679 matches
-
08.1995, p. 14). 2 Partea din produse pentru care se aplică limitele maxime: anexa I la Directiva 90/642/CEE, modificată de Directiva 93/58/CEE (JO L 211, 23.08.1993, p. 6). 12 De exemplu, sâmburii fructelor sâmburoase nu sunt analizați, dar concentrația de reziduuri este calculată presupunând că sâmburii sunt incluși dar nu conțin reziduuri. Vezi nota de subsol 2. 13 Proceduri de control al calității în scopul analizei reziduurilor de pesticide. Documentul SANCO/3103/2000. Modificările
jrc5634as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90804_a_91591]
-
Portocale Pomelo Altele (ii) NUCI (cu coajă sau fără) Migdale Nuci de Brazilia Anacard Castane Nuci de cocos Alune Nuci de macadamia Nuci Pecan Semințe de pin dulce Fistic Nuci Altele (iii) FRUCTE SEMINȚOASE Mere Pere Gutui Altele (iv) FRUCTE SÂMBUROASE Caise Cireșe Piersici (inclusiv nectarinele și hibrizii similari) Prune Altele (v) BACE ȘI FRUCTE MICI (a) Struguri de masă și de vin Struguri de masă Struguri de vin (b) Căpșuni (cu excepția fragilor) (c) Fructe de rug (altele decât cele sălbatice
32004L0115-ro () [Corola-website/Law/292733_a_294062]
-
exemple de produse individuale pentru care se aplică LMR Abamecti-nă (suma dintre avermecti-nă B1a, avermecti-nă B1b și izomerul delta-8,9 al avermecti-nei B1a) Azocicloti-nă și cihexatină (suma dintre azocicloti-nă și cihexatină exprimată în cihexa-tină) Bifentrină Bitertanol Bromo-propilat Clofente-zină iv) FRUCTE SÂMBUROASE 0,01 (*) 0,2 Caise 1 Cireșe 1 Piersici (inclusiv nectarine și hibrizi similari) 1 Prune 0,3 2 Altele 0,05 (*) 0,05 (*) 0,02 (*) v) BACE ȘI FRUCTE MICI 0,05 (*) a) Struguri de masă și de vinificație
jrc5646as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90816_a_91603]
-
cu fruct bacă): Produsele sunt menționate la această rubrică indiferent de utilizarea lor ulterioară (consum în stare proaspătă, uscate, prelucrate, conservate etc.) 349. Fructe semințoase: mere, pere etc., exclusiv stafidele (subrubrica 291) și strugurii de masă (subrubrica 285). 350. Fructe sâmburoase: prune, piersici, caise, cireșe etc., exclusiv măslinele de masă (subrubrica 281). 351. Fructe cu coajă: nuci, alune, migdale, castane etc. 352. Fructe mici și bace: coacăze albe și roșii, zmeură, smochine etc. (nu sunt incluse căpșunile, pepenii și ananasul: rubricile
jrc5382as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90552_a_91339]
-
fără) 0,1 (*) 0,2 Migdale Nuci de Brazilia Anacard Castane Nuci de cocos Alune Nuci macadamia Nuci de Pecan Semințe de pin Fistic Nuci comune Altele (iii) FRUCTE SEMINȚOASE 0,2 0,5 Mere Pere Gutui Altele (iv) FRUCTE SÂMBUROASE Caise 0,2 2 Cireșe 0,5 0,3 Piersici (inclusiv nectarinele și hibrizii similari) 0,2 2 Prune 0,5 0,3 Altele 0,1 (*) 0,1 (*) (v) BACE ȘI FRUCTE MICI (a) Struguri de masă și struguri de
32006L0030-ro () [Corola-website/Law/295039_a_296368]
-
plantelor producătoare de semințe oleaginoase; clasa 0113 Cultivarea legumelor și a pepenilor, a rădăcinoaselor și tuberculilor; 0119 Cultivarea altor plante din culturi nepermanente; grupa 012 Cultivarea plantelor din culturi permanente; clasa 0121 Cultivarea strugurilor; clasa 0124 Cultivarea fructelor semințoase și sâmburoase; clasa 0125 Cultivarea fructelor arbuștilor fructiferi, căpșunilor, nuciferelor și a altor pomi fructiferi; clasa 0126 Cultivarea fructelor oleaginoase; clasa 0127 Cultivarea plantelor pentru prepararea băuturilor; clasa 0128 Cultivarea condimentelor, plantelor aromatice, medicinale și a plantelor de uz farmaceutic; clasa 0129
EUR-Lex () [Corola-website/Law/195960_a_197289]
-
substanțe ale peretelui celular, este un polimer al diferiților derivați al fenilpropanului. Țesutul fungistatic, ca barieră lignificată, este de găsit mai ales la speciile de cereale, care rezistă mai bine la atacul de Blumeria graminis. Pe frunze tinere, active ale sâmburoaselor, pot să se producă straturi de abscizie ca în cazul unor plante de piersic infectate cu Xanthomonas campestris pv. pruni și Stigmina carpophyla. Un strat de abcizie constă dintr-un spațiu gol între două straturi circulare de celule care înconjură
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
și de alți factori. Rolul lor defensiv constă în faptul că, fiind depuse rapid în spațiile intercelulare și în celulele care înconjoară locul de infecție, formează o barieră impenetrabilă pentru patogeni și toxinele acestora. Gomele sunt întâlnite la speciile de sâmburoase, care au capacitatea de a secreta aceste substanțe protectoare. Tilozele se formează în vasele xilemice ale majorității plantelor, în condiții de stres sau infecție cu paraziți vasculari. Ele sunt evaginări ale protoplastului celulelor parenchimatice, cu pereți celulozici care pătrund în
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
WP. - Ziramul este un fungicid de contact eficace în combaterea manelor, pătărilor foliare, bășicarea frunzelor de piersic. Este întâlnit sub formă de Ziram 90 WP (pentru rapănul mărului, mana tomatelor), Cuprozir 50 PU (rapăn la măr, boli foliare la speciile sâmburoase). B. Derivați ai acidului carbamic și benzimidazoli. Fungicidele din această grupă sunt cunoscute ca având o acțiune sistemică. - Carbendazimul este componenta produselor Bavistin DF (50 %), Bavistin 50 WP (50 %), Carbendazim 50 SC (50 %), Derosal 50 WP (50 %), care se aplică
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
coaja), o coajă verde la nuci, sau colorat și cu țesuturi glandulare la citrice. Mezocarpul poate fi subțire la citrice (numit albedo), cărnos la mere (pulpa fructului) și lignificat la nuci (coaja lemnoasă). Țesutul central al endocarpului este lignificat la sâmburoase, pergamentos (loje seminale la semințoase), cerebroid uleios comestibil la nuci sau cărnos la citrice. CAPITOLUL 5. FERMITATEA STRUCTO TEXTURALĂ A PRODUSELOR HORTICOLE Structura unui produs este definită de mărimea sau tipul celulelor componente și de așezarea acestora în țesuturi. Textura
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
folosesc gradele Brix pentru exprimarea acelorași valori, iar în unele lucrări de specialitate din Occident, cu excepția Germaniei, gradele Brix se utilizează, în sensul de grame s.u.s.%. Substanțele solubile nefermentescibile (în limbaj tehnic “nezahărul”) din musturile de fructe sunt numeroase. La sâmburoase, sorbitolul și acizii organici sunt principalii reprezentanți. La un must de cireșe filtrat (caz concret), având 14,3% substanță uscată solubilă, extractul nefermentescibil a fost de 65 g/l: 40 g/l sorbitol, 10 g/l acizi organici, 4 g
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
de îndulcire a diferitelor glucide hidrosolubile (Ternes, W.,1990; Richter, G. și colab., 1989; Koch, J., 1986 etc.). Glucoza (dextroza) se găsește în cantități mai mari în struguri (7-8 %), cireșe (6 %), ceapă, afine, căpșune, coacăze, pere, prune (peste 2%). Fructele sâmburoase conțin în mod predominant glucoză, din această cauză sunt (par) mai puțin dulci, la un conținut similar altor fructe în glucide invertibile. Fructoza (levuloza) este conținută în proporție mai mare în struguri (7 %), mere (6 %), cireșe (6 %), afine (3 %), varza
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
și -terpinolul 0,06 mg/l. 8. Dintre compușii cu azot există unii reprezentanți cu proprietăți volatile, care contribuie la formarea gustului, aromei și mirosului unor legume și fructe. Dintre aceștia se menționează antranilatul de metil (Vitis labrusca), acidul cianhidric (sâmburoase și migdale), compușii pirazinici (ciuperci, ardei, cartofi). 9. Compușii cu sulf ca tiosulfinații, tiosulfonații, izotiocianații și mercaptanii formează principalele componente ale aromei și mirosului, imprimând chiar nuanța gustului unor legume din familiile Cruciferae și Liliaceae. Diși trisulfura de metil propil
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
implică mărirea conținutului în CO2 în funcție de specie, de la 1-5% pentru majoritatea speciilor, la concentrații mari de până la 20% în cazuri mai rare (pepeni galbeni); conținutul în O2 se micșorează la 2-5% în mod frecvent, dar pentru unele legume sau fructe sâmburoase se poate menține la limita superioară de 10-15%. Intensitatea respirației se reduce în AC la 30-60% din valoarea normală. Creșterea conținutului în etilenă se corelează cu intensificarea metabolismului și accelerarea ritmului respirator, în finalul procesului de maturare. Substratul respirator reprezentat
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
uniformitate etc.); culoarea pulpei (la fructele cărnoase); compactitate (varză de căpățână, broccoli, conopidă); defecte externe și interne (morfologice, mecanice, fiziologice, provocate de boli sau dăunători) morfologia și structura suprafeței, luciu/acoperire cu pruină sau strat de ceară; Textura (mere, pere, sâmburoase = drupacee): fermitate/tărie (mazăre, fasole, fasole lima); elasticitate, frăgezime, crocanță (la toate fructele și majoritatea legumelor); suculență (fructe); duritate/fibrozitate; Aromă (gust, miros): astringență, conținut în substanțe fenolice (gutui, prune, mere); acreală (aciditatea) dulceață; amăreală; aromă (compuși volatili); lipsa gustului
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Experiența culegătorilor manuali a realizat o serie de accesorii foarte utile, cum ar fi suportul portativ pentru recoltarea căpșunelor, sacii cu fundul mobil etc. Recoltarea integral mecanică a fructelor este practicată la nucifere, iar în vederea industrializării la unele specii semințoase, sâmburoase sau de arbuști. Utilajele realizează scuturarea și colectarea, concomitent sau separat. Pentru arbuștii fructiferi, recoltarea se poate realiza pneumatic sau cu un sistem de degete mecanice, la plantațiile special înființate și întreținute. Recoltarea integral mecanică a legumelor se poate realiza
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
mai importantă decât a legumelor, care se servesc la desert. Se recoltează din pomi și din arbuști și din punct de vedere botanic sunt numai fructe. Excepții parțiale - măslinele, avocado, căpșunele. Clasificarea tehnologică: Pomacee (semințoase) mere, pere, gutui etc. Drupacee (sâmburoase) prune, piersici, caise, cireșe, vișine etc Nucifere nuci, alune, migdale, castane Bacifere (fructe compuse) coacăze, agrișe, afine, căpșune, fragi, zmeură, mure. În funcție de zona de cultură: Subtropicale smochine, citricile, măsline, kiwi etc Tropicale curmale, banane, ananas, avogado, nuca de cocos, mangă
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
substanțe ale peretelui celular, este un polimer al diferiților derivați al fenilpropanului. Țesutul fungistatic, ca barieră lignificată, este de găsit mai ales la speciile de cereale, care rezistă mai bine la atacul de Blumeria graminis. Pe frunze tinere, active ale sâmburoaselor, pot să se producă straturi de abscizie ca în cazul unor plante de piersic infectate cu Xanthomonas campestris pv. pruni și Stigmina carpophyla. Un strat de abcizie constă dintr-un spațiu gol între două straturi circulare de celule care înconjură
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
și de alți factori. Rolul lor defensiv constă în faptul că, fiind depuse rapid în spațiile intercelulare și în celulele care înconjoară locul de infecție, formează o barieră impenetrabilă pentru patogeni și toxinele acestora. Gomele sunt întâlnite la speciile de sâmburoase, care au capacitatea de a secreta aceste substanțe protectoare. Tilozele se formează în vasele xilemice ale majorității plantelor, în condiții de stres sau infecție cu paraziți vasculari. Ele sunt evaginări ale protoplastului celulelor parenchimatice, cu pereți celulozici care pătrund în
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
WP. · Ziramul este un fungicid de contact eficace în combaterea manelor, pătărilor foliare, bășicarea frunzelor de piersic. Este întâlnit sub formă de Ziram 90 WP (pentru rapănul mărului, mana tomatelor), Cuprozir 50 PU (rapăn la măr, boli foliare la speciile sâmburoase). B. Derivați ai acidului carbamic și benzimidazoli. Fungicidele din această grupă sunt cunoscute ca având o acțiune sistemică. · Carbendazimul este componenta produselor Bavistin DF (50 %), Bavistin 50 WP (50 %), Carbendazim 50 SC (50 %), Derosal 50 WP (50 %), care se aplică
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
Pomii afectați de boală vor fi distruși; pepinierele vor furniza numai material absolut sănătos. În timpul perioadei de vegetație se vor aplica tratamente chimice pentru combaterea insectelor. Nu se vor folosi portaltoi vegetativi, ci numai generativi. Se vor distruge buruienile și sâmburoasele spontane din jurul pepinierelor. În zonele puternic infectate trebuie să se cultive soiuri mai tolerante ca: Anna Späth, D'Agen sau Renclode. Bacterioze 9.3.2. Ulcerația și ciuruirea bacteriană a frunzelor pomilor sâmburoși Pseudomonas syringae pv. mors-prunorum Boala a fost
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
brun și mumifierea fructelor Monilinia laxa Boala se întâlnește frecvent pe pomii sâmburoși, fiind păgubitoare la prun, cireș, vișin, cais și mai puțin la piersic. Simptome. Atacul se manifestă pe ramuri, frunze, flori și fructe. Spre deosebire de monilioza speciilor semințoase, monilioza sâmburoaselor ia un caracter foarte grav în primăverile reci și ploioase, când ramurile cu frunze și flori se veștejesc în număr mare. Frunzele atacate atârnă fără a cădea, florile se brunifică și se usucă, iar ramurile veștejite se îndoaie în formă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
o atenție deosebită strângerii și distrugerii fructelor mumifiate rămase pe pomi. În primăvară, ramurile atacate vor fi tăiate și înlăturate din livadă, pe acestea găsindu se sporii ce constituie o sursă importantă de infecții primare. Tratamentele chimice vor fi aplicate sâmburoaselor pentru a combate fie arsura moniliană din primăvară, fie putregaiul fructelor astfel: în timpul repausului vegetativ, toate speciile sâmburoase vor fi stropite cu sulfat de cupru 2-3 %; în primăvară, în vederea combaterii arsurii moniliene, vișinul, caisul, piersicul și migdalul vor fi stropiți
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și înlăturate din livadă, pe acestea găsindu se sporii ce constituie o sursă importantă de infecții primare. Tratamentele chimice vor fi aplicate sâmburoaselor pentru a combate fie arsura moniliană din primăvară, fie putregaiul fructelor astfel: în timpul repausului vegetativ, toate speciile sâmburoase vor fi stropite cu sulfat de cupru 2-3 %; în primăvară, în vederea combaterii arsurii moniliene, vișinul, caisul, piersicul și migdalul vor fi stropiți cu zeamă bordoleză 5% (tratament prefloral), Zineb sau Captan în concentrație 0,3 %; în timpul verii, pentru prevenirea atacului
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Pătarea inelară a frunzelor de cireșCherry necrotic ring spot virus Boala este răspândită în America și Europa, fiind semnalată în țara noastră în anul 1962 de E. Docea și E. Frățilă. Această viroză poate fi întâlnită pe toate speciile de sâmburoase, purtând denumirea de "pătare inelară" (ring spot). Simptome. Pe frunzele de cireș apar deseori pete circulare, inelare, de decolorare sau brune, care ating dimensiuni cuprinse între 0,5-1 cm. Țesuturile atacate cad și frunza apare perforată. Alteori, între nervuri apar
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]