104 matches
-
veacului al XVI-lea8, s-a însurat cu Milița, descendentă a neamului sârbesc al Brancovicilor, o Despină („fiică de despot”) prin urmare, care își va da fetele, Stana și Ruxandra, după Domni ai Moldovei și ai țării Românești. Tot cu o sârboaică, Elena-Ecaterina, fiică și ea de despot (tatăl ei era Iovan Brancovici) și nepoată a Miliței, s-a însurat și Petru Rareș (el mai fusese căsătorit o dată cu o anume Maria) și din această însoțire se vor naște viitorii Domni (Iliaș, ilustru
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
că i se apropie sfârșitul), în Mănăstirea Bistrița - ctitorie a lui, și a luat numele de Pahomie (nume ilustru în seria întemeietorilor monahismului, Pahomie, părinte al pustiei, reprezentând însăși desăvârșirea călugărească). L-a urmat și soția sa, Neagoslava (Neguța), o sârboaică de stirpe nobilă - după părerea unor cercetători 257 - devenită monahia Salomina (ea a dăruit mănăstirii satul Stroești, pe care-l avea de zestre, cu condiția ca donatoarea să-l stăpânească până ce va muri). Cu numele lor începe pomelnicul mănăstirii - Pahomie
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
își pleacă capul supt sabia lui...” 347. Am fi putut s-o auzim pe Elena Brancovici - de care va depinde atât de mult în anii următori starea politică a Moldovei - vorbind sârbește (poate chiar în slavona sârbă... Și de cealaltă sârboaică măritată cu un Voievod român, de la Despina Malița s-a păstrat o epistolă autografă redactată într-o slavonă cizelată, în care Doamna Despina le confirma sibienilor că un anume Hratui era - prin 1513 - într-adevăr trimis domnesc: „întru tot cinstitului
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
lui Petru Șchiopul, în „Analele Academiei Române”, Mem. Secț. Ist., seria a III-a, tom. XII, mem. 18, București, 1932, p. 113. 256. Vezi Constantin Gane, Trecute vieți de doamne și domnițe, ed. cit., pp. 308-310. 257. I.C. Filitti o socotește sârboaică, pe când Nicolae Leonăchescu (Două precizări referitoare la familia marelui ban Barbu Craiovescu, București, Editura Academiei R.S. România, [1974] care nu crede în intrarea ei între monahii, o consideră autohtonă. 258. Nicolae Iorga, Inscripții din bisericile României, fasc. I, p. 202
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în grecește (făcut din mătase albastră și brodat cu fir de argint aurit) - (trad. din gr.) „Barbul Pahomie, anul 7029 [1520-1521]. Epitrahilul de față s-a făcut cu ajutorul și cheltuiala boieroaicei, a doamnei Neagoslava”73 - ce exprimă tocmai această preocupare (sârboaica era „văduvă” - căci fiul lui Neagoe de la Craiova suferise un soi de „moarte civilă” - și încă nu se călugărise, era „boieroaică”). Mormintele (lângă care Anton Maria del Chiaro și, după el, Grischini le vedeau pe văduve lamentându-se: „în fiecare
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
drumul spre moarte. Adu-mi săculețul de la șaua calului. Și un cuțit. Erina nu Întrebă nimic. Ieși În fugă, smulse săculețul care era prins de șaua calului Jovankăi și scoase pumnalul pe care Îl avea la centură. I le Întinse sârboaicei, care Începuse să spele rănile cu apa caldă adusă de gazde. - Țuică... șopti Jovanka. Aduceți țuică tare. Și faceți un ceai din ierburile astea. Cât mai repede. Trecuseră poate ani. Totul era altfel. Lumina. Aerul. Era, poate, Dincolo. Visa, poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
astă dată sârbii o luaseră Înainte, cu două vorbe: purificare etnică. Markovic avea o familie mixtă, aidoma celor pe care le Încuraja politica de integrare a mareșalului Tito; dar bătrânul mareșal murise, iar situația se schimbase. Soțul era croat; soția, sârboaică. Împărțeala Îi despărțise. Când bandele milițienilor cetnici Începuseră să le asasineze vecinii, soția și fiul avuseseră noroc: locuiau În zona cu populație majoritar sârbească și rămăseseră acolo, pe când soțul, fugar, fusese Înrolat În milițiile naționale croate. - În privința familiei, ostașul era
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
În chip neobișnuit scenele de pe perete. „Poate că pictura mea, și-a zis deodată Faulques, nu-i chiar așa de rea cum cred.” - Într-o noapte, a continuat Markovic, un grup de cetnici s-a prezentat la casa unde locuiau sârboaica și fiul croatului. Au violat-o rând pe rând, cât au poftit. Cum băiețelul, care avea cinci ani, plângea și se opintea să-și apere mama, l-au bătut În baionetă pe canatul ușii: cum Înțepi fluturii cu acul În
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
este între domnia ta și starostele Turculeț de la Suceava? întrebă voievodul. — Măria ta, cred că nici una; eu sunt fecior din flori crescut pe la hergheliile măriei tale de pe Râul Târgului din deal de Câmpulung. Nu știu cine mi a fost tată, iar mama era sârboaică de pe partea cealaltă a Dunării, a trecut apa când eram copil și s-a băgat slugă la un popă. Pentru că nu înțelegeam românește mi-au zis că-s turc și Turculeț mi-a rămas numele. — În cât timp spuneai că
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
piticul vienez din țeasta iubitului meu Peter. Eu l-am auzit, - urmă el mai departe, - cum răgea, când și-a frământat dantura de cauciuc, mușcându-se de o mână, după ce a surprins-o, în pădurea de pe malul Dunării, pe Zitta, sârboaica spălăcită cu nasul plat, curvindu-se cu Omul cu ciocul de aramă. - Nu cunoști afacerea mai îndeaproape, răspunse prompt frățiorul meu, mușcându-mă de mână. Când și-a încărcat pistolul și-a dat bine seama că nu va cuteza niciodată să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
asta, chiar atunci când și-a lipit țeava de tâmplă. Știam că pozează cu un comedian, deși pe vremea aceea a suportat cea mai cumplită lovitură, de la moartea tatălui său. De altfel numai egoismul său bolnăvicios l-a împins în brațele sârboaicei, fiindcă o știa mai în etate, diformă și cu sânii fleșcăiți. Nu s-a gândit că tocmai femeia necăutată solicită adulterul și îl săvârșește cu oricine și oricând. El credea că i se cuvine recunoștință, apropiindu-se de dânsa, sacrificându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
fost chiar surprins de portar scormonind gunoaiele de la bucătărie, în vreme ce cățelușa, ghemuită în poala halatului meu, suferea de foame fără să scâncească. Cocota elegantă care mi i-a cumpărat, i-a sărutat pe bot, strângându-i pasionat în brațe. Zitta, sârboaica mea cu părul cânepiu, înaltă și dreaptă, întoarse capul cu dispreț către mine și, cârâind printre buzele subțiri, trase ca din grifel, susținu că niciodată nu i-am arătat atâta sentiment, demonstră, martorei calitatea inferioară a sărutului meu rar, rece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
singură clipă, te-aș târî după mine, fără șovăire, în prăpastia morții. M-ai pătruns ca o râie și n-am puterea să mă spăl de tine cu leacul tămăduitor, la care cuget cu spaimă, atunci când te urăsc mai mult. Sârboaica mea cu părul cânepiu plângea, nefericită. Lacrimi îi curgeau din ochi și din nas. Din nasul acela mic, cu linia concavă și aripile palpitânde, cioplite inegal și grosolan. - Lacrimi de crocodil! Continuai întunecat, împingând violent farfuria cu mâncarea aproape neatinsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
și, la sfîrșit, rage de bucurie. Rambo patru va tăia curentul electric la Belgrad amintindu-și ce-a pățit cu patul, va Împușca cisternele cu apă și-i va ciopîrți cu cuțitul pentru bizoni pe sîrbii care Îi omorîseră iubita sîrboaică dar care ținea cu el, cu albanezii. Pare de domeniul documentarelor științifice despre paranormal să crezi că imaculata Casă Albă a cheltuit atîtea milioane de dolari cîștigați cu sudoarea frunții ei din dragoste inopinată de albanezi, În realitate și pe măsură ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
de Mikolaewicze XE "de Mikolaewicze" , George Bariț XE "Bariț" cu o levantină din Brașov, Maria Velisar XE "Velisar" , Vasile Pop XE "Pop" cu o săsoaică, născută Wagner, Vincențiu Babeș cu o vieneză, Sofia Goldscheider XE "Goldscheider" , Petru Cermena cu o sârboaică, Maria Doctorovici XE "Doctorovici" , Pavel Vasici cu o unguroaică, Iulia Jancsó XE "Jancsó" , Vasile Maniu XE "Maniu" cu o nepoată a lui Kossuth XE "Kossuth" , Olga de Lovich XE "de Lovich" , și lista ar putea continua. În cazul acestor exemple
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
întregului aliaj de joc. În Blaubart (Teatrul ACT), identitățile feminine unite prin stringența morții erau urmărite consecvent într-o intersecție de voci corporealizate asemănătoare cu cea din Lebensraum. Femeia ca un câmp de luptă, creat la Paris, urmărește schizofrenia unei sârboaice violate, care se află sub tratament psihoterapeutic. Partea video din spectacol, la fel ca în Blaubart - ca propunere de concept multimedia, accentuează pierderea într-un spațiu-hățiș, care deconstruiește și înghite tot, care adâncește perspectiva scenică. Povești de familie, făcut tot
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
după cum arată anume înăuntru 1774 iunie, în ordinea strictă de acolo: Andrieș șoltuz, Petre moscal, Iordache mărginean, Vasile Zazonți, Ion sin Durduc, Vasile Pătencu, Mihai apar, Ioneș Pulihacu, Georgie Chandaga, Gherasim, Andrieș sin Cojocar, Tănase voduvoiu, Constantin casap, Nichita zet sîrboaicei, Ștefan crîșmar, Say rusul etc. (Academia de Științe a R.S.S Moldovenești, Institutul de Istorie, Moldova în epoca feudalismului, vol. VII, partea I, Recensămintele populației din anii 1772, 1773 și 1774, Editura Știința, Chișinău, 1975, p. 370). footnote> . La Sănătoasa
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
lor, pentru deținutele din celulă sau din carceră, pentru „mântuirea sufletelor celor ce le osândeau, sau pentru eliberarea țării”. Tot pe această coordonată aflăm și de la doamna Aspazia Oțel Petrescu cum un grup eterogen, constituit din românce, maghiare, germance, evreice, sârboaice, franțuzoaice, rosteau în comun dimineața o rugăciune ortodoxă, sau cum, printr-o rugăciune continuă, de 40 de zile, a deținutelor, o colegă de-a lor, căreia medicii nu-i puteau găsi diagnosticul, s-a însănătoșit, adeverindu-l pe Sf. Apostol
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
el este o istorie foarte, foarte curioasă. Noi am ajuns Împreună la Praga, după eliberare, și ne-am dus la Crucea Roșie. Era foarte aproape de Ambasada Română. Și de acolo am fost repartizați la un hotel. Era dânsul, era o sârboaică, o evreică sârboaică din Voivodina, și cu mine. Eu, fiind destul de bolnav, aveam de-acum temperatură: a fost chemată salvarea și am fost dus la spital. Atunci s-a rupt legătura dintre noi: nu mai știam nimic unul de altul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
istorie foarte, foarte curioasă. Noi am ajuns Împreună la Praga, după eliberare, și ne-am dus la Crucea Roșie. Era foarte aproape de Ambasada Română. Și de acolo am fost repartizați la un hotel. Era dânsul, era o sârboaică, o evreică sârboaică din Voivodina, și cu mine. Eu, fiind destul de bolnav, aveam de-acum temperatură: a fost chemată salvarea și am fost dus la spital. Atunci s-a rupt legătura dintre noi: nu mai știam nimic unul de altul. Când am ieșit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
mai discutat cu oamenii... - Da, dar cei cu care am fost eu acolo nu au cunoscut astfel de cazuri. - Deci nu puteți spune dacă aceste femei erau luate cu forța sau... - Pot să vă spun că a fost acea evreică sârboaică din Novi Sad cu care am plecat apoi la Praga și cu prietenul meu, și pot spune aproape sigur că n-a fost hărțuită sexual de nemți. Era o fată, știu și eu, de 17-18 ani sau cam așa ceva. Sau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
a permis așa ceva. Nu aș vrea să intru Într-o discuție de religie acum. Nu cunosc astfel de cazuri. - Erați prieten cu ceilalți? - Am fost prieten cu prietenul meu. Cu el m-am apropiat. Și cu alții, dar În afară de acea sârboaică din Novi Sad nu m-am apropiat În mod deosebit de nimeni. Deci numai aceștia doi mi-au fost apropiați și cu aceștia am plecat după eliberare la Praga, cu un camion rusesc. - Cu acest prieten, Frischmann, ați fost prieten de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
apropiați și cu aceștia am plecat după eliberare la Praga, cu un camion rusesc. - Cu acest prieten, Frischmann, ați fost prieten de mai mult timp? - Începând din batalionul de muncă. Acolo l-am cunoscut și acolo ne-am Împrietenit. - Cu sârboaica? - Din lagăr. - Stătea și ea În baracă cu dumneavoastră? - Stătea cu noi. - Erau mai multe asemenea grupuri? - În funcție de afinități și mai ales de locurile de unde veneau. În general nu prea aveam timp și nici dorință să comunicăm cu alții. Nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
-iștii au fugit și, nu după mult timp, am văzut primele trupe roșii care au intrat În lagăr. A fost o... nu aș putea zice că o fraternizare, dar noi, prin faptul că aveam În grupul nostru mic acea fată sârboaică ce s-a putut Înțelege cu rușii, am obținut foarte repede un camion militar rusesc care să ne ducă la Praga. Am reușit să plecăm și bine am făcut, pentru că, după aceea, s-a instituit carantină la Theresienstadt din cauza tifosului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
despre familia dumneavoastră? Io-s corcitură, domnule. Bunicu’, după actele pe care tata spune că le-a găsit în podu’ bisericii, o fost sas de lângă Sebeș. Buna a fost get-beget româncă. Din partea lu’ mama, iar nu știu ce sunt, pentru că bunica era sârboaică, din zona Banatului, iar bunicu’ era maghiar. Tata era ortodox și mama era catolică, și înțelegerea a fost că dacă-i băiat, să fie ortodox, dacă-i fată, să fie catolică. Soră-mea era catolică, eu sunt ortodox... După ce s-
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]