1,226 matches
-
ale lumii, au fost înălțate de Nabucodonosor sub formă de zigurat („munte-grădină“), pentru a alina dorul de munte al soției sale, originară dintr-o zonă montană. Dar, ascultați: „Eu n-am uitat-o încă, în marginea cetății,/Căsuța noastră albă, sălaș singurătății,/Ferindu-și după ramuri făptura-i dezgolită; Nici soarele, spre seară, în mantie superbă,/ Cum își sfărma pe sticlă a razelor lui jerbă... Când Ch. Baudelaire scria aceste versuri, în Franța, ca și în alte țări, orașul încetase de
Agenda2004-19-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282382_a_283711]
-
coborându-se la Bârzava, întoarcerea fiind programată (la alegere) sâmbătă, cu trenul de la ora 18. 47 ori cel de la ora 22. 47, sau duminică cu trenul de la ora 18. 47. Drumeții vor parcurge traseul: Bârzava - cabana Șiroca - creasta principală - traseul sălașelor - Casa Moșului - Valea Chilodia (unde se campează, în corturi proprii) - fostul refugiu Stranașa - Valea Conopului - Conop (în lungime de 15 + 14 km); cei care se întorc la Arad sâmbătă vor parcurge traseul parțial. Conducătorii de grup sunt Bianca Cernat și
Agenda2004-26-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282591_a_283920]
-
Autoritățile estimează că 2004 va fi un an turistic record, cu o creștere de 75% comparativ cu anul 2003. ( A. M. G.) Piatra Păcurarului Asociația pentru Turiști Nefumători și de Ocrotirea Naturii „Veniți cu noi! “ din Arad întreprinde o excursie la sălașele țărănești de sub Vârful Piatra Păcurarului. Grupul va pleca din Arad sâmbătă, 25 septembrie, cu trenul de la ora 7,48 pâna la Bârzava, întoarcerea făcându-se, la alegere, fie în aceeași zi cu trenul de la ora 22,47, fie duminică, 26
Agenda2004-38-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282903_a_284232]
-
la alegere, fie în aceeași zi cu trenul de la ora 22,47, fie duminică, 26 septembrie, cu trenul de la ora 18,47. Din Bârzava, excursioniștii se vor deplasa cu camionul pe Valea Bârzavei, apoi 20 de minute pe jos la sălașe, unde se vor caza în pod cu fân sau în corturi proprii. Duminică se pleacă la gară cu autocamionul. Cei care vin doar pentru o zi se vor întoarce la Bârzava pe un traseu de aproximativ 16 kilometri. Se va
Agenda2004-38-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282903_a_284232]
-
nestatornic al lumii răzbate în inima noastră și să ne lăsăm purtați lin în adâncul învățăturilor Bisericii. Dar ce este Biserica? Și de ce este atât de necesară intrarea în ea? Mai întâi, Biserica este Casa împărătească a lui Dumnezeu, este sălașul sfânt al dumnezeirii. Biserica este loc sfânt! Sfințenia Bisericii vine de la Altarul ei, căruia îi dă preț și strălucire Sfânta Masă sau Prestolul. Sfânta Masă a Altarului este icoana mormântului lui Hristos, este simbolul mesei de la Cina cea de Taină
Agenda2004-47-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283081_a_284410]
-
cheamă. Adică domn^ Pacepa.s...ț În timpurile cand vătaful își calcă juruința, rumânii se vlădiceau după tocmeala locului, orice s-ar spune. Țară castiga numai din turism cinci miliarde de dolari anual și încă opt-zece din export. Se văsneseau sălașe pentru amărăsteni, poduri peste Dunăre, hidrocentrale, irigații, orașele își schimbau față în bine, industria lucra, agricultura producea. Nici supusului nu-i mergea prea rău. Avea drumeag la Dacia, la adăpost, loc de munculița, tihneala la mare și la munte, în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17821_a_19146]
-
o știm de la Meșterul Manole - ce zidești ziua, noaptea se dărâma? Cum să nu te întristezi comparând vocația artistică a burgheziei occidentale, așa cum se oglindește în orașele ei, cu junglă de beton înnegrit de smog care e Atena de azi, sălaș al unei burtăverzimi ignare adorând în chip obscen Vițelul de Aur? Că unul ce își are rădăcinile în ăEstul sălbatică și că un împătimit de București, mă mai gândesc, prin contrast, la burghezia roșie și la barbara ei obsesie de
O declaratie de dragoste Barcelonei by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/18030_a_19355]
-
Respectînd cronologia impusă de autor, ea, povestea, a început o dată cu aterizarea păsărilor flamengo pe malurile Bahluiului, eveniment ce s-a dovedit neinspirat, momentul coincizînd cu o nouă majorare a prețurilor la carne". Urmărea?! "Ce proteină exotică și-o fi găsit sălașul în carnea păsărilor alea cu profiluri de savant, nu se știe. Căci, după un impetuos șir de digestii, minunea retrezirii la viață a Iașului s-a întîmplat. Nici nu se trăsese bine apă în WC-uri că, în locul unei piftii
Un complex din copilărie by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/18136_a_19461]
-
matematice, si mai știu eu ce soft bazat și el pe vreo intrigă buclucașa, cu eroi dar și personaje negative (virușii). Dar toate acestea s-au petrecut cu un preț. Povestea a fugit, de fapt, din literatura. Aciuîndu-se prin alte sălașuri intelectuale, a dispărut de unde îi era, la drept vorbind, locul. Din române, din nuvele, din proza. Dezepicizarea literaturii care se scrie în zilele noastre e o chestiune evidență, bine știuta, nu fac decît să enunț un truism. De altfel, fenomenul
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]
-
lumești, după copilărie și casa părinților, si mai ales de un dor nespus de ducă. Chilia în care își duce zilele devine insuportabila, apăsătoare temnița, instrumentul însuși al plictiselii și întristării. Monahul e ispitit să fugă, să își găsească alt sălaș, să vagabondeze trupește, ca să folosesc expresia Ieromonahului Gabriel Bunge, ars pe dinăuntru de un demon al schimbării și nestatorniciei. Pentru avva Evagrie Ponticul, akedia este unul dintre cele opt gînduri păcătoase, alături de desfrînare, mînie, lăcomie, întristare, slavă deșarta, mîndrie și
Demonul de amiază by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17614_a_18939]
-
ea e provocată de singurătate, de urît. Singur în chilia să, departe de toți, de zarva familiară de afară, călugărul se pierde, cel putin o vreme, de sine însuși. Disperată să dorința de a fugi, de a-și caută alt sălaș, e atît de firească, la urma urmelor. E dorința, sau ispita, întoarcerii la sine, la acel sine pe care l-a abandonat în lume, înainte de a o părăsi pentru Dumnezeu. Asta și face akedia greu păcat: în esență, ea echivalează
Demonul de amiază by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17614_a_18939]
-
scrie în Cartea Sfântă că se va arăta în vremea de apoi". Tot moș Dobre, un fel de staroste al înțelepciunii și eresurilor dar și al codurilor omeniei, ne deslușește ce e Tragă Șerpilor din Pădurea Boancelor: un fel de sălaș negru al duhurilor necurate, un labirint de viroage și smârcuri bântuite de Ucigă-l toaca, de stârvuri și târâtoare sub care s-ar fi îngropat o comoară. De care află prin mărturia ocnașului Buzdrună negustorul de vite Schuster și comandantul
Aventuri la apa Teleormanului by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17107_a_18432]
-
străfundurile ființei, pînă acolo unde se alăptează pruncul, însușindu-și - simultan cu laptele matern - și limba maternă, instrument sacru, unic, de neuitat. Bătrînii, de cele mai multe ori, își aduc aminte de vorbele copilăriei de demult. Copilăria, țara din care te tragi, sălașul viersului dulce precum mierea minții și a sufletului străveziu. Sînt martorul unei "scene de gen". Un puștan de vreo 14-15 ani îl bate ușurel pe umăr, rînjind triumfător, pe un veteran de război, întrebîndu-l fără sfială, obraznic: - Nu știi cît
Insomnia cuvintelor by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16310_a_17635]
-
Cică nea Costică Balcan i-ar fi răspuns pe loc uzbecului: "Uite, neică, o iei așa, pă ulița aia,... și o ții dreeept înainte până dai dă Berlin!"... După indicația lui, nu se putea ajunge decât într-un cătun, un sălaș de țigani lângă o mlaștină unde drumul se înfunda definitiv. Întâmplarea stârnise vâlvă. Nici un pericol; pentru un uzbec, confuzia, ratarea Berlinului era o treabă obișnuită. Deci, autorul articolului citat mai sus, nepotul lu' nea Costică, moșteni hazul, forța comică a
Paradă perversă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16436_a_17761]
-
cât și, mai cu seamă, de destinele omului contemporan în habitatul unei lumi "lipsită de mister și sacralitate", nu însă și de vestigiile acestora, capabile de resurgescență. Cele șapte volume antologate în Lacătul de aur, concepute între anii 1976-2003, de la Sălaș în inimi la Bastonul de orb dau probele unei evidente unități de viziune, la un poet singular, imun la mňdele care s-au perindat între timp, sigur pe instrumentele lui, într-un jurnal global în care se povestește necurmat. Cu
Poet în veacul XXI by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11930_a_13255]
-
olimpiadele internaționale pe discipline, în echipele care pregătesc loturile olimpice ale României pentru viitoarele concursuri. De asemenea, aceștia vor avea posibilitatea de a face parte din comisiile de evaluare a lucrărilor concurenților calificați la faza națională a olimpiadelor. ( L. R.) „Sălașul peștilor“ Până la sfârșitul lunii martie, Galeria „Helios“ din Timișoara găzduiește expoziția de grup „Sălașul peștilor din Unu în multiplu. Lumea scufundărilor, a contopirilor. Reflex al lumii apelor în Pește îmbisericit“, a graficienilor timișoreni Adriana Lucaciu, Doina Mihăilescu, Jakabházi Sándor, Liviu
Agenda2003-11-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280798_a_282127]
-
concursuri. De asemenea, aceștia vor avea posibilitatea de a face parte din comisiile de evaluare a lucrărilor concurenților calificați la faza națională a olimpiadelor. ( L. R.) „Sălașul peștilor“ Până la sfârșitul lunii martie, Galeria „Helios“ din Timișoara găzduiește expoziția de grup „Sălașul peștilor din Unu în multiplu. Lumea scufundărilor, a contopirilor. Reflex al lumii apelor în Pește îmbisericit“, a graficienilor timișoreni Adriana Lucaciu, Doina Mihăilescu, Jakabházi Sándor, Liviu Pascu și Bajkó Attila, care expun pe simeze 40 de lucrări realizate în tehnici
Agenda2003-11-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280798_a_282127]
-
Nicolae Manolescu Poezia lui Gabriel Chifu, primul debutat editorial din generația 1980, are încă de la Sălaș în inimă, din 1976, o rădăcină dublă. Este, pe de o parte, o rece cerebralitate neomodernistă, înclinată spre evazionism, cultivând metafora rară și prețioasă. Pe de alta, o referențialitate postmodernă, deturnată uneori în parabola metafizică, în care realismul și cotidianul
La aniversară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2707_a_4032]
-
Veteranyi. Nu fără precizarea unei ambiții a unicității în suferință: („să port calvarul și umilința ca nimeni alta”). Frustrarea e însă liric productivă. Incapabilă a-și reface autobiografia, Clara Mărgineanu se „răzbună” asupra acesteia în efigie, conturînd un peisaj morbid, sălaș al unei entropii lăuntrice, aparent fără leac. Vîrsta aurorală revine stăruitor în memoria lirică: „tăcerea i-a născut în inimă un monstru: umilința/ pe viață,/ nici măcar nu i s-a spus că mai are un tată:/ Dumnezeu” (Amintiri din copilărie
Un discurs Revendicativ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2734_a_4059]
-
of the Clouds 2013 - Meghalaya, India” ca membri ai echipei științifice, vă va prezenta obiectivele expediției, etapele și mai ales rezultatele ei. Meghalaya este unul dintre cele 28 de state indiene, iar, în limba sanscrita, numele său se traduce prin „Sălașul norilor” sau „Casă norilor”. Datorită locației sale geografice, aceasta localitate este frecvent acoperită de nori, în perioada musonului deținând recordul la cantitatea de precipitații căzute. Obiectivul principal al participării celor doi specialiști la această expediție a fost acela de a
Zoologi români în “Sălaşul norilor” [Corola-blog/BlogPost/97646_a_98938]
-
meu de vedere. Cel puțin aveam cui adresa o vorbă. Astfel se face că el acum îmi călca pe urme răscolind covorul frunzelor veștede, neliniștit mirosind urmele micilor sălbăticiuni ca: iepuri, arici,veverițe fazani și chiar vulpi ce-și făcuseră sălaș prin desișul pădurii. Figaro în ciuda taliei mari era un câine tânăr și uneori doctorul când mergea la vreo partidă de vânătoare cu amicii începuse să-l ia cu sine, împreună cu alți doi câini din aceeași rasă, mai bătrâni, antrenați bine
CÂND VINE TOAMNA LA CURTIS DE VADO de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383633_a_384962]
-
dintre eroi pedeapsă-a fost sortită s-o fulgere în noapte nu pronia cerească, ci cruzii luptători când au lovit cu tunul printre grăbite șoapte și-au ars-o-n întregime până-n ai zilei zori acuma se ridică un nou sălaș de suflet să fie obștii casă de rugă până-n veac și unde să adaste și cei care prin umblet sunt pelerini ai sorții, sau chiar pentru sărac sunt rostuite-arcade și turle de tumult din care glas de-arame va proroci
TRĂINICIE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377273_a_378602]
-
Ocean, Peste tot se-aude-„vine Moș Crăciun!” Bucuria asta nimeni nu mi-o frânge, Dar Colinda parcă nu mai e frumoasă, Cine-aude astăzi Ochiul care plânge, Singurel în staul, niciodată-n casă? Cine mai aude Maica Lui prin ger Căutând sălașul unde să se nască Pruncul, alduitul, cel trimis din cer, Mai presus de orice fire omenească? La mulți ani, Ioane! La mulți ani, Marie! Nu uitați de Ziua Fiului cel sfânt, Ziua Lui, din toate, ziuă să vă fie, Să
ZIUA LUI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377302_a_378631]
-
focul încrederii/ sau abdici/ înainte de a deveni/ un zero absolut” (Ofrandă). Incertitudinea destinului și enigma sfârșitului care ne înghite sunt metaforice concluzii filozofice topite în versuri de răscolitoare vibrație: „Nu știe nimeni/ când ne vom opri/ și ne vom așterne sălaș/ vremelnic/ pentru vreme de iarnă./ Nici ninsorile ne le știe nimeni./ Vin când vor... (Ninsoarea care nu mai vine). Delimitând corpul fizic de cel eteric, care păstrează spiritul, poeta amintește de circuitul materiei, când perisabilul ființei asigură rodnicia pământului: „Noi
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93258_a_94550]
-
al sexului homosexualilor pasivi 8). Neavenită, așadar, învinuirea de, pare-se, inconsistență, anemie și deficit caracterial (sau volitiv) adusă personajelor de față, cât timp nu sunt, acestea toate, decât niște miraze/miraje mateine. Suflete, cum spune Pașadia, "ațipind pe prispa sălașurilor Morții" sau - de ce nu? - "de închiriat", cum locuiesc (și nu numai Pantazi, în scurtă trecere prin capitală) cu chirie: într-un sordid, ca Arnotenii, sau într-un, precum primii doi, cvasi-princiar provizorat; având, mai toți, vocația distrugerii de sine, dând
"Ale turnurilor umbre..." by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8215_a_9540]