palidă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
atîta treabă și răpidi ca să termini nu să te lungești așa! judecățile tot din automatism, depou de tramvaie pe mal din cîmp, săritură de la pastoral la particular echipamentul urban, ceața de întors lui apăsarea toamnă, coadă de noapte difuză, pîndește ruralitatea în răsărit, la pornire mi-am făcut cruce, obediența nepoata alături, în loc de buze despicături în carnea obrazului, clipește zborul de porumbei, în fiecare din ei s-a zbătut altceva, grilajul de la Lețcani flori în rînd cu semne necunoscute spre Dorohoi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de la curentul ăsta, după urechi! la Otaci ridică palate, în Ucraina rămîn cu blocurile, Bogdan-Vodă 19 casa cu verde, Lida mea ce face, săraca? Soroca 53 km, intersecție "Petrom"/"Lukoil"/"Tirex Petrol", Berezovca 3, puieți pe dealuri pe spinarea moldovenilor ruralitate, sclavia latinității ridică edificiul social, roata de sate de la Nistru banatul, marcgrafiatul, craina, Rotari, Vertiujeni, Cobîlnea, fiecare după un articol militar, Briceni-Sat țoluri la uscat pe camionul-cisternă, tu cu grija gardului, îndreaptă stinghia de jos, tufa tapet de flori, porumburile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
numită teoria continuității selective, discriminarea între cei care au rămas locului și cei care au părăsit provincia alături de legiunile și administrația romane făcându-se pe criterii socioeconomice. Pe fondul ideologiilor sămănătoriste și țărăniste care operau o reducție a românismului la ruralitatea arhaică necontaminată de străinismul occidental modernizator, nici nu e de mirare că s-a insistat asupra faptului că cei care au rămas au fost țăranii, iar cei care au părăsit provincia au fost bogații: "parte din oamenii bogați și unii
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fapt explicat de Korte prin norma înaltă de "civilitate" asumată global de către societatea olandeză. în schimb, în Turcia ajutorul obținut în situații de criză se dovedea a fi mai scăzut în districtele din suburbii, care aveau un pronunțat caracter de ruralitate. Și o altă cercetare coordonată de A. Hedge și Y. Yousif (1992) în Sudan și Marea Britanie a identificat existența unor diferențe importante între mediul urban și cel rural, în favoarea ruralului, în privința activării comportamentului prosocial, dar nu a evidențiat diferențele anticipate
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Reșița (care s-au dezvoltat foarte mult În a doua jumătate a secolului XVIII) și scăderea rezervelor de minereu (care au fost epuizate În secolul al XIX-lea) au determinat decăderea totală a fierăritului și alunecarea localității, din nou, În ruralitate. Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 17691773, de-a lungul văii Rimetea aflată la nord de localitate (vale care se varsă În Arieș la Buru), apar cca 15 șteampuri de prelucrare a minereurilor de fier extrase din zonă și notate
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
venirea lor aici și modul în care trăiesc pelerinajul are o altă temporalitate, alt ritm, alt înțeles. Or tocmai acest tip de practică pelerină, care a supraviețuit cu greu anilor 1980-1990, este acum în curs de dispariție, legată de pierderea ruralității. Micul univers al pelerinajului. Tânărul rotunjor, cu barbă rară, bălaie, îmbrăcat ca un „seminarist”, costum ieftin și lucios din plastic, cravată neagră, cămașă albă roasă la guler, vinde „pachete Maica Dom nului Siriaca”, strigându-și cu glas tare, sonor, marfa
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
romantismul, pe de altă parte, privilegiază ca și categorie socială țărănimea, "îndrăgită ca un prunc, ca imagine a unei stări naive și desăvârșite din care noi am ieșit definitiv, dar care ne stă în față ca un paradis al viitorului". Ruralitatea este idealizată ca vârstă a inocenței, dar, prin solicitarea reîntoarcerii la economia "naturală", nemonetizată, nu se încearcă neapărat reintroducerea unei forme de exploatare a țăranilor similară cu cea medievală, ci protejarea lor astfel încât "să nu încapă pe mâna cămătarilor" și
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
1971, 88). Pe de altă parte, Ceaușescu nu a avut nici o mentalitate urbană închegată, după cum se poate afirma că nici mentalitatea rurală nu l-a caracterizat complet. Gândind ca un "lumpen- proletar" (Gilberg: 1990, 67), o combinație eșuată între o ruralitate nedepășită și un urbanism neasumat, Ceaușescu a putut iniția fără regrete procesul de redefinire arhitecturală a orașelor și de "sistematizare" a satelor pentru a le putea subsuma viziunii sale înguste asupra modernității. Să nu uităm nici că Ceaușescu, la fel
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
toate tablourile sale, sinceritatea, jocul feeric al luminii, naturalețea reliefează un „genius loci”, o imagine vie și particulară atât de specifică țării pe care a etalat-o convingător spre încântarea și uimirea atâtor generații. Prin omagiul pe care-l aduce ruralității noastre, Grigorescu dă o definiție spiritului românesc, are revelația identității noastre naționale, o lume mică, dar cu un dor luminos de noblețe și mândrie, cu o nonșalanță fericită, tipic orientală, cu nădejdea în viitor și trăind într-o intimă legătură
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Paul Granet înseamnă a pune în discuție dogma care identifica forma ideală a dezvoltării urbane cu densificarea. "Trebuie ca orașul să aibă un contur și să se caracterizeze printr-o creștere fără limite a densității? Nu. Dimpotrivă, trebuie să salvăm ruralitatea, să dezvoltăm orașele mijlocii, să reorganizăm structura urbană: habitat, zone verzi și de petrecere a timpului liber, să privilegiem mijloacele de transport și de comunicare"203. Asimilarea extinderii urbane cu anarhia urbană apărea drept un abuz de limbaj, cu atât
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
dincolo de "activismul prin disperare" sau "istorismul prin resemnare" (cele două stări diagnosticate de el la generația tînără), un Vulcănescu ferm orientat spre interior, spre autohton, spre o formă de viață românească autentică, născută și conservată de mediul rural 52, o ruralitate din care nădăjduia să facă piatra de încercare a unității noastre sufletești și, totodată, mediul care să faciliteze întruparea acestei unități în creații culturale reprezentative. Pe fundalul unui asemenea portret în acvaforte, să rămînă oare, pentru unii exegeți, tot o
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
și profitor nu putea deveni un ideal uman și patriotic, mai ales că el nu părea un om al locului și deseori maimuțărea comportări străine, aceasta nu trebuia să inducă totuși ideea evitării urbanității și urbanizării, prin rămînerea la nivelul ruralității ancestrale, căci aceasta înseamnă comoditate și, ca atare, tocmai anularea manifestării energiei. Așadar, recunoașterea forței țăranului român nu poate înlătura observarea progresului imperceptibil al existenței acestuia și o anumită rezistență a lui la înnoire, ca o consecință a lipsei de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
începe să-și scrie ‘‘Amintirile din copilărie’’. Materia amintirilor era tocmai ceea ce i se depozitase în conștiința din prima perioadă biografica. ‘‘Amintirile’’...însă nu sunt numai o copie a acelei vieți. Fiind în primul rând o creație artistică, ele proiectează ruralitatea materiei în imagine literară, reală și fictiva în același timp. Pe masura ce-și scrie ‘‘Amintirile și Poveștile’’, Creangă devine un Moș Bodrănga, un Popa Duhu, un Moș Nichifor Cotcariul, un Dănilă Prepeleac ... , adică, personaj a lumii lui. Vorbește, se
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
al comediei de moravuri caragialești, astfel că primele lecturi nu conveneau imaginii ideale despre poporul român în contextul edificator al evenimentului aureolar și al mân- driei naționale, ori știm bine cât de caustic- minimalizator poate fi Caragiale. Pornind de la o ruralitate idilică, lirici- zată patetic de un Octavian Goga sau convertită filozofic în poezia și filozofia lui Lucian Blaga către urbanismul demistificator și adesea suburban al „momentelor” și „schi- țelor” lui Caragiale, sensibilitatea tânărului Doinaș are de trecut niște hopuri cuantificate
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
limite totuși, de poporanism. Sămănătorismul său excesiv și dogmatic l-a descalificat în ochii moderniștilor, care i-au reproșat insensibilitatea la literatura mai nouă. Perspectiva tradiționalistă i-a întreținut interesul pentru chestiunea specificului național, a cărui sursă o identifică în ruralitate. El aspiră la un estetism cu nuanțe sociale și naționale, în spiritul direcției inaugurate de M. Kogălniceanu și grupul lui. C. este, totodată, unul dintre primii comparatiști literari români, preocupare extinsă și asupra folclorului. Pagini evocatoare și interpretative sunt dedicate
CHENDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286191_a_287520]
-
ori amar. Avem așadar aici o bătaie mai lungă decât aceea a simplei exercitări psihologice. Luăm în discuție, o dată cu Mircea Martin, o serie de complexe (al originii umile și al existenței periferice, al întârzierii și discontinuității, al începutului continuu, al ruralității, al imitației, al absenței capilor de serie, al lipsei de audiență) pe care scriitorul român le poartă cu sine până la prezumtivul prag al conștientizării și asumării lor. În acest punct ele dispar, resorbite fiind în luciditatea autocritică a subiectului ce
Ideea critică by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11406_a_12731]
-
românesc, oprindu-ne acum la aceste momente ale constituirii lui, considerăm absolut necesar să insistăm puțin asupra efectelor revoluției stiințifico-tehnice în spațiile teoretice și practica aferentă satului nostru. Nu inainte însă de a rezuma dimensiunile extensive și intensive ale dezvoltării ruralității noastre conform schiței din figura următoare: Satul, ca formă originară de comunitate umană și-a dovedit un imens potențial de continuitate și progres uman. Istoricii și sociologii au remarcat faptul că apariția și ridicarea civilizațiilor antice își au explicația în
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]