155 matches
-
alte turme din peisaj. Da, copiii sunt foarte atașați de ecran. Dar în același timp, coborând din autocar, de fiecare dată am constatat atracția lor față de animale - bucuria cu care descoperă un cățeluș, un mânz, o gâscă (din fericire, ne sâsâia arțăgos din spatele unui gard). Adolescenții aceia, uneori cu două capete mai înalți decât profesoarele lor, sunt aceiași băieți dintotdeauna care caută bețe, pietre, care urcă pe bușteni și care cer voie să o ia înainte, în fugă. Fetele acelea, uneori
Am citit jurnalele acestor elevi și mi-am dat seama că, uneori, copiii noștri nu vor decât să ni se ia curentul () [Corola-blog/BlogPost/338658_a_339987]
-
blând, tufișul îi scutură pe căciulă toată neaua după creanga lovită de el. -Ce ai cu mine, băiețaș, ce ți-am făcut ? -Au ! Cine vorbește ? Cine este în tufiș ? țipă speriat băiatul. -Tu ești, nătărăule ! Nu mai vorbește nimeni ! îi sâsâi șarpele fricii în urechi. Tot întunericul din jur tăcea.Și, nesuferitul de șarpe îi devora toate gândurile. Acum, nu mai știa care este stânga și care dreapta. Bezmetic, începu să alerge și să strige ca un disperat : ajutooor ! ajutoor ! Niciun
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
ce rânjeau amenințător. -Nu, nu, nuuu ! Unde am nimerit ? țipa disperat copilul. -În Țara Întunericului, prostule! Ho, ho, ho ! i-a răspuns zmeul Tăcere, cu un hohot de liniște. -A spus cineva ceva? întrebă speriat. -Trăncănești numai tu! i-a sâsâit șarpele din creier. A fugit voinicește, lovind furios cu nuiaua de alun umbrele hidoase ce-i apăreau în cale. Acestea se scuturau de zăpadă, gemând : -Ce ți-am făcut de dai în noi ? -De ce stați în calea mea ? De ce
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
blând, tufișul îi scutură pe căciulă toată neaua după creanga lovită de el. -Ce ai cu mine, băiețaș, ce ți-am făcut ? -Au ! Cine vorbește ? Cine este în tufiș ? țipă speriat băiatul. -Tu ești, nătărăule ! Nu mai vorbește nimeni ! îi sâsâi șarpele fricii în urechi. Tot întunericul din jur tăcea.Și, nesuferitul de șarpe îi devora toate gândurile. Acum, nu mai știa care este stânga și care dreapta. Bezmetic, începu să alerge și să strige ca un disperat : ajutooor ! ajutoor ! Niciun
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
ce rânjeau amenințător. -Nu, nu, nuuu ! Unde am nimerit ? țipa disperat copilul. -În Țara Întunericului, prostule! Ho, ho, ho ! i-a răspuns zmeul Tăcere, cu un hohot de liniște. -A spus cineva ceva? întrebă speriat. -Trăncănești numai tu! i-a sâsâit șarpele din creier. A fugit voinicește, lovind furios cu nuiaua de alun umbrele hidoase ce-i apăreau în cale. Acestea se scuturau de zăpadă, gemând : -Ce ți-am făcut de dai în noi ? -De ce stați în calea mea ? De ce
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
la activ în jur de 5.000 de concerte. Este necăsătorit deci nedivorțat și fără copii! Lumea îl descrie ca un tip modest și extrem de simpatic și interesant, care nu contenește să se mire că vine lumea să-l vadă. Sîsîit într-un mod șarmant. Last but not least, un muzician și textier deosebit, cu armonii complexe și versuri inteligente. L-am așteptat mult la Tîrgu Mureș. După toate aparențele va concerta pentru prima dată la Tîrgu Mureș, după 1989. Vineri
ALEXANDRU ANDRIEȘ CONCERTEAZĂ LA TÎRGU MUREȘ [Corola-blog/BlogPost/100103_a_101395]
-
singurătății apoi te sprijini bine - precum o veritabilă mary poppins - în umbrela zâmbetului de rigips cu un inspir adânc îți cufunzi curajul în rumoarea acidă a orașului pășind atent spre a nu călca din greșeală coada vreunei noi specii antropoide sâsâind veninos de sub borul pălăriei de șarpe și fără a scăpa din ochi goana norilor aștepți sperând să se deschidă iarăși cerul și să aducă în priviri steaua polară. Referință Bibliografică: PÂNĂ LA REPLICA FINALĂ / Tania Nicolescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
PÂNĂ LA REPLICA FINALĂ de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344384_a_345713]
-
se-ntoarse cu o mină Inocentă și străină. Din cămara cea de vară, Cum privea pe geam, afară, Gospodina l-a aflat, Puii-ndată a salvat, I-a dus lângă mama lor Ce se prăpădea de dor. Gânsacul cel nemilos Sâsâia cam furios, Era încordat - un arc - Și l-a-nchis o zi-ntr-un țarc! Na, că îi sosi momentul Să-și încerce tratamentul! Trist, privea el bătătura, Pătrunzând învățătura: Ceea ce ție nu-ți place Altuia, în veci, nu-i
GÂNSACUL PEDEPSIT de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1276 din 29 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343041_a_344370]
-
să-mi lase zilele nescrise la apel nu răspund în serile când negrul din cerul gurii nu mă lasă să dau seara bună așez luna pe alfabet mi s-au albăstrit unghiile de cerneala care se scurge din cer timpul sâsâie ca un șarpe agățat de sternul meu saliva secundelor îmi unge memoria de scurtă durată din torace ziua eclipsează fanta destinului scriitorii scuipă o zi bună printre dinți ziua / diorama perfectă/ mușcă din cel care scrie până la os Referință Bibliografică
APELUL DE DIMINEATĂ de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377451_a_378780]
-
are n-șpe mii de virajesă nu uiți, Darie, că sunt clipe cât anii în sevrajetu ai râs ca la târgul de fete și ai spus că-s nebunăori că încă mai am fluierul piciorului sprijinit de lunătimpul între noi sâsâie ca un șarpe vărgatspune-mi, de atunci câte secunde în iarbă a scuipat?ce vei face când în oglinda din stânga retrovizoarevei zări asfințitul/stol de cocori/ sare de marete voi întreba din nou cum o mai duci pe autostradă supraviețuiesc îmi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/377638_a_378967]
-
de viraje să nu uiți, Darie, că sunt clipe cât anii în sevraje tu ai râs ca la târgul de fete și ai spus că-s nebună ori că încă mai am fluierul piciorului sprijinit de lună timpul între noi sâsâie ca un șarpe vărgat spune-mi, de atunci câte secunde în iarbă a scuipat? ce vei face când în oglinda din stânga retrovizoare vei zări asfințitul/stol de cocori/ sare de mare te voi întreba din nou cum o mai duci
SUPRAVIEȚUIESC de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377632_a_378961]
-
impasibil chestionatul. Ca lovit în moalele capului și uitând orice maimuțăreală, conțopistul plusează: -Știți, la această vârstă aveți nevoie de cineva care să garanteze pentru rambursarea împrumutului. -Da? Nici o problemă, vin cu tata! replică senin domnul. -Cum cu tata? Imposibil! sâsâi el într-o parte. Dar dumnealui câți ani are? -100! Și cifra-i lovi tânărului urechea precum un mai. Știți, nu ne-am fi îndatorat, dar nunta bunicului ne constrânge! -Cuuum? întrebă și mai tare năucitul, încât vorbele izbiră cu
LA BANCĂ de ANGELA DINA în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379022_a_380351]
-
-i roșie, singura avere... Din ziua aceea, omul și-a hotărât loc de pază la poarta bătrânei. Sta acolo de dinaintea răsăritului și până se întuneca, plimbându-și ochii ciudat de galbeni în lungul și-n latul uliței, nefăcând nimic, doar sâsâind ușurel vaietul suferinței sale alinate de Muica Lina. Timpul trece după tipicul satului. Vara s-a dus... Muica se grijește de capră și de milog. Oftează într-una. Nici nopțile nu se ostoiește. Ziua merge prin curte. Mai rupe vreun
ŞARPELE CASEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371544_a_372873]
-
ar vrea să-i spună oarece. Și într-o dimineață, când biata curăța grajdul, năvăli și el fâșâind și dând ocol unei lădițe în care femeia punea la fereală mălaiul. Capacul și preajma cutiei aveau urme de mămăligă uscată. Arătarea sâsâi ca de obicei, legănându-și corpul subțiratic până femeia prinse de veste. Apoi se strecură șerpuind, piciorul beteag însemnând c-o urmă unduitoare poteca. Mirată de bâțâiturile milogului, privește către ladă, atingând-o ușurel cu vârful piciorului, îngrijorată de cum să
ŞARPELE CASEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371544_a_372873]
-
risipească în păcat, Sufletul meu, tu îi cunoști hotarul, Lasă-mi-l cu trupul împăcat; Sufletul tău? cu el mă joc acum Și joaca mea nu are nicio vină, Suntem doar noi și șarpele pe drum Se-aude cum tot sâsâie-n lumină... Referință Bibliografică: Adam și Eva... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1482, Anul V, 21 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
ADAM ȘI EVA... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373043_a_374372]
-
dragoste, chiar aici sub tablou, pe canapea, care acum plutește-n ceață. Se clatină. Pune o mână pe spătarul scaunului. Un șarpe urca încet, pe lemnul maroniu spre mâna ei. Este șarpele care-l simte-n pântece. Se zbate și sâsâie în urechile ei. Dorința țipă și se desprinde de lume. Un nor cu chip de copil, se zgâiește de dupa perdeaua ferestrei. Râde cu o gură uriașă, până la cer O limbă a ceasului de pe perete, se întinde și îi intra într-
ODAIA de VIOREL MUHA în ediţia nr. 830 din 09 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345794_a_347123]
-
de târfele babilonului oficiale șerparii în gropi tutelare șerpi cu ochelari umflați în cozi de topor târâturi cu clopoței pe cranii boa constrictor aspide negre verzui vipere H cu scârbos corn burduhoase năpârci la zile festive kilometric maț de șerpi sâsâind strangulează planeta-n lung și-n lat moarte spoite piei năpârlite apoteoza golurilor în falsetul nimicurilor gonflabile în gură fanafaronului pocnesc de otrăvi obtuzii paingi din râma ... în plasele lor se zbat privighetori cântând pier lebede-n zori ... o, muritorule
PAINGII DIN RAMĂ de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376028_a_377357]
-
de târfele babilonului oficiale șerparii în gropi tutelare șerpi cu ochelari umflați în cozi de topor târâturi cu clopoței pe cranii boa constrictor aspide negre verzui vipere H cu scârbos corn burduhoase năpârci la zile festive kilometric maț de șerpi sâsâind strangulează planeta-n lung și-n lat moarte spoite piei năpârlite apoteoza golurilor în falsetul nimicurilor gonflabile în gură fanafaronului pocnesc de otrăvi obtuzii paingi din râma ... în plasele lor se zbat privighetori cântând pier lebede-n zori ... o, muritorule
RAUL CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/376033_a_377362]
-
cu ceilalți doi țărani, care fuseseră tăcuți la discuția lui cu Gheorghe. Până acasă nu se mai întâlni cu nimeni. Doar câinele de la casa lui Opregel îl lătră cu înverșunare scoțând capul pe sub poartă, iar la Ioana lui Iosif îi sâsâi agitat și cu ură un gâscan leșesc, enervat, când trecu prea aproape de tâlvura de gâște, haremul pe care-l stăpânea. Drumul pe care-l mai avea de parcurs șerpuia de-a lungul pârâului. Când ajunse la ultima cotitură, pe fundalul
ȘATRA DIN POIANA STEJERERULUI de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372278_a_373607]
-
plină de invidie. Deodată, interesantul domn se ridică brusc, arătând cu degetul: -Uitați-vă! Uite, ăla este cucul! Toți își aruncară privirile în direcția indicată, ca să vadă cucul prima oară-n viața lor. -Nu faceți zgomot și nu vă mișcați! șopti, sâsâind, domnul cel mustăcios. Acuși o să cânte! Cei din jur înmărmuriseră în pozițiile inițiale, cu gâturile răsucite după presupusul cuc. Acesta fâlfâi din aripi pe sub nasul lor și se așeză cuminte în vârful unui stâlp. -Și...ziceți că o să cânte?șoptiră
CU-CU! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1604 din 23 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379755_a_381084]
-
Cei din jur înmărmuriseră în pozițiile inițiale, cu gâturile răsucite după presupusul cuc. Acesta fâlfâi din aripi pe sub nasul lor și se așeză cuminte în vârful unui stâlp. -Și...ziceți că o să cânte?șoptiră cei înțepeniți. -Sst! Sigur o să cânte, sâsâi mustăciosul. Nu vă mai mișcați! Cei din jur înțepeniră și mai tare, ținându-și respirația, holbându-se cu gurile căscate. Ochii le lăcrimau de atâta concentrare. Însă, bănuitul cuc din vârful stâlpului privea îndiferent în eter, nepăsător la atenția înțepenită
CU-CU! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1604 din 23 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379755_a_381084]
-
avalanșă de nădufuri spune aha. O fi cel din colț? se frămîntă Prostul, o fi căierul? Hahalera îi pune Prostului mîna pe umăr și-și apropie gura de urechea-i clăpăugă: te mai îndoiești? nu știi cine fură? și-i sîsîie șerpește: Licheaua, i le-a și dat căierului dimineață să le ducă, din gura lui am auzit. Cum? Licheaua? se crucește Prostul și o ia mai departe, bîiguind, în sus, pe stradă. Și doar m-a ascultat, uite, mai 'nainte
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
tînguia, tremurînd în fața Fantasmei pe care o Crease.] Ea trase înainte Spectrul de la Tharmas într-al ei strălucitor război de țesut Al Vegetației, plîngînd în copilărie năbădăioasa și-n îmbufnata 13 tinerețe. Ascultînd duioasele ei tînguiri, curînd limba să Să sîsîie cuvinte începu și în curînd, crescînd în bărbăteasca vlaga, 120 Nalta un chip de aur și pe scăpărătoarea stîncă el statu, Întunecos chip omenesc cu áripi și în adîncurile sale Orbitoarele lumini că de nestemate limpede luciră; fermecător în furie
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
alerga prin pădure, a văzut mărul. Într-un brad, stăteau două ciori și râdeau. Iepurele a rugat pe una dintre ele să-i rupă mărul. El a mulțumit și a vrut să ridice mărul, dar acesta a început deodată să sâsâie .... și a luat-o la fugă. 2. Subliniază și analizează numeralele din text: 3. Alcătuiește câte o propoziție cu două dintre acestea. 4. Analizează verbele date: a mulțumit, a vrut, să ridice. 5. Găsește cuvinte cu sens opus: târziu, sălbatic
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
taur roș ce te înfiora numai când ascultai câte se povesteau despre el. Marea plăcere a lui Neculai era însă să instruiască vițeii și bărbăcuții în arta împunsului iar pe căței să-i asmută la trecători; doar ce-l auzeai sâsâind : „î-s’ sa ! î-s’ sa !” și, cutezătoare, javrele se năpusteau la aceștia. Cu atâta nevinovată curiozitate urmărea Neculai desfășurarea isprăvii, încât victimelor nici nu le da prin cap să-l probozească. El însuși nu se temea de nimic. Odată
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]