83 matches
-
trecere într-o zonă pasivă din rândul valorilor în circulație. Posteritatea lor a atins timpul cel mai fast, punctul de vârf al reconsiderării, cam prin anii ´60. Euforia unei societăți închise, bazată pe identitatea ei arhaică, atunci și-a celebrat ruralitatea etnografică. Astăzi Creangă și Coșbuc sunt autori de referință pentru o mentalitate tradiționalistă care nu mai e a noastră. De aceea e de mirare că opera lui Coșbuc nu e pe deplin arhivată, editată, clasificată și lămurită. Poetul adolescent, elev
O datorie anacronică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11839_a_13164]
-
Saul, Gâtlan este Iacov, cel care a fost eliminat din istorie, conducătorul celeilalte tabere creștine, a rudelor lui Isus, or așa se va întâmpla și cu superinteligentul Gâtlan, cel despre care ne închipuim că va fi în viitor prizonierul unei ruralități anonime, neproductive spiritual. De aici încolo, Gâtlan dispare nu numai din lumea ficțională, dar și din cea reală - pentru că nu există documente de arhivă despre el, cel puțin până în prezent - pentru totdeauna! Sigur că, în Iași, Creangă probează voința, din
SAT versus ORAȘ () [Corola-journal/Journalistic/7178_a_8503]
-
ori amar. Avem așadar aici o bătaie mai lungă decât aceea a simplei exercitări psihologice. Luăm în discuție, o dată cu Mircea Martin, o serie de complexe (al originii umile și al existenței periferice, al întârzierii și discontinuității, al începutului continuu, al ruralității, al imitației, al absenței capilor de serie, al lipsei de audiență) pe care scriitorul român le poartă cu sine până la prezumtivul prag al conștientizării și asumării lor. În acest punct ele dispar, resorbite fiind în luciditatea autocritică a subiectului ce
Ideea critică by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11406_a_12731]
-
Autorul însuși taxează respectivul spectacol drept „grotesc”. El este, în aceeași măsură, dezumanizant, dar, din nou, ferit de tezism de umorul negru în care Pora excelează. „Trei, patru, poate douăzeci de femei mai în vârstă, mici de statură, apropiate de ruralitate, purtau pe sub rochiile de stofă pantaloni de trening, introduși aceștia în anumite situații în cizme sau într-o altă variantă, legați în partea de jos circular cu sfori pentru a face o priză mai bună cu bocancii sau șoșonii ce
Cronica unui eșec existențial by Andrei Bodiu () [Corola-journal/Journalistic/3548_a_4873]
-
s-a născut într-o iesle este entuziasmant, și trebuie să adaug că ruralofobii cu pricina își merită tratamentul cu acizi. Împărtășesc, de asemenea, considerațiile cu privire la „complexele culturii române”, între care complexul marginalității, al întîrzierii istorice față de Europa și al ruralității ca subdezvoltare merită o atenție specială. O discuție separată ar merita atitudinea lui Eugen Simion față de „spiritul național” și față de ceea ce, eu unul, aș numi „ura de sine” a ultracosmopoliților postdecembriști; în mod cu totul nedrept (ca să nu spun mai
Editura Timpul mărturisirii by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4528_a_5853]
-
premise ale poeziei, ci repere ale viziunii. Pe care, ulterior, la cerere, fiecare o poate transforma în ce vrea. Un poem care trimite la practicile zen se încheie, riguros, cu însemnarea orei și a datei. Un altul dă senzația de ruralitate păgână construită, milimetric, pe ecranul unui calculator. Un altul e o metamorfoză pe care numai hazardul o poate justifica: "Am câștigat la Loto/ 5 din 6/ Cinci din șase/ Nu 4 nici 6/ 5 din ȘASE - ca în viață/ și
Vara patriarhilor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8179_a_9504]
-
apărut prima oară în 1944 și întrunind cîteva eseuri circumscrise de titlul său, teza de căpetenie a filosofului. Pornind de la complexul "culturii minore" ("Noi știm că sîntem ceea ce se numește "o cultură minoră""), acesta schițează un gest de revoltă față de ruralitatea, patriarhalitatea, anistorismul patriei noastre, refuză "România eternă" a specificului ei stagnant, în favoarea unei Românii a actualității: "tocmai aceasta ne nemulțumește azi: că am fost și sîntem - prin ce avem mai bun în noi - săteni. Noi nu mai vrem să fim
Oscilațiile lui Constantin Noica (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15981_a_17306]
-
cercetătorii lui Brâncuși au oferit mereu explicații mecanice în ceea ce privește geneza operei brâncușiene și justificarea psihologică și doctrinară, chiar dacă doctrinei îi lipsește un suport edeologic explicit, a formelor sale cu o dinamică atît de spectaculoasă. Identificată rudimentar într-un soi de ruralitate sever circumscrisă etnic sau, convențional și suficient, într-un general interes al vremii pentru primitivismul exotic, în special african, și pentru sintezele ferme ale acestuia, consecința directă a unei priviri eliptice și a unei existențe abreviate, originile viziunii brâncușiene au
Sculptura fără istorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13286_a_14611]
-
franchețe, în gestul adaptării la concret, în apelul la miezoase analogii cu plinătatea de bun augur a plantelor ce ocrotesc, de totdeauna, preajma țăranului! „Doamne, dă fetii noroc Ca sămînța-n busuioc, Doamne, dă fetii viață Ca florii de mintă creață” * Ruralitatea își poate păstra valorile grave și în ocazional, cîte o inserție din vechimi telurice pătrunde și în linearitățile narative cele mai curente. Sosit să- mi dea binețe, cîntînd molcom, prietenul Ion Brad îmi aducea o colindă de pe Tîrnave, ce părea
Colindăm… colindăm… colindăm… by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/2901_a_4226]
-
Pillat sau B. Fundoianu (p. 182), plus neomodernismul generației '60 (uitat de exeget în retrospectiva din final). Drept consecință trebuie renunțat la dihotomia dintre modernism și tradiționalism, explicată de critică interbelică cel mai adesea după un criteriu conținutist (opoziția dintre ruralitate și urbanitate) și nu după unul de stil sau formă estetică. Rămâne totuși un rest considerabil, căci nu tot tradiționalismul interbelic (de pildă, militantismul sămănătorist al lui N. Iorga și al ciracilor săi) este asimilabil în sfera modernismului. Reductibilitatea tradiționalismului
Un concept integrator al modernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11300_a_12625]
-
întregii noastre poezii naționale, trecînd prin caligrafia eseniană a unui Zaharia Stancu ori blagiană a unui Emil Giurgiuca și ajugînd la neoexpresionismul tumultuos al unor șaizeciști precum Ioan Alexandru, Ion Gheorghe, Gheorghe Pituț, George Alboiu, Mihai Elin. Ce presupune această ruralitate, ca un numitor comun al unei diversități frapante? Un simț al concretului, o aderență sensibilă specifică la real, un amestec de senzații delicate și aspre, precum pipăirea unor țesături ori covoare produse la țară. Ochiul și degetul se plimbă pe
Simbolismul rustic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11032_a_12357]
-
G. Călinescu și "complexele" literaturii române, 1981, rămasă la volumul întâi, i se pare lui E. Negrici lovinesciană, nu călinesciană. El nu comentează termenul "complexe", resemantizat prin ghilimele, dar găsește complexele (,problemele de sincronizare, retardarea, discontinuitățile, imitațiile, veșnicele începuturi, accelerările, ruralitatea etc.") "nu întotdeauna infecunde", niște "slăbiciuni", de care G. Călinescu era conștient, dar le-a preschimbat, iluzionant și seducător, în "calități" (272). S-au înstăpânit exagerări (în fapt, tot iluzii) tiranice în cultura română. E o iluzie, suntem avertizați, că
Lanțul slăbiciunilor literare by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/7846_a_9171]
-
vechime“ - căreia i se subțiaseră nervii și pielea îi devenise transparentă. Această piele transparentă și nervii atât de sensibili nu se poate să nu fi simțit, în timp ce mâna i se odihnea pe tulul vaporos al perdelelor, șocul descoperirii rustice a ruralității în care nimerise. Și mama sta, aproape acoperită de perdea, pe marginea ferestrei, în timp ce în ea pătrundeau izlazul, livada, colinele împădurite și prin fața ferestrei treceau câmpurile înzăpezite și drumul, brăzdat de care. Obrazul ei, mai mult palid, cu ochi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
din S., peisajul familiar și atmosfera mohorâtă și ploioasă în cea mai mare parte a timpului, ca și modul de viață al oamenilor, dialectul lor, l-au apropiat iar de originea lui, transformându-l într-o parte integrantă a acestei ruralități. Oamenii i se adresau cu „domnule director“, le simțea respectul, chiar un soi de supunere, ceea ce îi gâdila amorul propriu. În A. era primit cu toată amabilitatea în cercul celor care aveau un cuvânt de spus, deținând ei înșiși firme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
la un astfel de fir ce ducea în întuneric, de data asta nici nu mai vorbea românește, nu mai folosea deloc limba aceea, iar rochiile de vară pe care le purta erau aceleași ca acasă. O înconjura un strat de ruralitate care nu se dezlipea de tot, nici pe plajă, nici pe ulițe sau în cafenelele de pe trotuare, nici în lumina orbitoare, era ca un palton prin care nu pătrundeau razele. Din punctul ăsta de vedere semăna cu tante Doro, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
și metodic, la forma ordinară a neliniștii, când e ușor să constați că ea nu are obiect. Dar cu asta n-ai spus mare lucru, n-ai înțeles de fapt ce-l doare pe Kierkegaard, pe care tu, cu toată ruralitatea ta de neam serios, vrei s-o explici în termeni generali. E ceva mult mai sfâșietor în marea neliniște, un abis vertiginos de panică, o stare de condamnare interioară de nedepășit. Nici neamțul de la Todtnauberg, nici autohtonul nostru de la Rășinari
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
imagina că vom ieși din navă. Un zâmbet vag lumina fața palidă a arheologului. - Domnule Smith, rosti acesta politicos, nu încape nici o îndoiala că și-a închipuit ce vom face. Probabil că era pe treapta cea mai de sus a "ruralității". - Bine-ar fi să avem și noi unele din însușirile acestei "ruralități", exclamă Pennons. Știți că ne trebuie cel puțin trei luni ca să reparăm stricăciunile pricinuite de trei minute de energizare necontrolată? La un moment dat m-am temut că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
a arheologului. - Domnule Smith, rosti acesta politicos, nu încape nici o îndoiala că și-a închipuit ce vom face. Probabil că era pe treapta cea mai de sus a "ruralității". - Bine-ar fi să avem și noi unele din însușirile acestei "ruralități", exclamă Pennons. Știți că ne trebuie cel puțin trei luni ca să reparăm stricăciunile pricinuite de trei minute de energizare necontrolată? La un moment dat m-am temut că... Căpitanul Leeth îl întrerupse, zâmbind: - Îți voi sfârși eu fraza, domnule Pennons
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
ale haosului amenințător, dizolvant, dușman neobosit al ordinii clasice, organice, ierarhice, sănătoase, nobile, constructive și creatoare în spirit „național”. Spectrul conspiraționist al masoneriei iudeo-bolșevice, autoare a unui presupus plan de subminare a valorilor fundamentale ce constituie identitatea autohtonă (ortodoxia, românitatea, ruralitatea ș.a.), bîntuie mințile naționaliștilor (ostili din principiu cosmopolitismului anarhic al avangardei). Fapt este că, dincolo de orice considerații colaterale, apariția Anarhismului... a reprezentat o breșă: dat afară pe ușă din citadela universitară, „anarhismul” avangardist intra timid pe fereastră. Abordarea de tip
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
am în vedere (și care explică obsesia definirii identitare a culturii române moderne) include întreaga suită de complexe culturale identificate de către Mircea Martin: „complexul” originii umile, „complexul” existenței periferice, „complexul” întîrzierii, „complexul” discontinuității istorice și al absenței tradiției clasice, „complexul” ruralității, „complexul” începutului continuu, „complexul” condamnării la imitația modelelor străine, „complexul” absenței capilor de serie, „complexul” lipsei de audiență (internă și externă), „complexul” izolării provinciale, „complexul” lipsei de durabilitate și monumentalitate, „complexul” în fața criticii, recognoscibile în aproape toate marile construcții intelectuale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
atlas Cu 10 milioane de rurali și 3 milioane de activi în agricultură, România are un caracter rural, țărănesc și sătesc, în ciuda violentului episod socialist, care a dorit sfîrșitul țăranilor prin colectivizarea terenurilor și prin sistematizarea localităților rurale. (...) în 2006, ruralitatea agricolă este semnul cel mai distinctiv al României în cadrul Europei. Cu această afirmație începe capitolul dedicat „lumii rurale și agricole” din noua ediție a Atlasului României coordonat de Violette Rey la Editura RAO. Și urmează o cartografiere riguroasă și ingenioasă
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
În cealaltă, de asemenea atestată în folclorul românesc, copiii sunt aruncați în apă (sau părăsiți în codru, sunt salvați sau crescuți de ciobani, apoi, trimiși, spre pierzanie, să înfăptuiască lucruri imposibile. În varianta Schott, splendoarea lor astrală - contrastând candid cu ruralitatea ambianței - e puternic marcată: trupurile lor luminează în beznă, soarele însuși se oprește în loc și-i privește fermecat." Aceeași situație și în unele basme străine. Astfel, în basmul Peștele și inelul [Joseph Jacobs, Cântărețul vrăjitor și alte basme englezești], un
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
recoltele abundente imaginea pământului românesc generos își are rădăcinile în miturile naționale fondatoare, fiind preluată de comuniști și, fenomen accelerat din 1988, sunt evidențiate rezultatele magnifice a ceea ce s-a numit sistematizare: adică un plan de suprimare a caracterului de ruralitate a satului, relansat în 1988 pentru a distruge tradiția și a impune în grabă modernitatea, construind în mare viteză șiruri de blocuri uniforme pe spațiile recuperate după distrugerea caselor țărănești. Trebuie să deschizi bine ochii pentru a distinge pe fotografiile
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
numită teoria continuității selective, discriminarea între cei care au rămas locului și cei care au părăsit provincia alături de legiunile și administrația romane făcându-se pe criterii socioeconomice. Pe fondul ideologiilor sămănătoriste și țărăniste care operau o reducție a românismului la ruralitatea arhaică necontaminată de străinismul occidental modernizator, nici nu e de mirare că s-a insistat asupra faptului că cei care au rămas au fost țăranii, iar cei care au părăsit provincia au fost bogații: "parte din oamenii bogați și unii
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
poezia noastră populară, iar cifrele realizărilor literaturii culte nu se alăturează, ci se adună. Eminescu, Creangă și Caragiale nu sunt numai scriitori de talent, ci și puncte din frontiera hărții noastre psihice"94. Celălalt e din Bizu și face elogiul ruralității și al moldovenismului: "[...] din această ambianță de târg moldovenesc s-a plămădit, astfel, literatura noastră, asimilându-i caracterul rural sau periferic, cu zvon de șezători și perspective de munți violeți. Confortul saloanelor parchetate, al policandrelor de cristal [...] n-a produs
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]