142 matches
-
de faneata, pasunele, precum și pamantul inundabil care se cultivă sau se pășunează. Exproprierea se calculează asupra pămîntului cultivabil, adică asupra întinderii rămasă din fiecare moșie sau parte de moșie, după ce s-au scăzut: viile, plantațiunile de pomi roditori și orice sădirii făcute pînă la 1 Ianuarie 1917, pamantul irigat artificial, pădurile, râurile, locurile mocirloase, iazurile, lacurile, bălțile, suprafețele ocupate de curți și clădiri, terenurile neproductive. (Drumuri, rape, nisipuri mișcătoare, sărături, etc.) Articolul 14 Bălțile și albiile râurilor, pamantul des inundabil, mocirlos
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134224_a_135553]
-
se află o grotă numită a lui Lot, și unde pe vremuri exista o capelă Pomul Sfânt al Crucii, așa cum este arătat în icoanele din capela mănăstirii,în jurul altarului numit al lui Lot, a provenit, conform tradiției, dintr-o triplă sădire - din niște ramuri ori toiage din măslin (sau poate pin ,chiparos și cedru,(după alte versiuni, la catolici - o cuadruplă sădire, incluzând și o sămânță sau ramură de palmier) pe care Avraam le-a dat lui Lot. Lot le-a
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
arătat în icoanele din capela mănăstirii,în jurul altarului numit al lui Lot, a provenit, conform tradiției, dintr-o triplă sădire - din niște ramuri ori toiage din măslin (sau poate pin ,chiparos și cedru,(după alte versiuni, la catolici - o cuadruplă sădire, incluzând și o sămânță sau ramură de palmier) pe care Avraam le-a dat lui Lot. Lot le-a plantat lângă cortul său, și le-a udat numai cu apă din Iordan. În capelă se văd icoane înfâțișând episoade din
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
și a dualului. De remarcat e că Însuși Hristos devine prin metonimie arbore a lumii, axă a lumii, scară. O trăsătură remarcabilă a literaturii iudeo-creștine e locul pe care îl ocupă în cadrul acesteia Biserica. Biserica lui Hristos este văzută ca "sădire". Tema sădirii este prezentă atât în Vechiul Testament cât și în Noul Testament. Astfel, în scrierea apocrifă "Înălțarea lui Isaia" este vorba de "plantația care o vor fi plantat cei 12 Apostoli ai Prea-Iubitului" (IV,3). Ignatie din Antiohia (zis "Teoforul") prezintă
Pomul vieții () [Corola-website/Science/302694_a_304023]
-
dualului. De remarcat e că Însuși Hristos devine prin metonimie arbore a lumii, axă a lumii, scară. O trăsătură remarcabilă a literaturii iudeo-creștine e locul pe care îl ocupă în cadrul acesteia Biserica. Biserica lui Hristos este văzută ca "sădire". Tema sădirii este prezentă atât în Vechiul Testament cât și în Noul Testament. Astfel, în scrierea apocrifă "Înălțarea lui Isaia" este vorba de "plantația care o vor fi plantat cei 12 Apostoli ai Prea-Iubitului" (IV,3). Ignatie din Antiohia (zis "Teoforul") prezintă de două
Pomul vieții () [Corola-website/Science/302694_a_304023]
-
atât în Vechiul Testament cât și în Noul Testament. Astfel, în scrierea apocrifă "Înălțarea lui Isaia" este vorba de "plantația care o vor fi plantat cei 12 Apostoli ai Prea-Iubitului" (IV,3). Ignatie din Antiohia (zis "Teoforul") prezintă de două ori cuvântul "sădire": "îndepărtați-vă de buruieni pe care nu le cultivă Iisus Hristos pentru că ele nu sunt sădite de Tatăl" ("Filadelfieni" III, 4); "fugiți de plantele rele parazite ; ele poartă un fruct care aduce moartea; acestea nu sunt sădite de Tatăl" ("Tralieni
Pomul vieții () [Corola-website/Science/302694_a_304023]
-
loc în raiul tău", căci, "temeliile mele au fost puse în mâna Domnului căci El este Cel care m-a sădit. El a pus rădăcina, a întărit-o ... și fructele Sale există în vecii vecilor... Dar Domnului îi revine slava sădirii și culturii Sale, a frumoasei sădiri a dreptei Sale, a frumuseții sădirii Sale" (XXXVIII,17-21). Toate aceste texte evocă același simbol subiacent. Sădirea desemnează realitatea colectivă: ea este sădită de Dumnezeu; ea cuprinde plante numeroase; ea umple Raiul. Aceasta sădire
Pomul vieții () [Corola-website/Science/302694_a_304023]
-
mele au fost puse în mâna Domnului căci El este Cel care m-a sădit. El a pus rădăcina, a întărit-o ... și fructele Sale există în vecii vecilor... Dar Domnului îi revine slava sădirii și culturii Sale, a frumoasei sădiri a dreptei Sale, a frumuseții sădirii Sale" (XXXVIII,17-21). Toate aceste texte evocă același simbol subiacent. Sădirea desemnează realitatea colectivă: ea este sădită de Dumnezeu; ea cuprinde plante numeroase; ea umple Raiul. Aceasta sădire reprezintă Biserica alcătuită din numeroase răsaduri
Pomul vieții () [Corola-website/Science/302694_a_304023]
-
Domnului căci El este Cel care m-a sădit. El a pus rădăcina, a întărit-o ... și fructele Sale există în vecii vecilor... Dar Domnului îi revine slava sădirii și culturii Sale, a frumoasei sădiri a dreptei Sale, a frumuseții sădirii Sale" (XXXVIII,17-21). Toate aceste texte evocă același simbol subiacent. Sădirea desemnează realitatea colectivă: ea este sădită de Dumnezeu; ea cuprinde plante numeroase; ea umple Raiul. Aceasta sădire reprezintă Biserica alcătuită din numeroase răsaduri. Aceste răsaduri sunt fiecare un individ
Pomul vieții () [Corola-website/Science/302694_a_304023]
-
pus rădăcina, a întărit-o ... și fructele Sale există în vecii vecilor... Dar Domnului îi revine slava sădirii și culturii Sale, a frumoasei sădiri a dreptei Sale, a frumuseții sădirii Sale" (XXXVIII,17-21). Toate aceste texte evocă același simbol subiacent. Sădirea desemnează realitatea colectivă: ea este sădită de Dumnezeu; ea cuprinde plante numeroase; ea umple Raiul. Aceasta sădire reprezintă Biserica alcătuită din numeroase răsaduri. Aceste răsaduri sunt fiecare un individ. Sădirea lor în Rai corespunde Botezului. Ea îi face membri ai
Pomul vieții () [Corola-website/Science/302694_a_304023]
-
sădirii și culturii Sale, a frumoasei sădiri a dreptei Sale, a frumuseții sădirii Sale" (XXXVIII,17-21). Toate aceste texte evocă același simbol subiacent. Sădirea desemnează realitatea colectivă: ea este sădită de Dumnezeu; ea cuprinde plante numeroase; ea umple Raiul. Aceasta sădire reprezintă Biserica alcătuită din numeroase răsaduri. Aceste răsaduri sunt fiecare un individ. Sădirea lor în Rai corespunde Botezului. Ea îi face membri ai Bisericii. Această sădire este, în grade diferite opera Tatălui, a Domnului, a Apostolilor. Sădirii Tatălui i se
Pomul vieții () [Corola-website/Science/302694_a_304023]
-
Sale" (XXXVIII,17-21). Toate aceste texte evocă același simbol subiacent. Sădirea desemnează realitatea colectivă: ea este sădită de Dumnezeu; ea cuprinde plante numeroase; ea umple Raiul. Aceasta sădire reprezintă Biserica alcătuită din numeroase răsaduri. Aceste răsaduri sunt fiecare un individ. Sădirea lor în Rai corespunde Botezului. Ea îi face membri ai Bisericii. Această sădire este, în grade diferite opera Tatălui, a Domnului, a Apostolilor. Sădirii Tatălui i se opun buruienile, pe care Tatăl nu le-a sădit. Este vorba de tema
Pomul vieții () [Corola-website/Science/302694_a_304023]
-
colectivă: ea este sădită de Dumnezeu; ea cuprinde plante numeroase; ea umple Raiul. Aceasta sădire reprezintă Biserica alcătuită din numeroase răsaduri. Aceste răsaduri sunt fiecare un individ. Sădirea lor în Rai corespunde Botezului. Ea îi face membri ai Bisericii. Această sădire este, în grade diferite opera Tatălui, a Domnului, a Apostolilor. Sădirii Tatălui i se opun buruienile, pe care Tatăl nu le-a sădit. Este vorba de tema catehezei iudeo-creștine, moștenită din cateheza evreiască care apare deopotrivă în iudeo-creștinismul ortodox ca
Pomul vieții () [Corola-website/Science/302694_a_304023]
-
umple Raiul. Aceasta sădire reprezintă Biserica alcătuită din numeroase răsaduri. Aceste răsaduri sunt fiecare un individ. Sădirea lor în Rai corespunde Botezului. Ea îi face membri ai Bisericii. Această sădire este, în grade diferite opera Tatălui, a Domnului, a Apostolilor. Sădirii Tatălui i se opun buruienile, pe care Tatăl nu le-a sădit. Este vorba de tema catehezei iudeo-creștine, moștenită din cateheza evreiască care apare deopotrivă în iudeo-creștinismul ortodox ca și în cel heterodox. Această temă este prezentă în opera apologeților
Pomul vieții () [Corola-website/Science/302694_a_304023]
-
pe care Tatăl nu le-a sădit. Este vorba de tema catehezei iudeo-creștine, moștenită din cateheza evreiască care apare deopotrivă în iudeo-creștinismul ortodox ca și în cel heterodox. Această temă este prezentă în opera apologeților greci și latini. La Tertullian sădirea desemnează realitatea colectivă. Ea este sădită de Dumnezeu și cuprinde mlădițele numeroase care sunt din belșug în tot Raiul: "profită de ocazia fericirii nebănuite căci tu, care nu ești în fața lui Dumnezeu decât o <picătură mică dintr-un vas, un
Pomul vieții () [Corola-website/Science/302694_a_304023]
-
focul nici securea". Aceeași idee este prezentă la Clement Alexandrinul, apoi la Origen, Ciprian al Cartaginei și la alți apologeți. Textele menționate aduc în actualitate imaginea pomului fiind însoțită de simbolistica butucului, a mlădițelor și vlăstarelor, putem considera că tema "sădirii" pentru a simboliza Biserica lui Hristos se leagă de cateheza baptismală iudeo-creștină ea însăși inspirată din cateheza evreiască. În creștinismul ulterior tema va interfera cu alte elemente, cum ar fi cea a grădinii, a paradisului pe care am întâlnit-o
Pomul vieții () [Corola-website/Science/302694_a_304023]
-
roadele fiecărui pom și se cunosc ce fel sunt, astfel și roadele celor drepți vor fi date pe față și toate vor fi aflate bune în veacul acela". Așadar, din cele prezentate până aici vedem interferența celor trei teme ale sădirii ca pe un simbol al Bisericii, al pomului, ca figură a celui botezat, al Pomului vieții ca figură a lui Hristos. Dar toate acestea aparțin aceluiași ansamblu simbolic care se întoarce la iudaismul precreștin și la iudeo-creștinism. După ce am precizat
Pomul vieții () [Corola-website/Science/302694_a_304023]
-
de invocare a forțelor divine, pentru reușita la vânătoare, confruntări tribale etc. La unele popoare, caracterul ritual s-a păstrat, decantat și abstractizat, până în zilele noastre. În Grecia antică, dansul făcea parte dintre disciplinele fundamentale ale educației, considerat eficient pentru sădirea, menținerea și întărirea sentimentelor de solidaritate socială. În acest scop, se practicau dansuri războinice ("pirice"), pacifice ("emelii"), de cules al viilor ("epilenice") etc. În Roma antică, exista dansul ritual "saltatio", cu funcții invocatoare, dar acesta a degenerat odată cu decăderea Imperiului
Dans () [Corola-website/Science/322651_a_323980]
-
la divulgarea secretului vinurilor locale, și ne duce pe culmile necunoscute anterior ale producerii vinului. Ciclul complet al producerii și materia primă proprie - iată avantajele care detașează combinatul încă de la obârșie. Datorită controlului la toate etapele procesului de producere, de la sădirea butașilor și pînă la livrarea producției finite la punctele de comercializare, compania Cricova asigură calitate superioară, autenticitatea și originalitatea formulei vinurilor produse aici. La momentul actual, podgoriile companiei sunt cele mai vaste din țară și se întind pe o suprafață
Cricova (vinărie) () [Corola-website/Science/330915_a_332244]
-
elevii din școlile talmudice primeau vacanță și li se împărțeau prăjituri לעקאח și țuică. Neta Revayi (נטע רבעי) reprezintă roadele pomilor din al patrulea an de când au fost sădiți. Data în care începe socotirea a trei și patru ani de la sădire este 15 Shvat. Fructele din acest al patrulea an sunt considerate sacre și în perioada existenței Templului din Ierusalim ele trebuiau duse de popor la Ierusalim și consumate acolo. În cazul în care aceste Neta Revayi nu puteau fi duse
Tu Bishvat () [Corola-website/Science/328779_a_330108]
-
care se regăsesc anumite prezențe vegetale de mare importanță în viața românului. Acest lucru este dovedit de apariția constantă a bradului în cadrul tuturor riturilor de trecere. Există, de exemplu, obiceiul închinării la brad a nou-născutului de către moașă, ca și al sădirii unui brad la nașterea pruncului, fapt ce semnifică infrățirea simbolică a celor doi. Acesta este și motivul pentru care, la un alt moment important al trecerii prin lumea luminată a individului, la nuntă, bradul apare din nou - bradul de nuntă
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
noi îți spunem să faci deoarece așa îți spunem noi să faci. Întrebarea pe care o pun Vorlonii:"Cine ești ?" se concentrează pe identitate ca un catalizator pentru modelarea obiectivelor personale.Umbrele reprezintă o filozofie a evoluției prin foc,a sădirii semințelor conflictului pentru a da naștere progresului. Întrebarea pe care o pun Umbrele este:"Ce vrei ?". Spre deosebire de Vorloni,Umbrele pun pe primul loc dorința personală și ambiția,folosite pentru a modela identitatea și încuraja conflictul între grupurile care aleg să
Babylon 5 () [Corola-website/Science/313900_a_315229]
-
a funcționat inițial în casa parohială și în mai multe case particulare, Biserica îngrijindu-se și mai departe de aspectul acesta. Că preotul se implica activ în viața școlii reiese și dintr-o serie de documente care atestă, bunăoară, serbarea sădirii pomilor ce avea loc în fiecare an în Joia dinaintea Floriilor, când se sădeau pomi pe loturile școlii și bisericii sau pe marginea drumurilor. Cel dintâi învățător în satul românesc a fost întotdeauna și fără excepție preotul, însă primul învățător
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
puieții vor fi sădiți. Atunci, cred că ar trebui să măresc prețul de livrare cu cinci la sută. În aceeași zi, îi informă pe fermierii care-l ajutaseră că poruncise reîmpădurirea. Rămânea de hotărât cât avea să li se plătească sădirea a o sută de puieți, dar le spuse că, după toate probabilitățile, cheltuielile aveau să fie suportate de castel. Și încheie cu cuvintele: — Ei bine, acum să mergem. Încurajați de atitudinea lui Tokichiro, furnizorii fură ușurați. În timp ce coborau muntele, șușoteau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
adevărată”. (Sf. Ignatie Teoforul, Epistole (către tralieni), cap. IX, 1-2, în PSB, vol. 1, p. 207) „Fugiți, dar, de vlăstarele cele rele, care dau naștere la rod purtător de moarte, din care, dacă gustă cineva, moare îndată. Aceștia nu sunt sădire a Tatălui. Dacă ar fi, s-ar arăta ramuri ale crucii, iar rodul lor ar fi nestricăcios”. (Sf. Ignatie Teoforul, Epistole (către tralieni), cap. XI, 1-2, în PSB, vol. 1, p. 207) „Feriți-vă de buruienile rele, pe care nu
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]