1,939 matches
-
au fost distruse. În anul 1815 s-a constituit o delegație sârbă, avându-l în frunte pe Meletie Niksic, pentru a semna armistițiul. Pe parcursul mișcării revoluționare, răsculații sârbi au arborat steaguri cu simboluri și icoane ortodoxe [35] . Situația Bisericii Ortodoxe Sârbe s-a îmbunătățit în timpul guvernării lui Milos Obrenovic, prin înființarea, în anul 1822, a Consistoriului și a Seminarului Teologic, în anul 1836 [36] . Skupstina (Parlamentul) de la Kragujevac din 21 mai 1836 a votat o importantă lege privitoare la organizarea bisericească
MATERIAL – STUDIU DE SINTEZĂ. DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ÎN SUD-ESTUL EUROPEAN. GEOPOLITICA ORTODOXIEI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1481536603.html [Corola-blog/BlogPost/344368_a_345697]
-
Dercos, Metodie de Rhodos și Dionisie de Versia [39] . După dobândirea independenței naționale, în anul 1878, situația politică a Serbiei s-a schimbat. Patriarhul ecumenic Ioachim al III-lea (1878-1884; 1901-1912) este rugat în numeroase scrisori să ofere autocefalie Bisericii Sârbe. În acest sens, Milan Obrenovic s-a adresat Patriarhiei de Constantinopol prin scrisoarea nr. 2690 din 27 aprilie/8 mai 1879, în care își exprima atașamentul și credința față de Marea Biserică, rugându-l pe patriarhul ecumenic să ofere independență religioasă
MATERIAL – STUDIU DE SINTEZĂ. DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ÎN SUD-ESTUL EUROPEAN. GEOPOLITICA ORTODOXIEI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1481536603.html [Corola-blog/BlogPost/344368_a_345697]
-
Belgrad, prin scrisoarea nr. 2753 din 4/16 mai 1879, explică cererea autocefaliei prin noua situație politică în care se găsea statul sârb. Patriarhia Ecumenică a emis, la 20 octombrie/1 noiembrie 1879, Tomosul sinodal care recunoștea autocefalia Bisericii Ortodoxe Sârbe. Actul era semnat de Agathanghelos de Efes, Filotei de Nicomidia, Calinic de Calcedon, Ioachim de Dercos, Ierotei de Neocezareea, Meletie de Smirna, Paisie de Mithimnis, Nichifor de Imbros, Constantie de Fanariozaralos și Meletie de Coos [40] . În Tomosul sinodal, Biserica
MATERIAL – STUDIU DE SINTEZĂ. DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ÎN SUD-ESTUL EUROPEAN. GEOPOLITICA ORTODOXIEI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1481536603.html [Corola-blog/BlogPost/344368_a_345697]
-
vezi pr. Nicolae Șerbănescu, Legăturile bisericești, culturale și politice între români și sârbi, în Mitropolia Olteniei, XV, nr. 5-6/1963, p. 307). Numeroși domnitori români au ctitorit mânăstiri și biserici în Serbia (vezi pr. prof. dr. Aurel Jivi, Patriarhia Ortodoxă Sârbă de la 1920 până în prezent, în Studii Teologice, an. XXII, nr. 5-6/1970, p. 459). [13] vezi Jean Mousset, La Serbie et son Eglise (1830-1904), Paris, 1938. Joko Dj. Slijpcevic, Istorija Srpske Pravoslavje Crkve, München, 1966. [14] Dușan T. Batakovic, Le
MATERIAL – STUDIU DE SINTEZĂ. DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ÎN SUD-ESTUL EUROPEAN. GEOPOLITICA ORTODOXIEI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1481536603.html [Corola-blog/BlogPost/344368_a_345697]
-
în 4 genuri sau stiluri. Primul este cel cu influență folclorică, scris în stil folcloric, compoziții nedistingându-se în nici un fel de creația populară autentică. Aș putea enumera multe lucrări de acest gen ca : Brâul din Argeș, Brâul de la Găești, Sârba de la Găești, Sârba oltenească, Păscui calul pe răzoare, Sârba bătrânească, Mândrele, Doina Speranței, Doina ca la Vișina și multe altele, compuse fie în perioada tinereții, fie după 1990 când am înregistrat în mai multe rânduri cu faimoasa orchestră « Lăutarii » dirijată
CONCERT PENTRU DUMNEZEU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1449472606.html [Corola-blog/BlogPost/342705_a_344034]
-
sau stiluri. Primul este cel cu influență folclorică, scris în stil folcloric, compoziții nedistingându-se în nici un fel de creația populară autentică. Aș putea enumera multe lucrări de acest gen ca : Brâul din Argeș, Brâul de la Găești, Sârba de la Găești, Sârba oltenească, Păscui calul pe răzoare, Sârba bătrânească, Mândrele, Doina Speranței, Doina ca la Vișina și multe altele, compuse fie în perioada tinereții, fie după 1990 când am înregistrat în mai multe rânduri cu faimoasa orchestră « Lăutarii » dirijată de Nicolae Botgros
CONCERT PENTRU DUMNEZEU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1449472606.html [Corola-blog/BlogPost/342705_a_344034]
-
influență folclorică, scris în stil folcloric, compoziții nedistingându-se în nici un fel de creația populară autentică. Aș putea enumera multe lucrări de acest gen ca : Brâul din Argeș, Brâul de la Găești, Sârba de la Găești, Sârba oltenească, Păscui calul pe răzoare, Sârba bătrânească, Mândrele, Doina Speranței, Doina ca la Vișina și multe altele, compuse fie în perioada tinereții, fie după 1990 când am înregistrat în mai multe rânduri cu faimoasa orchestră « Lăutarii » dirijată de Nicolae Botgros. Perioada 1959-1980 a fost dominată în
CONCERT PENTRU DUMNEZEU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1449472606.html [Corola-blog/BlogPost/342705_a_344034]
-
Interesante sunt și datele problemei în ceea ce privește adepții contra curentului neopatristic reprezentat de celebrii Panayotis Trembelas - un „paleozoist” - și Christos Yannaras - un „neozoist” - cărora s-a opus Arhim. Teoclit Dionisiatul (p. 59-63). La mișcarea de revigorare ortodoxă participă și Biserica Ortodoxă Sârbă prin Părintele Iustin Popovici (1894-1979), canonizat în anul 2003. Și aici avem parte de o biobibliografie sumară, dar precisă (p. 63-69), cu notițe despre faptul că numele sfântului de botez era Blagoe[10], căci s-a născut și a murit
CIPRIAN IULIAN TOROCZKAI, TRADIŢIA PATRISTICĂ ÎN MODERNITATE: ECLEZIOLOGIA PR. GEORGES V. FLOROVSKY (1893-1979) ÎN CONTEXTUL MIŞCĂRII NEOPATRISTICE CONTEMPORANE, EDITURA ANDREIANA, SI de STELIAN GOMBO by http://confluente.ro/Recenzie_ciprian_iulian_toroczkai_tra_stelian_gombos_1339154369.html [Corola-blog/BlogPost/356226_a_357555]
-
ghicească, dar deja ditirambele ei erau atît de previzibile, încît pînă și acei gură cască, obișnuiți cu datul ei în stambă și cu ridicatul poalelor, își vedeau de treabă, da' nici ea și, mai ales, nici dom' colonel, care juca sîrba pe pod și se acompania cu țipuituri ca oșenii, nu se clinteau de pe pod pînă nu-și revărsau oful din suflete, și tocmai în clipa în care dom' colonel și-a reluat dansul, parcă mai cu foc, și a început
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_70_73_ioan_lila_1341240385.html [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]
-
Ciric), va invita la o super petrecere a cărui invitat surpriză este GRAMOPHONEDzIE. Pe numele său real Marko Milicevic se întoarce în România după remarcabilul progres din 2010, cel mai bun an din cariera artistului, la Iași. Dj-ul de origine sârbă va susține o super petrecere la Skin Summer Lounge. Stilul artistului duce spre influențe funk, instrumente live și vocaluri de excepție, a debutat în muzică la incepul anului 2000 prin participarea sa la Red Bull Music Academy din Irlanda. Citește
Gramophondzie Skin by http://www.iasi4u.ro/stire/gramophondzie-skin/ [Corola-blog/BlogPost/96129_a_97421]
-
îți oferă, să te-mbraci ca o mireasă; Și în pas regal tu-mi treci peste dealuri și ponoare, Iar în urmă-ți vin alaiuri de feciori... ce nu te lasă Până nu le zici, din suflet, Doina munților bătrâni, Sârba și Balada dulce cu Romanța de alean... Doar odată te cununi; ne cunoști, suntem români; Nuntă mare îți vom face, să ne cânți întregul an. Fără tine n-am trăi, iar de n-ai fi, soro, te-om căta!... Din
VIOARA, de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1454321884.html [Corola-blog/BlogPost/377515_a_378844]
-
Paul muncește lângă Oslo, iar Marian într-un sătuc de pescari din nordul Norvegiei, unde repară nave pescărești. Aceasta era și ultima reuniune de familie, peste două zile plecau amândoi din nou, la muncă. Ajunși acasă, am continuat picnicul cu sârbe și geamparale, atenți să nu călcăm bișonii care alergau veseli prin toate camerele. Între timp, ni s-au alăturat și Andrada cu Ștefan, ceilalti doi nepoți mai mari, care nu au vrut să ne însoțească la picnic. Băieții au încins
PICNIC de STAN VIRGIL în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 by http://confluente.ro/Picnic.html [Corola-blog/BlogPost/367113_a_368442]
-
să te duci pe ringul de dans, ceea ce era un obicei destul de deranjant. La un moment dat, s-a cântat ceardașul la comanda unor tineri. Eu nu mai dansasem niciodată pe muzică maghiară, dar am transformat acest dans într-o sârbă românească și m-am încadrat în ritm atât de bine, încât Suzana a rămas mirată de unde știu eu să dansez ceardaș. I-am explicat că sunt și dansuri românești care se aseamănă ca ritm și permit să se danseze după
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1423229925.html [Corola-blog/BlogPost/374718_a_376047]
-
sclavii cei vânduți pe treizeci de arginți - s-au trezit, cu toții, că-i doare la... bască! și la trântă dreaptă, cu brazii seculari, s-au luat deodată, plini de promoroacă, dar niște iscoade, trimise-n lăutari, i-au încins la sârbă și acum tot... joacă. și eu prin casă, sculat din mahmureală, încerc să-mi țin pasul după Zorba grecul; de nu-i mondială, criza e vrăjeală! cât, în damigeană, nu se lasă secul!... Referință Bibliografică: de nu-i mondială, criza
DE NU-I MONDIALĂ, CRIZA E VRĂJEALĂ!... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 752 din 21 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/De_nu_i_mondiala_criza_e_vrajeala_george_safir_1358752107.html [Corola-blog/BlogPost/342379_a_343708]
-
cu tot ca la bordeluri. Nu! Fetele de măritat își târguiesc ele înșele, fără aportul tutelar al părinților, perechea sortită. Nu numai dintre flăcăii prezenți acolo ci pot face comparații cu cunoștințe mai vechi. Este o ocazie unică să joace sârba în doi mai liber, flăcăul putând strivi sânul fetei de trupul său vânjos. Și mâinile pot coborî cu puțin sub brăcinar, lucru interzis de puritanele satului care n-au ce căuta la acest târg al tinereții. Un întreg comerț a
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN.-1- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1429706054.html [Corola-blog/BlogPost/353938_a_355267]
-
doilea într-un orășel de pescari din nordul Norvegiei, unde repară nave pescărești. Aceasta era și ultima reuniune de familie, peste doua zile plecau amândoi la Otopeni pentru a se întoarce din nou la muncă. Acasă am continuat cheful cu sârbe și geamparale, atenți să nu călcăm bișonii care alergau veseli prin tot apartamentul. Între timp, ni s-au alăturat și Andrada cu Ștefan, ceilalți doi nepoți mai mari, care nu ne-au însoțit la picnic. Cei mici au încins un
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417938286.html [Corola-blog/BlogPost/376758_a_378087]
-
Ciric), va invita la o super petrecere a cărui invitat surpriză este GRAMOPHONEDzIE. Pe numele său real Marko Milicevic se întoarce în România după remarcabilul progres din 2010, cel mai bun an din cariera artistului, la Iași. Dj-ul de origine sârbă va susține o super petrecere la Skin Summer Lounge. Stilul artistului duce spre influențe funk, instrumente live și vocaluri de excepție, a debutat în muzică la incepul anului 2000 prin participarea sa la Red Bull Music Academy din Irlanda. Citește
Skin Ciric by http://www.iasi4u.ro/stire/skin-ciric/ [Corola-blog/BlogPost/96088_a_97380]
-
război mondial, Radu Albala. Și al doilea volum, apărut în 1979 la aceeași editură, a fost redactat tot de Radu Albala. Volumele de poezie „Cerul meu de hârtie” și „Masa cea fără de taină” au fost traduse în limbile engleză și sârbă. Volumul „Cerul meu de hârtie” a fost publicat la Uzdin, în Serbia, de către prietenul Vasile Barbu, în urma primirii Marelui Premiu la Festivalul Internațional de Poezie. Am publicat poezie, articole, critică literară și eseu în revistele: Luceafărul, Gazeta Literară, Familia Română
TAINA SCRISULUI (21) – SCOTOCIND PRIN LADA CU AMINTIRI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 590 din 12 august 2012 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_taina_scrisului_21_al_florin_tene_1344764905.html [Corola-blog/BlogPost/355033_a_356362]
-
cântă viitorilor primari exact pe gustul lor. Pe langă celebrele sale hituri - " Tornero " , ' Cât de frumoasă ești " ori " Banii și fetele ", " La mare, la soare " , Mihai are de 2-3 ani în repertoriu și melodii de muzică populară ( " Lie, ciocârlie " , hore, sârbe etc ) dar și muzica aromana ( machedoneasca ), specifică, mai mult, zonei Dobrogea. În felul ăsta, artistul se asigura că acoperă toate genurile muzicale, pentru aproape toate categoriile de public. Și iată, astfel, rețeta succesului sau ! În plus, anul acesta, pentru că este
CU BANII CASTIGATI DIN CAMPANIA ELECTORALA, AS FACE UN PARADIS AL ANIMALELOR! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 by http://confluente.ro/_cu_banii_castigati_din_campania_electo_rodica_elena_lupu_1336978609.html [Corola-blog/BlogPost/357893_a_359222]
-
eclesiologică pe termen scurt sau mediu la exodul masiv al populațiilor din țările estice ale Europei? Un fapt incontestabil este că nu putem nega efervescența activităților misionare ale parohiilor constituite în urma acestui exod. Fie ele sub jurisdicție română, greacă, rusă, sârbă sau aparținând jurisdicțiilor altor patriarhate, parohiile din diaspora reprezintă nuclee de identitate ortodoxă și adesea națională. În lumina celor afirmate până aici iată că, site-ul Mitropoliei Ortodoxe a Europei Meridionale și Occidentale, aflată sub jurisdicția Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române
INTERVIU CU MITROPOLITUL IOSIF POP... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_mitropolitul_iosif_pop_.html [Corola-blog/BlogPost/366825_a_368154]
-
război mondial, Radu Albala. Și al doilea volum, apărut în 1979 la aceeași editură, a fost redactat tot de Radu Albala. Volumele de poezie „Cerul meu de hârtie” și „Masa cea fără de taină” au fost traduse în limbile engleză și sârbă. Volumul „Cerul meu de hârtie” a fost publicat la Uzdin, în Serbia, de către prietenul Vasile Barbu, în urma primirii Marelui Premiu la Festivalul Internațional de Poezie. Am publicat poezie, articole, critică literară și eseu în revistele: Luceafărul, Gazeta Literară, Familia Română
SCOTOCIND PRIN LADA DE AMINTIRI CU AL.FLORIN ŢENE, PREŞEDINTELE LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI, MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMÂNO-AMERICANE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Taina_scrisului_scotocind_prin_al_florin_tene_1364969214.html [Corola-blog/BlogPost/346042_a_347371]
-
Au jucat popa prostu și, cînd s-a terminat vișinata, Bibi a dat fuga și a cumpărat o sticlă de vin de la un butic, o tămîioasă care i-a întărîtat și mai rău pe toți trei și au tras o sîrbă săltăreață în jurul mesei, dărîmînd scaunele și răsturnînd paharele și crăpînd de rîs cînd își ridicau picioarele, pentru că le venea la toți trei să cadă pe spate și se țineau unul de altul și, mai ales, amîndouă fetele de Bibi, pe
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_59_61_ioan_lila_1341239896.html [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
Rodica Anghelescu, laureată la festivalurile „Maria Tănase” și „Maria Lătărețu”. Pe cele două mari artiste le-a îndrăgit din fragedă copilărie, și n-a precupețit nici un efort în a le duce pe mai departe doina și balada oltenească, horele și sârbele nemuritoare. Destinul a făcut să-i întâlnească pe cei doi, scriitorul Marin Voican-Ghioroiu, cel care a compus și muzica și îndrăgită noastră interpretă de muzică populară, și nu numai, fiind o soprană de coluratură foarte apreciată în lumea artistică, ca să
2013) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_dialog_marin_voican_ghioroiu_1361266470.html [Corola-blog/BlogPost/352012_a_353341]
-
secvență la care l-am văzut pe Robert Wilson, aflat pe rândul din fața mea, râzând discret, savurandu-si cu evidență satisfacție reușită profesională. Cortina roșie se ridică din nou. Iarăși, o inventie 100% a regizorului: pe un fundal muzical de sârbă olteneasca interpretată la fluier, apoi la drâmba, în ritm din ce in ce mai înfocat, agrementata cu glazura insolita a câte unui țignal de polițist și a unui claxon isterizant -, Valentin Mihali (Berenger) se lansează într-o pantomima foarte grăitoare. Robert Wilson simte nevoia
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu by http://uzp.org.ro/primul-spectacol-robert-wilson-romania-rinocerii-dupa-eugen-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
Ciric), va invita la o super petrecere a cărui invitat surpriză este GRAMOPHONEDzIE. Pe numele său real Marko Milicevic se întoarce în România după remarcabilul progres din 2010, cel mai bun an din cariera artistului, la Iași. Dj-ul de origine sârbă va susține o super petrecere la Skin Summer Lounge. Stilul artistului duce spre influențe funk, instrumente live și vocaluri de excepție, a debutat în muzică la incepul anului 2000 prin participarea sa la Red Bull Music Academy din Irlanda. Citește
Gramophondzie Iasi by http://www.iasi4u.ro/stire/gramophondzie-iasi/ [Corola-blog/BlogPost/96130_a_97422]