127 matches
-
G. Faure, N. Bretan, fiind invitată cu aceste genuri în Statele Unite ale Americii, Belgia, Bulgaria, Germania, Olanda, Franța, Italia, Elveția, Macedonia, Portugalia, Spania și România. Astfel solista invitată a Operelor din Budapesta( Turandot), Skopje (Nabucco, Turandot), Bratislava (Turandot, Nabucco, Cavalleria rusticana, Requiem - Verdi), Praga (Turandot), Essen (Turandot, Nabucco), Frankfurt am Main (Nabucco), Graz (Nabucco), Iași (Nabucco), Timișoara (Turandot, Nabucco, Cavalleria rusticana, Aida), Cluj (Turandot, Aida), Galați (Aida, Nabucco, Simfonia a 9-a), Craiova (Turandot), este in acelasi timp prezența pe scene
Silvia Sorina Munteanu () [Corola-website/Science/313113_a_314442]
-
Macedonia, Portugalia, Spania și România. Astfel solista invitată a Operelor din Budapesta( Turandot), Skopje (Nabucco, Turandot), Bratislava (Turandot, Nabucco, Cavalleria rusticana, Requiem - Verdi), Praga (Turandot), Essen (Turandot, Nabucco), Frankfurt am Main (Nabucco), Graz (Nabucco), Iași (Nabucco), Timișoara (Turandot, Nabucco, Cavalleria rusticana, Aida), Cluj (Turandot, Aida), Galați (Aida, Nabucco, Simfonia a 9-a), Craiova (Turandot), este in acelasi timp prezența pe scene de concerte în lucrări vocal simfonice sau concerte de gală, fiind o permanentă colaboratoare a Filarmonicilor din Arad, Timișoara, Cluj
Silvia Sorina Munteanu () [Corola-website/Science/313113_a_314442]
-
G. Musicescu din Chișinău (actuala Academie de Muzică, Teatru și Arte Plastice) în anul 1974, după care se transferă la (1978-1981), în clasa lui G. A. Polivanova (canto). Din 1980, este solista la Operă Națională din Chișinău, debutând în "Cavaleria rusticana" (Pietro Mascagni) în rolul Santuzza. Repertoriul sau mai include: a colaborat cu dirijorii Victor Dumănescu, Andre Neve, Alexandru Samoilă, Lev Gavrilov, soliștii Lucia Cicoare, Mihail Munteanu, Nicolae Covaliov, Ioan Paulencu, Vladimir Dragoș, Elenă Obrazțova, pianiștii Ghiță Strahilevici, Olga Silkina, Olga
Valentina Calestru () [Corola-website/Science/336817_a_338146]
-
fiind transmis în direct la TV în operele "Don Carlo" (1980 - 11 spectacole), "Il tabarro" (1981 - 12 spectacole) și "Simon Boccanegra" (1984 - 27 de spectacole). Pe lângă aceste roluri a cântat Arrigo din "I Vespri Siciliani "(4 spectacole), Turridu în "Cavalleria rusticana "(8 spectacole), Cavaradossi în "Tosca "(3 spectacole), Rodolfo în "La bohème "(6 spectacole), Des Grieux în "Manon Lescaut" (14 spectacole), Duca di Mantova din "Rigoletto" (8 spectacole) și Pinkerton din "Madama Butterfly "(12 spectacole). Începând cu 1987, după o intervenție
Vasile Moldoveanu () [Corola-website/Science/312894_a_314223]
-
Universitatea Națională de Muzică din București și a absolvit în anul 2003 că șefa de promoție, la clasa profesoarei Maria Slătinaru Nistor, dar încă în anul 2002 și-a făcut debutul la Operă din București, cu rolul Lola din Cavalleria Rusticana. A primit o bursă Erasmus la "Hochschule für Musik und darstellende Kunst" din Viena, unde a lucrat, printre alții, cu profesorii Curt Malm (interpretare scenica) și Walter Moore (tehnică liedului). Din anul 2003 urmează un curs de perfecționare la "Hochschule
Roxana Constantinescu () [Corola-website/Science/303957_a_305286]
-
Orff, Enescu sau Milhaud. De asemenea, opera și opereta ocupă un loc important în repertoriu. Printre titlurile abordate frecvent se numără Giuseppe Verdi - Un ballo in maschera (Bal Mascat), Gaetano Donizetti - Lucia di Lamermoor, Georges Bizet - Carmen, Pietro Mascagni - Cavalleria Rusticana, Wolfgang Mozart - Le nozze di Figaro (Nunta lui Figaro) și Johann Strauss - Die Fledermaus (Liliacul).
Marius Hristescu () [Corola-website/Science/311561_a_312890]
-
Rigoletto, Alfredo din Traviata, Don Alvaro din Forța destinului, Riccardo din Bal mascat, Radames din Aida, Don Carlo din opera cu același nume, Ernani, Macduff din Macbeth, Calaf din Turandot, Mario Cavaradossi din Țoșca, Rodolfo din Boema, Turiddu din Cavaleria Rusticana, Canio din Paiațe, Hoffmann din Povestirile lui Hoffmann, Don Jose din Carmen, Samson din Samson și Dalila, Wherter, Fra Diavolo și altele. Acum locuiește la Zürich, în Elveția unde preda lecții de canto. În România:
Ion Buzea () [Corola-website/Science/312599_a_313928]
-
pusă în scenă în vechiul Teatro Colón din Buenos Aires, unde Elena Theodorini apare alături de tenorul dramatic Francesco Tamagno. În perioada 1890-1891 a cântat din nou la "Teatro alla Scala" în opera lui Stanislao Gastaldon "Mala Pasqua", bazată, ca și "Cavalleria Rusticana" pe o nuvelă a lui Giovanni Verga. În anul 1905 dă lecții de canto la "Académie Lyrique" din Paris, având ca elevi pe Edgar Istraty și Zina Brozia. În 1909 părăsește Parisul și pleacă în Sud America, dând concerte la
Elena Teodorini () [Corola-website/Science/306765_a_308094]
-
pop opera și cântăreț de operă. A înregistrat treisprezece albume de studio, atât cu muzica clasică cât și pop, alte două compilații cu cele mai bune cântece și opt albume de operă înregistrate ("La bohème", "Îl trovatore", "Werther", "Pagliacci", "Cavalleria rusticana", "Carmen", "Țoșca", "Andrea Chénier", "Roméo et Juliette", "Manon Lescaut" și "Turandot"), toate acestea fiind vândute în peste 75 de milioane de exemplare la nivel mondial. Născut o formă gravă de glaucom, a orbit total la vârsta de 12 ani dupa
Andrea Bocelli () [Corola-website/Science/313846_a_315175]
-
rolul al lui Kundry din Parsifal, pe care încă nu-l interpretase. Pe scena MET-ului a evoluat într-o mare varietate de roluri, între care Eboli din prima producție a operei Don Carlo (1920) la MET, Santuzza din " Cavaleria rusticană " de Mascagni , Marina din "Boris Godunov" ,Leonore în "Fidelio" de Beethoven și Brünnhilde în "Die Walküre" de Wagner. A apărut rar pe alte scene: în 1911 la Festivalul de la Bayreuth în rolurile lui Waltraute, al Primei Norne și al Flosshildei
Margarethe Matzenauer () [Corola-website/Science/309936_a_311265]
-
mozartiană, cântând rolurile Fiordiligi, Donna Elvira, Donna Anna, Contesa Almaviva, Vitellia, Elektra, Cecilio, majoritatea înregistrându-le sub bagheta lui Karl Böhm. Curând după aceeia a devenit cunoscută și ca interpretă a rolurilor din repertoriul italian, în rolurile Santuzza din Cavalleria rusticana de Pietro Mascagni, Madama Butterfly din opera cu același nume și Liu din Turandot de Giacomo Puccini, Leonora din Trubadurul și Forța destinului de Verdi, Elisabetta din Don Carlo, Violetta din Traviata, Desdemona din Otello, Abigaille din Nabucco și rolul
Julia Varady () [Corola-website/Science/312595_a_313924]
-
Șeherezada” de Tiberiu Brediceanu. În urma acestor succese, Veturiei Goga i se spunea prin 1911 „Privighetoarea Ardealului”. Un alt concert remarcabil l-a avut în 1912, când, acompaniată la pian de George Enescu și Cella Delavrancea a interpretat roluri din Cavalleria rusticana de Mascagni și Secretul Susanei de Ermanno Wolf-Ferrari. Veturia a cântat și în două concerte la Opera Regală din Berlin, rolul Elisabetei din Tannhäuser a lui Wagner și din Flautul fermecat de Mozart. Fiind "Doamnă de onoare", i-a fost
Veturia Goga () [Corola-website/Science/331550_a_332879]
-
Giovanni Carmine Verga () a fost un scriitor realist ("verist") italian, cunoscut mai ales pentru reprezentarea vieții din Sicilia sa natală și în special pentru povestirea (și apoi piesă de teatru) "Cavalleria Rusticana" și pentru românul "I Malavoglia" ("Familia Malavoglia"). Primul fiu al lui Giovanni Battista Catalano Verga și al Caterinei Di Mauro, Verga s-a născut într-o familie prosperă din orașul sicilian Cătănia. El a început să scrie din adolescență, finalizând
Giovanni Verga () [Corola-website/Science/336922_a_338251]
-
importante lucrări. Volumul de povestiri "Vită dei câmpi" ("Viața la țară", 1880) cuprindea printre altele "„Fantasticheria”" („Visarea cu ochii deschiși”), "„La Lupă”" („Lupoaica”), "„Pentolaccia”" („Jucăria”) și "Rosso Malpelo", povestiri despre viața rurală a Siciliei. Ea a cuprins, de asemenea, "„Cavalleria Rusticana”" („Cavaleria rusticana”), pe care a adaptat-o pentru teatru și care a reprezentat mai tarziu sursă de inspirație pentru mai multe librete de operă, inclusiv "Cavalleria rusticana" a lui Mascagni și "Mala Pasqua!" a lui Gastaldon. Povestirea "„Malaria”" a fost
Giovanni Verga () [Corola-website/Science/336922_a_338251]
-
Volumul de povestiri "Vită dei câmpi" ("Viața la țară", 1880) cuprindea printre altele "„Fantasticheria”" („Visarea cu ochii deschiși”), "„La Lupă”" („Lupoaica”), "„Pentolaccia”" („Jucăria”) și "Rosso Malpelo", povestiri despre viața rurală a Siciliei. Ea a cuprins, de asemenea, "„Cavalleria Rusticana”" („Cavaleria rusticana”), pe care a adaptat-o pentru teatru și care a reprezentat mai tarziu sursă de inspirație pentru mai multe librete de operă, inclusiv "Cavalleria rusticana" a lui Mascagni și "Mala Pasqua!" a lui Gastaldon. Povestirea "„Malaria”" a fost una dintre
Giovanni Verga () [Corola-website/Science/336922_a_338251]
-
Malpelo", povestiri despre viața rurală a Siciliei. Ea a cuprins, de asemenea, "„Cavalleria Rusticana”" („Cavaleria rusticana”), pe care a adaptat-o pentru teatru și care a reprezentat mai tarziu sursă de inspirație pentru mai multe librete de operă, inclusiv "Cavalleria rusticana" a lui Mascagni și "Mala Pasqua!" a lui Gastaldon. Povestirea "„Malaria”" a fost una dintre primele reprezentări literare ale malariei. El a început să lucreze apoi la o serie proiectată de cinci române, din care a finalizat doar două, "Familia
Giovanni Verga () [Corola-website/Science/336922_a_338251]
-
Cătănia îi poartă numele. Casa lui din "via Sant'Anna" este acum muzeu, "Casa-Museo ". El a fost un ateu. Primăvară și alte povestiri (1877) "(Primavera e altri racconti)" Viața la țară (1880) "(Vită dei câmpi)" Nuvele din Sicilia (1883) "(Novelle rusticane)", traduse în engleză de D. H. Lawrence (1925)
Giovanni Verga () [Corola-website/Science/336922_a_338251]
-
maghiară a operelor "Aurul Rinului" și "Walkiria" de Wagner, primind aclamații din partea publicului. În căutare de opere non-germane pentru a lărgi repertoriul, Mahler a vizitat Italia, unde, printre altele, a descoperit cea mai recentă senzație a lui Pietro Mascagni, "Cavalleria rusticana". În februarie 1889 a decedat Bernhard Mahler, tatăl compozitorului, iar un an mai târziu au murit sora mai mică a lui Mahler, Leopoldine, și mama sa. Mahler însuși suferea de probleme de sănătate prin atacuri de hemoroizi, migrenă și faringită
Gustav Mahler () [Corola-website/Science/304936_a_306265]
-
și teatru, Serile de Poezie din Struga care adună poeți din peste 50 de țări ale lumii, Festivalul Internațional de Cameră de la Bitola, Open Youth Theatre și la Skopje, etc. Opera Macedoneană s-a deschis în 1947, cu spectacolul "Cavalleria rusticana" în regia lui Branko Pomorisac. În fiecare an, Serile de Operă din Mai au loc la Skopje, timp de circa 20 de zile. Prima ediție s-a deschis în 1972 cu spectacolul "Țar Samuil" de . Principalele sărbători publice în Republica
Republica Macedonia () [Corola-website/Science/298120_a_299449]
-
În anul următor, Maria este admisă în Conservatorul din Atena și studiază mai departe pianul cu Maria Trivella. În același timp ia și lecții de canto iar în 1939 interpretează în cadrul unui spectacol pentru studenți rolul lui Santuzza din ""Cavalleria Rusticana"" de Pietro Mascagni, obținând Primul Premiu al Conservatorului. Maria Callas a fost educată din punct de vedere muzical în Atena. Inițial, mama sa a încercat să o înscrie la prestigiosul Conservator din Atena, fără succes. La audiție, vocea să, inca
Maria Callas () [Corola-website/Science/298383_a_299712]
-
că studentă imediat, dar mama lui Callas a solicitat o amânare de un an, pentru că Mary să absolve Conservatorul Național și să înceapă să lucreze. Pe 2 aprilie 1939, Callas a interpretat rolul Santuzza într-o producție studențeasca a Cavalleriei Rusticana de Mascagni la Teatrul Olympia, iar în toamna aceluiași an s-a înscris la Conservatorul din Atena în clasa Elvirei de Hidalgo. În 1968, Callas a declarat Lordului Harewood: "De Hidalgo avea o pregătire cu adevărat bună, poate ultima cu
Maria Callas () [Corola-website/Science/298383_a_299712]
-
în zori /« А зори здесь тихие»/ de K. Molceanov, Dragonul de E. Lazarev, Duenia de S. Prokofiev, Vivandiera de S. Kortes); operă europeană (Don Carlos, Bal mascat, Forța destinului, Nabucco de G. Verdi; Turandot, La Bohema de G. Puccini; Cavalleria rusticana de P. Mascagni; Norma de V.Bellini; Vivat, maestro! și Elixirul dragostei de G. Donizetti; Adrianna Lecouvreur de F. Cilea). În sfera baletului, această perioadă este legată de numele coregrafului lui Marat Gaziev, care a montat Sonetele pe muzica lui
Teatrul Național de Operă și Balet „Maria Bieșu” din Chișinău () [Corola-website/Science/319186_a_320515]
-
nume de Charles Gounod. Nu rămâne însă mult timp în Cluj, Emil Marinescu se hotărăște să-și încerce norocul în străinătate, și anume la Viena. Aici primește primul angajament în 1922 la "Volksoper" în rolul lui Turiddu din opera "Cavaleria Rusticană" de Pietro Mascagni. Întors în țară, întreprinde un obositor turneu cu Compania Leonard, interpretând rolurile principale din "Tosca" și "Boema" de Giacomo Puccini, "Traviata" și "Rigoletto" de Giuseppe Verdi. În 1927 este angajat ca prim-solist al Operei Române din
Emil Marinescu () [Corola-website/Science/297651_a_298980]
-
cu opera „Madam Butterfly“ de G. Puccini din 11 iunie, ora 19, cântat integral în limba italiană, va fi dirijat de Nicola Giuliani. În rolul titular va evolua soprana Mariana Colpoș. Alături de spectacolele cu operele „Rigoletto“, „Boema“, „Paiațe“ și „Cavalleria rusticana“, montarea va face parte din programul turneului pe care O.R.T. îl va întreprinde în lunile iunie-august în Italia. Stagiunea 2003-2004 se va deschide în 1 octombrie, cu premiera spectacolului cu „My Fair Lady“. I. STANCIU Festivalul Etniilor l La
Agenda2003-23-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281093_a_282422]
-
legături puternice cu lumea cavalerilor. În timpul mandatului său, el era însoțit de suita, isi afișa cunoștințele de echitație 83 și juca un rol central într-o serie de ritualuri locale elaborate și de festivaluri 84. Dovezi vizuale ale acestei cavalleria rusticana dăinuie pe blazonele de familie (stemmi), de obicei în piatră cioplita sau, uneori, în ceramică policroma, pe care rectorii le expuneau pe pereții exteriori ai palatelor din întreaga Toscana 85. Rectorii vor înlocui în mod regulat sau vor renovă blazoanele
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]