809 matches
-
de ce nu ne place ? De ce tragem numai la culori închise și la forme urâte ? Mai am o nedumerire: de ce preoții trebuie să poarte neapărat bărbi și părul lung, la întrecere cu călugării? Dacă mai bate și vântul, arată ca niște sălbatici (scuzată să-mi fie expresia, dar am văzut unul când bătea vântul și chiar asta a fost prima impresie). Eu știu că la noi, românii, tradiția bătrânului înțelept era să poarte plete cel mult până la umăr. Iar tradiția cu codiță
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
îi face bine. Totuși, pentru această uriașă adunătură încearcă astăzi un gest generos, oferindu-i un sublim și inteligent spectacol. Pâine și circ, asta le-a trebuit totdeauna... Pâine, slavă domnului, există din belșug în țara aceasta binecuvântată. Însă acești sălbatici au nevoie la fel de mult, dacă nu cumva în mod preponderent, de spectacol. Ei trebuie să afle că o realitate originară devine adesea joc, ba chiar destul de des, dar că adevărata plăcere și cea mai înaltă satisfacție spirituală ți-o oferă
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
diplomații lor păstrau măsura în toate? Iată, o regulă cu adevărat bună, aplicabilă nu numai consulilor. Capitolul VI Protocolul "Sacrum inter exteras gentes legatorum jus"(98) (Tacit (99), Istorii, cartea a III-a, LXXX) Nu există oameni mai ceremonioși decât sălbaticii. De pildă, atunci când doi tuaregi se întâlnesc în Sahara, chiar din momentul în care doar se zăresc, aflându-se încă departe unul de celălalt, ei se opresc, descalecă, se așează pe nisip, se salută și cu lancea și cu scutul
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
ceva pe priceperea lui, dacă e idiot să stea dracului În banca lui, Însă el insista și i-am promis că o să l plesnesc dacă nu Încetează. — Hei, hei, a intervenit ea, ce te-a apucat, ești chiar atât de sălbatic? Omul și-a cerut scuze. Uite, sunteți chit... Nu mă interesează, i-am replicat, fac ceva pe „chitul“ lui, pe mine mă enervează faptul că e prost, ce, eu nu știu să spăl o pereche de pantaloni... și În clipa
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
și pe care l-au dobândit prin ani de școală și competență dovedită pe o perioadă îndelungată de timp. Se compară ei cu acele rebuturi umane față de care toată lumea se poartă “cu mănuși”? Dacă societatea românescă colcăie de hoarde de sălbatici care bântuie pe străzi, de indivizi fără creier, dar cu un pistol sau un cuțit în buzunar, de șoferi aroganți și ucigași, nu este vina niciuneia dintre instituțiile de ai căror reprezentanți am amintit mai sus. Pe oamenii cu bun-simț
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
cam ceea ce puteam să car Doar în aparență fericit mai par Ne agățăm de ceea ce ne trebuie măcar Flămânzi după ce este scump și rar Cade până și puternicul stejar Roua din lacrimi mai străbate un hotar Frisoanele m-au zăpăcit sălbatic în zadar Copii abandonați trăiesc un îndelung, împăcat calvar Nimeni nu oferă necondiționat un dar Trăim într-o ceață; nimic nu mai pare clar Ne batem joc de sufletele din cleștar Un gând mizer ce se perindă mult prea de
by MIHAI TODERICĂ [Corola-publishinghouse/Imaginative/1008_a_2516]
-
instinctul de agresiune. De unde ideea despre caracterul înnăscut al proprietății private. (A. Bourgeot) Ambele triburi se tem. Pentru a-și masca frica, autohtonii se pipăie la portofel. Gesturi de reglaj. Și vorbesc. Locvacitate exagerată. Vorbesc pentru a nu simți spaima. Sălbaticii comunică și ei. Cu totul altfel însă. Se hârjonesc. La ei, comunicarea verbală deținere o pondere destul de neînsemnată în procesul socializării. Nu pot comunica decât cu corpul. Dau unul în altul pentru a se petrece, pentru a alunga monotonia, apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
Un bucureștean. A împușcat? Bucureștean - denumire generică pentru orice individ care vine la munte. Chiar și din Mahmudia dacă e respectivul, tot bucureștean trebuie să-i spui. În istoria antropologiei a constituit o revoluție extraordinară trecerea de la conceptul paușal de sălbatic la cel de sălbatici. Până atunci erau tratați toți la grămadă. Fără nuanțări. Și-l întrebi pe bucureștean: „O cameră?“. Maximum de conținut în minimum de expresie. Asta e fraza de agățat. Nu-l iei pe departe, nu glosezi. Fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
Bucureștean - denumire generică pentru orice individ care vine la munte. Chiar și din Mahmudia dacă e respectivul, tot bucureștean trebuie să-i spui. În istoria antropologiei a constituit o revoluție extraordinară trecerea de la conceptul paușal de sălbatic la cel de sălbatici. Până atunci erau tratați toți la grămadă. Fără nuanțări. Și-l întrebi pe bucureștean: „O cameră?“. Maximum de conținut în minimum de expresie. Asta e fraza de agățat. Nu-l iei pe departe, nu glosezi. Fără aluzii. Nu bați șaua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
măi! Strașnic om și inginerul ista. Nu te mai saturi să-l asculți... Dacă ar fi alte vremuri... ne-am aduna seara colea sub nucul din grădină și am sta la cislă până hăt în noapte. Dar așa, trăim ca sălbaticii. Vrei să stai de vorbă cu un om, trebuie să te uiți în dreapta și în stânga, să nu te vadă mai știu eu cine. Ai dreptate, nașule. Numai că acolo sub nuc nu l-aș mai aduce pe mutul ista de
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
dorind dinadins parcă să prevestească evenimentele nefirești, ce aveau să se petreacă în continuare. O răbufnire năvalnică și furtunoasă a vijeliei stârnite afară îl trezi brusc. Era, într-adevăr, o furtună pornită în înspăimântător de pustia noapte, fără seamăn de sălbatic dezlănțuită în grozăvia și în măreția ei. Pesemne că un vârtej se abătuse în vecinătatea ferestrelor apartamentului amărât, în care locuia tânărul, căci vântul, în turbarea lui, își schimba aproape mereu căile, iar norii, denși peste măsură, se strângeau din
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
treaba, dorința răzbunării porni a-i curge bărbatului prin vene, iar ideea uciderii copilei i se contura tot mai clar în minte. Simțea insistent nevoia reîmpăcării cu sine și cu situația în care ajunsese, prin reîntregirea orgoliului său atât de sălbatic dărâmat. El, însă, nuși dorea să ajungă un criminal de rând, unul banal, ca atâția alții înaintea lui pe lume, pentru că avea oroare față de banalitate; banalitatea îi repugna. Așa încât, se gândi să facă o crimă aparte, una pe cât de teribilă
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
fapt, de acum încolo începe nunta. Țintuind tot timpul cu ochii cortul mirilor, bulibașa rosti ca pe o taină: - Sunt sigur că mireasa este pură! Veți avea ce povesti prietenilor dumneavoastră despre nunta noastră, mai ales celor care ne consideră sălbatici, oameni care nu cred în nimeni și în nimic. Nu era momentul, dar avocatul avusese, încă de la prima întâlnire cu bulibașa, o discuție lămuritoare despre multele obiceiuri ale oamenilor șatrei, spunându-i când în glumă, când înadins, că nu erau
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
funcționa mai degrabă pe baza unei scheme tehnice decât pierdut În desișul Încurcatelor traiecte ale gândirii. În Înălțimea singuratică a postului de conducere, polițistul părea un girofar care Împrăștia lumină În toate cele patru zări, un misionar civilizându-i pe sălbatici cu Codul Rutier În mână. Cu un șuier amplu, el a trezit la viață autobasculanta eșuată Într-un braț al intersecției, cu o fluturare a palmei drepte a descâlcit micul vârtej din flancul sudic, În timp ce morișca antebrațului stâng turna untdelemn
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
femeie să pășească dincolo de pragul ei. Femeia, trecută binișor de prima tinerețe, nu a participat cu prea mult entuziasm la inițiativele mele și, În lumina chioară a becului părea o păpușă de cârpă dezmembrată, inertă. M-am aruncat ca un sălbatic În hăurile plăcerii și, Într-un târziu, când instinctele mele se potoliseră am privit chipul femeii, de altfel o cunoștință Întâmplătoare, și m-a cuprins mila. I-aș fi dat bani, obiecte, mâncare, haine, din milă că mi-a cedat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
se năpustise asupra lui cu pantalonii În vine, căutând cu disperare să-i sfâșie hainele. Înjura, blestema, și-l lovea cu pumnii lui grei peste cap, cu o furie Înspăimântătoare. Antoniu a rezistat loviturilor, și s-a luptat ca un sălbatic, cu o forță de care nu s-ar fi crezut În stare. Vagabondase printre declasați, perverși, bețivi, dormise laolaltă cu ei sau În preajma lor, dar niciodată nu fusese agresat sexual. Era o limită a degradării, pe care n-o simțise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
mi-a făcut cunoștință cu el. — Cum ți s-a părut? — Honor? Ca antropolog? Se bucură de o bună reputație la Cambridge. Sigur, nu mi-a fost niciodată profesoară. Oricum, e veșnic plecată în vizită pe la câte un trib de sălbatici din Africa. Ea ar fi trebuit să se ocupe de organizarea lucrării mele și de rezolvarea problemelor mele morale. Ei, Doamne! Sunt frați vitregi, nu-i așa? Cum vine asta? Mai sunt și de nații diferite, cred. — Așa se pare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
ilicită și incompletă. — O relație ilicită și incompletă, repetă Alexander. Da. Poate chiar o obsesie. Freud despre Meduza. Capul poate reprezenta organele genitale ale femeii, temute și nedorite. Nu m-am gândit la ceva atât de sofisticat, am spus. Și sălbaticii fac colecții de capete. — Pe al tău nu m-ai lăsat să-l pun la colecție, spuse Alexander. Într-adevăr, nu-l lăsasem pe Alexander să facă o sculptură după capul meu, deși mă rugase insistent de mai multe ori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
răspuns ea. În asemenea chestiuni nu poți avea în același timp și adevărul și ceea ce numiți dumneavoastră o atitudine civilizată. Sunteți un om violent, domnule Lynch-Gibbon. N-o să puteți accepta această intimitate cu seducătorul soției dumneavoastră. — Nu mă număr printre sălbaticii dumneavoastră, doamnă Klein, am spus, și nu cred în vendete. Atunci mi-am amintit că și despre ea se spusese că este sălbatică. Lipită de ușă și încordată, atât de aproape de mine, îmi părea ceva negru și intangibil. — Zeii întunericului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
un lucru drăguț, de fapt, deși ea făcea tot ce putea ca să o mascheze, exclamând: — Nu-mi pasă! La New York mă așteaptă undeva Cuplarea nr. 3... Cioc-cioc-cioc. Cineva bătea În geamul de la mașină. Am tras perdeluța neagră la o parte. Sălbaticii ochi albaștri ai lui Giles Monterey priveau cercetător la mine. Zăpada cădea În vârtejuri pe lângă el și - trebuie să o spun, fără să-i fiu neloială lui Hunter - era de o frumusețe devastatoare. A văzut-o pe Lauren și mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
iar apoi îi trata ca pe camarazii lui, omuleți cu firi, cu reacții, cu sentimente diferite. În privința revistelor cu Rahan, cum n-avea habar de orientarea socialistă a editorului, frati-miu era căzut în cap după ele. Îl adula pe sălbaticul blond, care nu prididea să fie curajos, justițiar, viteaz, proaspăt bărbierit, agil, iscusit în mânuirea armelor și curtenitor cu femeile de grotă. A suferit nespus când acel homo sapiens exemplar, revoltat de apucăturile exploatatorilor rupeștri, a fost atins de-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
de a ieși, când ți-e lumea mai dragă, din paginile revistei lui franțuzești, de a se asigura că nimeni nu-i dă vreo atenție, apoi, tiptil, mai curând ca un bandit de cea mai joasă speță decât ca un sălbatic blond „...curajos, viteaz, proaspăt bărbierit, agil, iscusit în mânuirea armelor și curtenitor cu femeile de grotă“, de a se strecura (ca o pisică, ca un linx) până în baia apartamentului 40 din aleea Băiuț, de unde mâna lui expertă în furtișaguri dibuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
găurit până le-a făcut ciur. Ce păpuși urâte și proaste! chestia 6 - lumea și revista Rahan (cu tot cu editorii ei socialiști) au existat și înainte ca Matei să-și dea seama. La fel, săgeata otrăvită care l-a doborât pe sălbaticul blond a existat înaintea ciupercilor otrăvitoare care i-au provocat visul despre moarte, iar ploaia care i-a spălat veninul din rană (vindecându-l miraculos) s-a pornit din cer, mai precis din niște nori suri, înainte ca el să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
foilor. Chițăind de Încîntare, am rupt și am făcut bucăți cu o plăcere dementă. Nimic nu ajută mai mult la nașterea unui sentiment de adîncă și caldă tovărășie decît procesul distrugerii și, preț de cîteva clipe, acolo, În acel heirup sălbatic, ne-am simțit efectiv ca o familie mare și fericită. CÎnd mă pune cineva să-i povestesc ceva din copilăria mea, ăsta e episodul despre care vorbesc, pur și simplu pentru a arăta că eram niște ființe cît se poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
în vremea cruciadelor. Unele „caracteristici sociale ale mulțimilor, cum sunt impulsivitatea, iritabilitatea, incapacitatea de a raționa, absența judecății și spiritului critic, exagerarea sentimentelor, ca și altele încă, pot fi observate și la ființe care aparțin unor forme inferioare de evoluție: sălbaticul și copilul. Nimic, deci, nu ar putea fi premeditat la mulțimi. Sub influența instigărilor de moment, ele pot parcurge întreaga gamă a sentimentelor celor mai contrare. Ca și sălbaticul, ea nu admite obstacolul între dorință și realizarea dorinței, cu atât
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]