226 matches
-
anul 1822, când a fost reînoită.cătune dependente de Apșa de Mijloc au biserici din lemn: cea din Joseni a fost zidită În 1448, cea din Suseni, În 1561. În anul 1930, Întregul protopopiat trece sub jurisdicția Episcopiei greco- catolice rutene, de la Muncaci. Înainte de război, Apșa de Mijloc avea 5.602 locuitori, iar În zilele noastre circa 6.700, români În proporție de 99,3%. Dintre figurile proeminente ale comunei, menționăm pe dr. Ioan Mihaly de Apșa, născut În anul 1844
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
mânca coșer, dacă știți mâncarea asta rituală... Dumneavoastră locuiați Într-un cartier de evrei? Nu, strada unde locuiam noi era mai izolată - pornea din centru și era o stradă unde mai era școala primară, o capelă, erau biserici, era Biserica Ruteană, Biserica Catolică, deci nu era o stradă a evreilor... Ce naționalități mai locuiau În Siret? Nu erau foarte multe naționalități. Adică, În primul rând, rutenii, care erau majoritatea, pe urmă erau români, evrei și numeroși nemți, care au plecat foarte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
1 Pe data deciziunii de față se recunoaște înființarea Vicariatului General Ortodox Rutean din Republică Populară Română, cu sediul în orașul Sighet județul Maramureș. Articolul 2 Vicariatul General Ortodox Rutean din Republică Populară Română cuprinde sub jurisdicția să parohiile ortodoxe rutene din țară. El funcționează ca organizație independența de orice eparhie ortodoxă și este pendinte de Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române, conducandu-se după normele stabilite de Statul de organizare și funcționare a Bisericii Ortodoxe Române. Articolul 3 Pînă la alegerea și
DECIZIE nr. 34.695 din 2 decembrie 1949 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Cultelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128616_a_129945]
-
Statul de organizare și funcționare a Bisericii Ortodoxe Române. Articolul 3 Pînă la alegerea și funcționarea corporațiunilor reprezentative bisericești, Vicariatul General Ortodox Rutean din Republică Populară Română va fi condus de P.C. Pr. Vasile Renzes, actualul conducător al protoieriei ortodoxe rutene din orașul Sighet. Articolul 4 Schemă de organizare a Vicariatului General Ortodox Rutean și parohiile pe care le va cuprinde vor fi stabilite de conducerea Vicariatului și se vor aproba de Patriarhia Română și Ministerul Cultelor. Articolul 5 Directorul evidentei
DECIZIE nr. 34.695 din 2 decembrie 1949 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Cultelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128616_a_129945]
-
dădeau mită, comiteau, direct sau indirect, crime pentru a oferi copiilor lor ranguri înalte și acces la tron. Se spune că perioada secolelor XVI-XVII a fost marcată de amestecul cadânelor în politica imperiului. Spre exemplu, Roxalana sau Roxelana, de origine ruteană sau slavă, convertită la Islam și devenită Hasseki Hürrem / Distinsa jovială, l-a cucerit pe sultanul Soliman Magnificul (1520-1566) cu frumusețea, inteligența și talentul ei literar, a devenit soția lui și, pentru a-și impune fiul ca urmaș la tron
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Șamoa Americană Oceania Pago Pago + Fagatogo samoana, engleza Șan Marino Europa Șan Marino italiană Sao Tome și Principe Africa Sao Tomé portugheză Scoția Europa Edinburgh scoțiana, engleza Senegal Africa Dakar franceză, wolof; mandinka Șerbia Europa Belgrad sîrbă; croată, maghiară, română, ruteana (rușina panoniana), slovaca, albaneză Seychelles Africa Victoria seychelleza (creola cu baza franceză), engleză, franceza Sfîntă Elenă (Insula ~) Africa Jamestown engleză Sierra Leone Africa Freetown engleză; krio (creola cu baza engleză), mende, temne Singapore Asia Singapore engleză, malaeza, tamil, chineză; singlish (creola
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
din lume: 851, dintre care 839 vii și 12 moarte (date Ethnologue 2015). 345 Conform Cartei Europene a limbilor regionale sau minoritare, în România există 10 limbi care beneficiază de protecție generală (albaneză, armeana, greacă, italiană, idiș, macedoneană, poloneză, români, ruteana, tătara) și 10 limbi care beneficiază de protecție sporită (bulgară, cehă, croată, germană, maghiară, rusă, sîrbă, slovaca, turcă, ucraineană). 346 Erza și mokša sînt considerate fie două limbi separate, fie două dialecte ale limbii mordvine. 347 Vanuatu este țara cu
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
l-a numit administrator al greco-catolicilor maghiari trăitori în Bihor și Țara Secuilor pe pastorul de origine rusă Popoff Mihály, în aprilie 1941, în speranța ca, odată, acest ales al lor va deveni capul unei biserici autocefale greco-catolice maghiare și rutene. În acest scop au înființat revista Magyar Kelet (Orientul Maghiar), iar, la Debrețin s-a deschis și un seminar greco-catolic. Până în 1944 devenise evidentă incapacitatea lui Popoff de a găsi un limbaj comun cu preoții de sub conducerea sa, după cum, "ieșind
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
de locuitori redus, ce nu puteau pune în valoare întinderile mari de pământ fertil, încât guvernul țarist a inițiat o amplă acțiune de colonizare, dublată, inevitabil, de creșterea ponderii populației slave 11. Doar între 1817 și 1834 populația ucraineană și ruteană a crescut cu mai mult de 100 000 de persoane. În același timp, în ținuturile de la nord de Delta Dunării s-au așezat mii de familii de bulgari și găgăuzi din Dobrogea. Tot înainte de 1830 au migrat în Basarabia peste
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
în afară de fiii lui Ladislau, cu Ioan, fiul lui Teodor, din regiunea Mehadiei și Moise, care se voia voievod al Transilvaniei, ocupa și el teritorii din Transilvania. În același an, alți tătari, îndreptându-se spre Ucraina de vest, determină exodul populației rutene și a bolohovenilor din acele părți până în Moldova. Însuși cneazul Stanislav din Kiev a fost luat să lupte alături de tătari, în anul 1320, împotriva lui Ghedymin, marele duce la Lituaniei la numai 6 mile vest de reședința sa. Victoria lituanienilor
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
suzeranitatea mongolă și că regatul său suportase, în februarie chiar, o incursiune tătară, a trecut la fapte și a ocupat Liovul. Reacțiunea nu a întârziat să vină. Principele Lubart, de cealaltă parte, nu a stat cu mâinile încrucișate. Concentrând oștirile rutene și lituaniene și mai cerând și ajutorul hanului Uzbek, care se grăbi să-și apere drepturile de suzeran, el bătu oastea polonă ușor și-și ocupă tronul oferit după o intrare triumfală în Liov. Creștinat în ortodoxie și botezat sub
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
încercările sale de a forța puternicile ziduri. Reținerea a 10.000 de mongoli în Crimeea era un moment foarte prielnic de a pătrunde spre Răsărit. Ceea ce îl îngrijora și mai mult pe Ludovic erau devastările săvârșite de oștile tătare și rutene din Polonia, în primăvara anului 1344, oprite cu greu de către Cazimir la Lublin. De aceea, și insistența perseverentă a lui pe lângă Nicolae Alexandru Basarab. În această conjunctură internațională, Țara Românească a trecut de sub suzeranitatea mongolă în sistemul politic opus, devenind
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
cu Petru și fiii săi rămaseră aliați credincioși Marelui Duce Olgerd, atât în luptele contra mongolilor, cât și împotriva ungurilor. Papa Urban al V-lea era informat de călugării germani Paul de Schweidnitz (Silezia) și Nicolae de Mehlsack, vicarul provinciei rutene a franciscanilor, înainte de 29 iulie 1370, că nobilul bărbat Lațcu (dux Moldaviensis) și poporul său luptaseră cu bărbăție împotriva dușmanilor crucii (crucis hostes asserentium iugiter se pugnare) când ridica orașul Siret la rangul de civitas, pentru a înființa o nouă
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Sfințirea Apelor, oficiat în mijlocul trupelor din garnizoană. Apoi, Carol al II-lea a primit defilarea trupelor. La ora 1215, a avut loc primirea autorităților civile și militare din Chișinău, a delegațiilor din toate regimentele garnizoanei și a reprezentanților minorităților germană, ruteană și rusă. Au rostit discursuri Carol, reprezentanții autorităților și ai minorităților. La ora 1330, Carol al II-lea și Mihai au plecat cu trenul regal din Chișinău spre București, unde au ajuns la 7 ianuarie, ora 10. Duminică, 7 ianuarie
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
mai bine mam rugat pentru martirii națiunii române care se luptă pentru ca să ne scoată din ghearele păgânilor de unguri”... * „Afară cu călușii din gură!” spunea editorialul din Gazeta Bucovinei care confirma că „Ipoteștii declară că e comună de români, nu ruteană”. Iată și o constatare de la Oficiul școlar Costâna din 18 iunie 1895 de la ...” știri mărunte” din aceeași gazetă: ...”Poporul nostru s-a lăsat în unele locuri de portul cel oacheș, frumos, trainic și ieftin, înlocuind catrința cea frumoasă și trainică
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
învățători la școlile poporale ale Cernăuților și Caliceanca.” Și de data aceasta limba Țării este total desconsiderată, căci nici un singur cuvințel nu se cere de la competenți cunoștințele lor. Drept dovadă sunt admiși nu mai puțin de patru învățători pentru limba ruteană, singurul - Rusnak mai știe două-trei boabe românește. Și cu toate 143 acestea sunt peste 130 de copii care învață limba română. Ce fel de învățământ va fi și acesta își poate oricine închipui.” Încheie acuzator ziarul. Ca ulterior, cu ocazia
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
măcar, comune mari românești, ca Cuciurul-mare, unde s-au constatat la ultimul recensământ aproximativ 10.000 de suflete românești, dintre care 3200 sunt alegători, și ca Mihalcea, acest sat conștient de menirea sa națională, care a închis cu puterea școala ruteană de acolo, fiindcă i se refuzase în curs de mai mulți ani deschiderea unei școli românești, apoi Chicera, Camenca, Corcești, Sadova Abia și câștigatele comune Broscăuții-noi, Volcineț ș.a. - se întreba Gazeta mazililor și răzeșilor în apelul său adresat poporului român
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
mazililor și răzeșilor, în cinci numere ale sale, în 1911, sub titlul „Apel către răzeșii de peste Prut” a publicat textul broșurii „Apel către răzeșii din satele înstrăinate”, cu lămuriri asupra originii răzeșilor și îndemnuri de a se emancipa de influența ruteană, pentru că: „satele din nordul Bucovinei, dincolo de Prut, sufăr cel mai rău de influența ruteană. Pentru înlesnire luptei revistei acolo, unde limba română e uitată aproape cu desăvârșire, vom publica cărticica de față și în traducere ruteană. Deși sunt sate răzășești
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
răzeșii de peste Prut” a publicat textul broșurii „Apel către răzeșii din satele înstrăinate”, cu lămuriri asupra originii răzeșilor și îndemnuri de a se emancipa de influența ruteană, pentru că: „satele din nordul Bucovinei, dincolo de Prut, sufăr cel mai rău de influența ruteană. Pentru înlesnire luptei revistei acolo, unde limba română e uitată aproape cu desăvârșire, vom publica cărticica de față și în traducere ruteană. Deși sunt sate răzășești cu populație curat românească ca Ropcea, Igești, Broscăuții-vechi, Budeniț, altele mixte Mihalcea, Tureni, Gogolin
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
se emancipa de influența ruteană, pentru că: „satele din nordul Bucovinei, dincolo de Prut, sufăr cel mai rău de influența ruteană. Pentru înlesnire luptei revistei acolo, unde limba română e uitată aproape cu desăvârșire, vom publica cărticica de față și în traducere ruteană. Deși sunt sate răzășești cu populație curat românească ca Ropcea, Igești, Broscăuții-vechi, Budeniț, altele mixte Mihalcea, Tureni, Gogolin și Călineștii lui Cuparencu, broșura a folosit și celor aproape total înstrăinați - de la Nord - ei știind, prin tradiție că sunt români și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
clădirea Școlii Generale, înființată de Societatea pentru Cultură și Literatură Română din Bucovina, din inițiativa cărturarului George Tofan. În timpul stăpânirii austriece, în localitățile cu populație mixtă sau înființat școli cu limba de predare a altor naționalități decât cea română (germană, ruteană). În această situație, unele personalități culturale române - spune Dragoș Cuzic și Dragoș Luchian în Mic Îndreptar Turistic - Siret - Editura Sport-Turism București 1984 - au luat inițiativa deschiderii unor școli particulare, cu limba de predare română. În condiții deosebit de grele, în mai
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
str. Regina Maria nr.27. Cuprinsul era redactat în trei limbi. Conducerea administrativă, tehnică, proprietar și girant responsabil era Temistocles Predici, președintele asociației, str. Iancu Flondor nr.45. Același avea răspunderea redacțională pentru textul român, iar pentru partea germană și ruteană responsabil era Filip Fedorowicz. Se publicau materiale folositoare albinarilor: despre iernatul albinelor, foloasele albinăritului, despre roiul natural și lucrările ce se execută în prisacă în anumite luni ale anului, ce pot învăța stuparii de la albine, despre mana albinelor, roiul artificial
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
numai la Cernăuți și Suceava, ci și la Câmpulung, Gura Humorului, Storojineț, Hotin, Alba, Soroca, la Rădăuți, Dorohoi și Siret. Cu puternic suflu românesc, publicistica din nordul Moldovei a beneficiat și de ceea ce a putut prelua de la presa austriacă, germană, ruteană, rusă, dar a fost puternic influențată, mai cu seamă de cultura franceză, Intervenția Franței la Conferința de la Versailles pentru transferul Transilvaniei, Basarabiei și Bucovinei către România, în virtutea principiului wilsonian de autodeterminare a popoarelor, a fost favorabil comentat de presa românească
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
care a participat la campanie, ca secretar al Ordinului Teutonilor, scria că „Oastea regelui a suferit o catastrofă, cea mai mare parte au fost omorâți și prinși și toate carele cu tot ce aveau în ele au fost pierdute.” Analele rutene (Cronica de la mănăstirea Hustânskaia), referindu-se la lupta din Codrii Cosminului, menționează răsturnarea copacilor peste oastea polonă după care se scrie: „Și i-a nimicit acolo fără milă și i-a gonit până la graniță, bătându-se. Și așa de mare
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
că pe „unde drumul era stricat, moldovenii s-au năpustit asupra carelor noastre, le-au prădat și le-au luat alor noștri tunurile”. Polonii aveau să le recupereze la Obertyn, în 1531. Nu se poate da crezare afirmației din Analele rutene, potrivit cărora regele a scăpat doar cu 10 oameni, dar cronicarul reține zicătoarea, care avea un sâmbure de adevăr că „în vremea regelui Albert, a pierit Șleahta în Polonia.” Demoralizarea a fost factorul principal, care a caracterizat psihologia polonilor participați
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]