191 matches
-
par bou. Să par porc. Poate mă cumpăra vreun partid și mă mbracă în steagul lui electoral. Să-mi țină de cald la iarnă. Cu tot bronzul ei natural, care-i da ascendentă asupra celorlalte de pe plajă, țiganca rămâne uimită SÂrmane leu! de adâncimea raționamentului. Dom’ Mitică, esti mare! Știu... Dar ce folos?!... devine Mitică, în goliciunea să, un monument stoic: Sunt și eu la fel de mare cât e de puternic leul nostru național. Și îi explică: Sârmanul leu, bănuțul nostru, cum
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
plajă, țiganca rămâne uimită SÂrmane leu! de adâncimea raționamentului. Dom’ Mitică, esti mare! Știu... Dar ce folos?!... devine Mitică, în goliciunea să, un monument stoic: Sunt și eu la fel de mare cât e de puternic leul nostru național. Și îi explică: Sârmanul leu, bănuțul nostru, cum a ajuns el să-mpuște frâncu! Dar bancherii, dom’le!... De ce avem atunci bancheri? întreabă ea versata în afacerile cu „schimbăm dolari”. Ce, ăștia-s bancheri?! La noi, bancherii sunt ca niște translatori! Cum adică? Adică
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
Adică, atunci când ar trebui să recunoască faptul c-au rămas cu fundu gol, traduc spunând: „N-avem lichidități”! Ca si cum lichiditățile... mă-nțelegi, pe-acolo își fac drumul!... Și îi cântă duios, topind-o până ce-o face să uite de tarif: Sârmane leu, sârmane leu, Noi știm cât e de greu Dresai de-atâți economiști Și business-mani, foști securiști... Că noi n-avem economie Da-n schimb, avem economiști Ce fac producții pe hârtie, Ca-n vremea când erau marxiști... Ei la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
ar trebui să recunoască faptul c-au rămas cu fundu gol, traduc spunând: „N-avem lichidități”! Ca si cum lichiditățile... mă-nțelegi, pe-acolo își fac drumul!... Și îi cântă duios, topind-o până ce-o face să uite de tarif: Sârmane leu, sârmane leu, Noi știm cât e de greu Dresai de-atâți economiști Și business-mani, foști securiști... Că noi n-avem economie Da-n schimb, avem economiști Ce fac producții pe hârtie, Ca-n vremea când erau marxiști... Ei la recepții și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
asta, fiecare Vrea încasări, dar nu și plăti. Iar eu mă-ntreb, nenorocitul. Ce n-am în buzunar un pol: Păi, dacă de lichid e vorba, De ce mă lași cu fundul gol? ! Și, înamorați de necaz, cântă amândoi refrenul conbrio: Sârmane leu, sârmane leu, Noi știm cât e de greu. Dresat de-atâți economiști Și business-mani foști securiști... Alio... Mă simți?... După miros, da. Că tari-mi plăci mii căsmieticile. Odicolon!... Odicolon rusesc: când te-mparfumezi o dată, puți tata viața! Dar nu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
Vrea încasări, dar nu și plăti. Iar eu mă-ntreb, nenorocitul. Ce n-am în buzunar un pol: Păi, dacă de lichid e vorba, De ce mă lași cu fundul gol? ! Și, înamorați de necaz, cântă amândoi refrenul conbrio: Sârmane leu, sârmane leu, Noi știm cât e de greu. Dresat de-atâți economiști Și business-mani foști securiști... Alio... Mă simți?... După miros, da. Că tari-mi plăci mii căsmieticile. Odicolon!... Odicolon rusesc: când te-mparfumezi o dată, puți tata viața! Dar nu numai odicolon
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
camere în care locuiește un fost securist cu numai 136 de lei pe lună (!? - cruciți-va canadieni buni! - chiar și un student sărac trebuie să plătească 400 de lei pe lună pentru o cămăruța) cei de acolo i-au refăcut sârmanului securist, foarte repede, contractul de închiriere - ce contează că au făcut obstrucție a justiției și acte false, nemaiavând drept de administrare al imobilului? Cine să-i tragă la răspundere? Primarul? Hai să râdem! Cred că Transparency Internațional nu cunoaște matrapazlâcurile
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
dat dispoziție primarului. Rubleo, tu scoate trusa să avem totul la îndemână! - i-a ordonat și unuia din colaboratori. Între timp, milițienii își făcuseră datoria și aduseseră oamenii. Tristețea și întunericul, perdelele învechite, dușumeaua jilava înjghebau încăperea tristă ce aștepta sârmanii oameni. Aburii, deasupra ligheanului, împrăștiau o putoare greu de suportat. Ușa s-a deschis. Primul în încăpere a fost Leanca. Un batran cocoșat, cu haine zdrențuite, numai petice, cu opinci și obiele ponosite. Ochii lui împăienjeniți, sub sprâncenele stufoase, căutau
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
un tratament. 1871, 15 august Participa la sărbătorirea a 400 de ani de la sfințirea mănăstirii Putna, fiind unul dintre organizatori. 1872-1874 Părăsește Viena și vine, prin Botoșani, la Iași. La 1 septembrie citește la ședința Junimii poezia Egipetul și nuvelă Sârmanul Dionis. Impresionați, membrii societății decid să-i acorde o importanță suma de bani pentru continuarea studiilor la Berlin. Titu Maiorescu îl voia “doctor în filozofie” și urmaș al său la catedră din Iași. Se înscrie la Universitatea Humboldt din Berlin
Mihai Eminescu este propus pentru canonizare [Corola-blog/BlogPost/95671_a_96963]
-
noi ne-apasa, Vouă burțile vi-s pline, Aveți palate, câini de casă Și averi în bănci străine. În țară holdelor bogate, Cum îi spunea un vechi poet, E foame iar și nedreptate Și hoți se bat cu pumnu-n piept . Sârmanii n-au cuvânt de spus, Doar în rugi își varsa-amarul Și speră doar că Cel de Sus Nu-i bate pe tâlhari cu părul . Dar prea întindeți tare coardă, Vă forțați prea mult norocul, C-au mai folosit și barda
PARLAMENT de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1291 din 14 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349246_a_350575]
-
Toate Articolele Autorului Îmi trag sufletul cu o frânghie Atârnă greu am ferecat în el Picătură de sânge Cu tot cu bucată de șină de tramvai De la sfârșitul poetului. Vai, trec prin oraș - timpul Se ține după mine că un câine Violonist sârman, azi și-a amanetat Arcușul pe o pâine Privește cu durere spre vioară Poate mâine... Mă-ntorc prin locuri unde am mai fost Toți mi se aseamănă Nu mă mai recunosc Spulber în jur un pumn de praf din rai
POATE MÂINE… de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1954 din 07 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/384887_a_386216]
-
fulg Căzut, topit, într-un amurg. E viața drumul fără sens, Al morții vis, al morții mers, Nu se ajunge nicăieri... Suntem ai timpului șomeri. Nimic...E totul ce am fost În lumea noastră fără rost.... Anii s-au dus...Sârmani bătrâni, Pereni, vremelnici, cabotini. ****** ( Vreau infinitul să înving, Spre Dumnezeu să mă preling, Să-mi lumineze-al vieții rost, Să simt, să fiu CE NU AM FOST....) Mugurel Pușcaș (Liga Scriitorilor din România) (vol.” Cabană de foc”) Referință Bibliografica: MĂ
POMENIREA MORTILOR) de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1940 din 23 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385007_a_386336]
-
eu te-am ajutat să le alegi, erau pentru serviciu, da, îmi aduc aminte, apoi șefa ta a zis să nu te mai vizitez că ai treaba nu stai de mine și să îmi iau gândul de la tine, eu, un sârman muzicant, un folkist. ,,Măi, calculatorule, cineva spunea că a scrie un roman pe facebook e idee originală, nu, am furat-o de la alții , totul e de furat, nu? Mai ales în materie de IT; un domn deștept spunea odată ce e
ROMANUL DIANEI de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383759_a_385088]
-
spune ce m-a nemulțumit pe mine toată viața mea? -Desigur, Diana, poti sa imi povestești. -Au fost multe nemulțumiri, la început mă deranjau certurile din familie, violența verbală și fizica pe care tata o practică față de mama, dar ea, sârmana, încerca să se ascundă de noi, să nu știm ce viața de coșmar ducea, apoi tonul vocii lor mai întotdeuna patetic... -Totuși ai și amintiri frumoase din copilărie, nu? Pe acestea trebuie să te axezi! -Da, destule, dar nu știu
ROMANUL DIANEI de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383759_a_385088]
-
Pildă de Convertire Prin viață aspră ce a dus-o, spre CHRISTOS și Mântuire! .................. Cuviosul Xenofont, Maria, Arcadie și Ioan Trăiau în Constantinopol : Xenofont Mare Dregător Cu nevasta să Maria, fiecare Rugător, În Credința cea Creștină și cu Milă de sârmani Pe care ii ajutau ; la fel văduve, orfani ! DUMNEZEU le-a dat 2 fii în curată căsnicie Că o răsplată a Credinței : Ioan și Arcadie ! Pe care în Fenicia, la Școlile din Berit Să capete înțelepciune, cu râvna dar și
SFANTUL APOSTOL ȘI EVANGHELIST LUCA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383980_a_385309]
-
severe, cu soldați de ciclul doi ce aveau caractere dificile. Într-o noapte eram planton doi, m-a sculat soldatul ce fusese planton unu nici macar nu am apucat să-i privesc față, până să mă trezesc eu mai bine el sârmanul se și băgase în pat în speranța de a prinde puțin somn din orele cei mai rămâneau până dimineață, ne sculau devreme tare pentru a merge pe sectoare până la sosirea cadrelor, am inspectionat rastelul cu armament apoi bocancii de pe hol
TIMPUL MARILOR HOTARARI de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383561_a_384890]
-
în verde viu, Și într-una obosit Sunt un soare arămiu, În talazuri prăbușit Prăbușit în veac trecut, Prins la margine de timp, Fericirea ce-am avut, Am schimbat-o pe Olimp, Cântă cucule din nou Dă-le zile la sârmani, Să răsune iar ecou, Dă-ne viața...dă-ne ani! Citește mai mult Timpul vrăjitorLa o margine de gândPrivesc timpul călătorîn clepsidră-ncet căzând,Parcă e un vrăjitor,Vrăjitor de tot uitatCând speranțele se duc,Tinerețea prim păcatPărăsit sub ram
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383504_a_384833]
-
de nuc,Vrăjitor în verde viu,Si într-una obositSunt un soare arămiu,În talazuri prăbușitPrăbușit în veac trecut,Prins la margine de timp,Fericirea ce-am avut,Am schimbat-o pe Olimp,Cântă cucule din nouDă-le zile la sârmani,Să răsune iar ecou,Dă-ne viața...dă-ne ani!... IV. REGASIRE PE LINIA TIMPULUI, de Valer Popean , publicat în Ediția nr. 2338 din 26 mai 2017. Regasire pe linia timpului Când te-am ascuns în mine te-ai trezit
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383504_a_384833]
-
nega într-un fel sau altul meritele extraordinare, evidente și demonstrabile ale științei și ale oamenilor de știință adevărați de pretutindeni și din toate timpurile, sau de a ne folosi de cine știe ce argumente ale apologeticii obscurnatist-religioase pentru a apăra pe sârmanul Dumnezeu de contraofensiva declanșată de profeții profani ai ideologiei „scientismului ateist”, mai ales că personal credem că între știință autentică și religia adevărată, între cunoașterea obiectivă, empirica, experimentală, și cunoașterea prin revelație, nu există o prăpastie de proporții astronomice, metafizice
ARGUMENTUL ŞTIINŢIFIC de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382929_a_384258]
-
PLÎNGI, BASARABIE ... - Victor Burde /Albă Iulia /România - LIMBA ROMÂNĂ PREMIUL III - Luca Cipolla / Italia - LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ - Pr.stavr.Radu Botiș /Ulmeni / România - PÂNĂ CÂND ... - Elenă Matei / Vălenii de munte/ România - DESCOPERITĂ -N CASE VECHI ... - Olimpia Sava /Galați / România - SÂRMANUL ROMÂNESC VOCABULAR - Mariana Bendou / Onești / România - LIMBA ROMÂNEASCĂ MENȚIUNE -Lazăr Magu - LIMBA ROMÂNĂ -Ionuț Mădălin Dumitrache / Urlați, România - LIMBA GURII MELE -Menai Vasilica Olguța - OAMENII DE LA LITERE -Georgiana Magu - LIMBA ROMÂNĂ -Tatiana Scurtu Munteanu /Galați/ România - RÂURI, VOI, CE DESPĂRȚIȚI
LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364352_a_365681]
-
is setting meekly, And quietly our end of days shall pass; Șo linger please, to break and share our nurture, And through the night, we pray, abide with uș. RĂMÂI CU NOI Ne naștem în durere și extaz Nemernici, nevoiași, sârmani și goi, Sorbind al mamei zâmbet lăcrimat Dar primul strigat e „rămâi cu noi”. Când printre flori de dalbe primăveri Curtam iubirea-n fragedul altoi, Beția vieții-o tragem cu nesaț Și uneori suflam „rămâi cu noi” În vara vieții
POEME BILINGVE (5) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 972 din 29 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364393_a_365722]
-
de oameni care a traversat oceanul și împreună cu un grup de târgovișteni care nu a uitat să construiască, încearcă să găsească adăpost nu pentru ei - căci l-au găsit demult - ci pentru semenii lor aflați în “pribegie''. Dacă disperarea duce sârmanii pierduți către o haină de pomană, o sticlă de ulei și o pungă cu zahăr, umilindu-se în lupta pentru supraviețuirea fizică, THE AWAKENING CRUSADE din SUA și BISERICILE EVANGHELICE din Târgoviște (căci ei sunt protagoniștii acestei manifestări), au venit
CRISTI IORDACHE [Corola-blog/BlogPost/360947_a_362276]
-
de oameni care a traversat oceanul și împreună cu un grup de târgovișteni care nu a uitat să construiască, încearcă să găsească adăpost nu pentru ei - căci l-au găsit demult - ci pentru semenii lor aflați în “pribegie''.Dacă disperarea duce sârmanii pierduți către o haină de pomană, o sticlă de ulei și o pungă cu zahăr, umilindu-se în lupta pentru supraviețuirea fizică, THE AWAKENING CRUSADE din SUA și BISERICILE EVANGHELICE din Târgoviște (căci ei sunt protagoniștii acestei manifestări), au venit
CRISTI IORDACHE [Corola-blog/BlogPost/360947_a_362276]
-
semințe care conțin în latentă infinitul, se constituie în poezia Dacinei Dan că un contrasimbol, sugerând finitul, imposibilitatea rodirii și prin această interzicerea accesului la eternitate, sunt „ semințe neadmise rodirii “. Ideea pădurii, cuprinsă într-un sâmbure de ghinda ( Mihai Eminescu - Sârmanul Dionis ) e inversata în versul „ ochii tăi reduceau pădurea din jur / la un singur punct “ într-o încercare de regresiune la origini, ca și când tot ceea ce a fost germinat s-ar reduce, concentrându-se în punctul inițial, izvor a toate. Tema
„APARENT/ ILLUSORY” O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALA SEMNATĂ DE POETA DACINA DAN de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360912_a_362241]
-
Toate Articolele Autorului ELOGIU << CUCULUI >> Lui Constantin Brâncuși - <<Un loc nou, un loc nou, un loc nou se mai află pe undeva? >> strigatul păsării albe, cu aripa rănită, ori prea obosită se mai aude, încă, în neant - dar, iat-o, sârmana că și-a aflat punctul de sprijin pe o insulă unde mai trăia eucaliptul acela uscat. Referință Bibliografica: ELOGIU CUCULUI / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 251, Anul I, 08 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion
ELOGIU CUCULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367340_a_368669]