243 matches
-
de vegetația scurtă psamofilă/ pajiști. În cursul deplasărilor de pe teren, s-a constatat fapt că au fost plantate specii diverse, majoritatea alogene: plop euramerican (Populus x. Euramericana), sau chiar invazive: culturi de gladiță (Gleditsia triacanthos), oțetar (Ailanthus altissima) și sălcioara (Elaeagnus angustifolia). Suprafața ocupată de specii din habitatele naturale specifice pădurilor din lunca Dunării (salcie alba, dud, plopi autohtoni) este redusă comparativ cu arboretele din specii alohtone. Și în extremitatea estică a sitului la limita cu UAT Grojdibodu există un
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287437]
-
Tabel 38 (A) I01 Specii invazive non-native (alogene) Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală I01 Specii invazive non-native (alogene) A.2 Detalii Elemente expuse: specia Spermophilus citellus, habitatul 92A0 Context: Habitatele forestiere din Sit contin diverse specii alohtone introduse prin plantare: sălcioara, gladita, oțetar. Dintre acestea, oțetarul are capacitatea de a se extinde în afara parcelelor unde a fost plantat. Numeroși arbuști de Amorpha fructicosa se găsesc de-a lungul drumurilor și pe marginea canalelor de desecare; cu prezență punctuală în interiorul
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287437]
-
G.7 Detalii Suprafața terenurilor forestiere din Sit cuprinde in mare parte arborete provenite prin plantare, cu specii diverse, majoritatea alogene și unele dintre acestea invazive: culturi de gladita Gleditsia triacanthos, plopi euramericani /plopi negrii hibrizi, plantații de oțetar Ailanthus altissima, sălcioara Elaeagnus angustifolia. Suprafața ocupată de specii din habitatele naturale (salcie alba, dud, plopi autohtoni) este redusă comparativ cu arboretele din specii alohtone. Tabel 85 (G) D01.02 Drumuri, autostrăzi Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală D01.02 Drumuri, autostrăzi G.1 Clasificarea tipului
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287437]
-
unui canal principal de irigație (pentru alimentarea cu apă din Dunăre către zona Dăbuleni). De-a lungul acestui canal de irigație au fost instalate în decursul timpului, în mod preponderent, arborete artificiale din specii alohtone tipului de habitat (plopi euramericani, glădiță, sălcioară). Structura arboretelor care mai sunt prezente din 92A0 este specifică tipului de habitat românesc R4408 „Păduri danubiene de salcie albă (Salix alba) cu Lycopus exaltatus”: în etajul arborilor predomină salcia albă, cu rare exemplare de plop alb, dud, stratul arbuștilor
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287437]
-
și a abundenței mari în unele zone dintre mediolitoral și dune, devine chiar specie edificatoare pentru asociația vegetală Salsolo ruthenicae-Xanthietum strumarii. Alte specii alohtone cu potențial invaziv observate în cadrul habitatului 1210 sunt Amorpha fruticosa - salcâmul pitic și Elaeagnus angustifolia - sălcioara, care se dezvoltă copios în apropierea mediolitoralului, mai ales pe plajele înguste situate la nord de grindul Perișor. Procesul de eroziune a plajelor este evident în diferite segmente ale litoralului nordic românesc, din zona grindului Chituc și până în zona
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > SĂGEATA CU VÂRFUL DE AUR Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului SĂGEATA CU VÂRFUL DE AUR Foaie verde sălcioară În Moldova, mândră țară, Colo, între ziduri groase, De zăpezi și vânturi roase, Ștefan-Vodă, gânditor, Se-odihnește-n foișor Așezat sub un umbrar La o masă de stejar. Și, privind bolta senină, Domnul Ștefan se închină, Apoi vede cum, în zare, Geană
SĂGEATA CU VÂRFUL DE AUR de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382092_a_383421]
-
Publicat în: Ediția nr. 2349 din 06 iunie 2017 Toate Articolele Autorului VARĂ ÎNTR-UN VERB ... Roșu mac și albăstrele, Galben spic și turturele, Raze calde și verdeață, Viață, viață, calmă viață! ... Cer senin și unde clare, Liber zbor și sălcioare, Vânt ușor și drum de țară, Vară, vară, blândă vară! ... Cânt de cuc, parfum de floare, Car cu boi, fân cu cicoare, Viers de doină, râs cu glume, Lume, lume, soro lume!... Cârd de oi, deal cu căpițe, Flori de
VARĂ ÎNTR-UN VERB... de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374465_a_375794]
-
nici nevoie de fulare, Pe cer zâmbește mândrul soare Și vesele se-ntrec izvoare. Natura este în schimbare, Nu este ger, dar e răcoare, Iar ghiocei și tămâioare Vestesc adâncă transformare. Amenții-și mișcă aripioare Pe crengi de-arbuști și sălcioare, Iar apa scursă prin ponoare Tresaltă-n vesele izvoare. Căldura binefăcătoare Trezește-albinele să zboare Pe viorele zâmbitoare Și pe brândușe vestitoare. În poienițe e splendoare De flori și gâze la plimbare, Iar din zăvoi, privighetoare, Trimite triluri cu-ncântare. Veniți
CHEMAREA PRIMĂVERII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373374_a_374703]
-
de Gheorghița Durlan, publicat în Ediția nr. 2349 din 06 iunie 2017. VARĂ ÎNTR-UN VERB ... Roșu mac și albăstrele, Galben spic și turturele, Raze calde și verdeață, Viață, viață, calmă viață! ... Cer senin și unde clare, Liber zbor și sălcioare, Vânt ușor și drum de țară, Vară, vară, blândă vară! ... Cânt de cuc, parfum de floare, Car cu boi, fân cu cicoare, Viers de doină, râs cu glume, Lume, lume, soro lume!... Cârd de oi, deal cu căpițe, Flori de
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
albaștri, trup din soare... Oare, oare, unde-s oare?... Citește mai mult VARĂ ÎNTR-UN VERB ...Roșu mac și albăstrele,Galben spic și turturele,Raze calde și verdeață,Viață, viață, calmă viață! ...Cer senin și unde clare,Liber zbor și sălcioare,Vânt ușor și drum de țară,Vară, vară, blândă vară! ...Cânt de cuc, parfum de floare,Car cu boi, fân cu cicoare,Viers de doină, râs cu glume,Lume, lume, soro lume!...Cârd de oi, deal cu căpițe,Flori de
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
cosmicul. Anotimpul hibernal se preface în ``tabloul de zăpadă``, cadrul în care tremură începutul de iubire, atras de ``fulgi pufoși ca niște pui ``. Trezirea miraculoasă a naturii după o iarnă posesivă reprezintă o eliberare universală ``Tâmpla zilei`` zvâcnește, `` puful de sălcioară`` ``tremură``/ Pe crengi râd `` ciucuri verzi de mătase ``. Sufletul se înalță în azur fericit. ( Primăvara). Elementele vegetale care compun imaginarul poetic rusian -velința pământului, frunzele din spuma norilor, mugurii ce se sparg în alb, în roz, răspândind miresme, primăvara, se
O NOUA CARTE DE LIA FILOTEIA RUSE de LIA RUSE în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374189_a_375518]
-
De nu i-o căsătorit... O chilie ș-o fântână, Fântână cu apă bună, Mers-o fete și neveste Mers-o și mândruța lui, Cu botele Ca florile, Cu mînile Ca rujile. 185 {EminescuOpVI 186} G. IRMOASE 137 Frunză verde sălcioară, Măriucă, Mărioară, Cu rochița roșioară, Cu polcuța foc și pară; Frunză verde fir de linte, Măriucă fără minte, Zi măni-ta să te mărite. - Însoară-te Dumneata Să văd ce poamă-i lua. De-i lua una ca mine Dumnezeu să
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
iubitul nostru președinte Trăian Băsănău, nu explicit ci doar dacă citești printre rândurile cuvântărilor sale. Haralamb Gugui a observat că problema aceasta are rezonanțe până și în folclorul românilor. De exemplu un cântec popular sună cam așa: Și iar verde sălcioară Mărie și Mărioară Ia un par de mă omoară ............................ Parul să fie de soc Să nu mă omori de tot. De trei zile zac în boală Și nu-mi spune nimeni, scoală. Autorul popular era cu siguranță un pensionar, fiindcă
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
trebu-nimănui. / Jelui-m-aș și n-am cui, / Jelui-m-aș câmpului, / Câmpul are peliniță, / Gura mea n-are credință."128 Alteori, suferința umană este transpusă în universal prin intermediul naturii personificate, utilizarea polisindetului intensificând sentimentul comuniunii om cosmos: "Foaie verde sălcioară, / Rău e când ești bolnăvioară, / Că pe mine tot mă doare / Din cap până în picioare. / Rău îi, doamne, nu pot spune, / De-mi vine să merg în lume / Și să-mi fac casă-n pădure, / Ca s-aud cucul cântând
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
versurilor, cunoscute chiar de la Maria Tănase. A fost uimită când a auzit această interpretare și mi-a spus că va cânta acest cântec așa cum a fost scris. Iar frumosului cântec al Mariei Tănase „Mărie și Mărioară” „Si-am zis verde sălcioară Mărie și Mărioară Mărie și Mărioară Ia un par de mă omoară Parul să fie de plop Să nu mă omori de tot...” i-au fost schimbate aproape în totalitate versurile sub forma: ”Foaie verde sălcioară, Hei Marie Mărioară Până
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
Si-am zis verde sălcioară Mărie și Mărioară Mărie și Mărioară Ia un par de mă omoară Parul să fie de plop Să nu mă omori de tot...” i-au fost schimbate aproape în totalitate versurile sub forma: ”Foaie verde sălcioară, Hei Marie Mărioară Până ieri torceai fuiorul Azi ari holda cu tractorul” Din nefericire o boală grea și nemiloasă i-a luat frumusețea, i-a frânt cântecul iar în final chiar viața. Cu câteva luni înainte de moarte a mai văzut
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
de consolidare biologice. S-au prevăzut plantații silvice de protecție prin culturi de salcâm pe zonele cu deplasare în bloc, pe terenuri moderat până la puternic frământate precum și pe suprafețele de desprindere a alunecărilor, dezvoltate preponderent pe roci moi; culturi de sălcioară în zone cu exces de umiditate; culturi de cătină albă, pe terenurile cu frământare puternică sau pe suprafețele de desprindere dezvoltate în substrat predominat argilo Pe cornișe se vor planta salcâm și cătină albă, pe ravene se va planta cătina
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
indicat evitarea obținerii arboretelor pure de stejar brumăriu, urmărindu-se realizarea amestecurilor acestor specii, cu specii caracteristice șleaurilor, sau cu alte specii de cvercinee ce vegetează în aceste condiții (stejar pedunculat sau chiar gorun). În terenurile degradate se va introduce sălcioara, frasinul, paltinul de câmp, cireșul, vișinul , obiectivul principal fiind ocupat cu vegetație forestieră, pentru frânarea procesului de eroziune și alunecare a terenului (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău, 1995). Stratul arbuștilor este bine dezvoltat mai ales la periferia pădurilor, fiind constituit din
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Runcu 4. Glodeni 9. Vîrfuri 5. Moroeni 10. Vulcana-Băi 4. JUDECĂTORIA RĂCARI cu sediul în comuna Răcari ORAȘE 1. Titu COMUNE 1. Braniștea 8. Odobești 2. Brezoaele 9. Poiana 3. Ciocănești 10. Potlogi 4. Conțești 11. Răcari 5. Cornățelu 12. Sălcioara 6. Crevedia 13. Slobozia Moară 7. Lungulețu 14. Tărtășești 5. JUDECĂTORIA TÎRGOVIȘTE cu sediul în municipiul Tîrgoviște MUNICIPIU 1. Tîrgoviște COMUNE 1. Aninoasa 15. Lucieni 2. Băleni 16. Malu cu Flori 3. Bărbulețu 17. Mănești 4. Bilciurești 18. Niculești 5
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109526_a_110855]
-
sediul în orașul Urziceni ORAȘE 1. Urziceni COMUNE 1. Adîncata 12. Fierbinți-Tîrg 2. Alexeni 13. Gîrbovi 3. Armășești 14. Grindu 4. Axintele 15. Ion Roată 5. Balaciu 16. Jilavele 6. Bărcănești 17. Manasia 7. Brazii 18. Movilița 8. Ciocîrlia 19. Sălcioara 9. Coșereni 20. Sfîntu Gheorghe 10. Drăgoești 21. Sinești 11. Dridu 22. Valea Măcrișului JUDEȚUL IAȘI 1. JUDECĂTORIA HÎRLĂU cu sediul în orașul Hîrlău ORAȘE 1. Hîrlău COMUNE 1. Belcești 7. Erbiceni 2. Ceplenița 8. Focuri 3. Coarnele Caprei 9
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109526_a_110855]
-
34.582 73 5.201 18. C.S.V. Miloșești Miloșești 34.578 58 450 19. C.S.V. Movilita Movilita 34.584 50 950 20. C.S.V. Perieți Perieti 34.577 84 2.584 21. C.S.V. Reviga Reviga 34.601 104 754 22. C.S.V. Sălcioara Sălcioara 34.589 201 1.001 23. C.S.V. Săveni Săveni 34.597 102 2.095 24. C.S.V. Scânteia Scânteia 34.594 214 1.450 25. C.S.V. Sfântu Sfântu Gheorghe 34.588 104 840 Gheorghe 26. C.S.V. Sudiți Sudiți 34.595
HOTĂRÂRE nr. 446 din 3 iunie 1999 (*actualizată*) privind aprobarea concesionarii unor activităţi sanitare veterinare publice de interes naţional şi a unor bunuri proprietate publică a statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124475_a_125804]
-
582 73 5.201 18. C.S.V. Miloșești Miloșești 34.578 58 450 19. C.S.V. Movilita Movilita 34.584 50 950 20. C.S.V. Perieți Perieti 34.577 84 2.584 21. C.S.V. Reviga Reviga 34.601 104 754 22. C.S.V. Sălcioara Sălcioara 34.589 201 1.001 23. C.S.V. Săveni Săveni 34.597 102 2.095 24. C.S.V. Scânteia Scânteia 34.594 214 1.450 25. C.S.V. Sfântu Sfântu Gheorghe 34.588 104 840 Gheorghe 26. C.S.V. Sudiți Sudiți 34.595 85
HOTĂRÂRE nr. 446 din 3 iunie 1999 (*actualizată*) privind aprobarea concesionarii unor activităţi sanitare veterinare publice de interes naţional şi a unor bunuri proprietate publică a statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124475_a_125804]
-
Botosana, județul Suceava. 112. Esfandiari Sanda, născută la 25 noiembrie 1970 în localitatea Târgoviște, județul Dâmbovița, România, fiica lui Anton Gheorghe și Ioana, cu domiciliul actual în Suedia, 418 73 Goteborg, Eketrag 7, cu ultimul domiciliu din România în comuna Sălcioara, județul Dâmbovița. 113. Assaad Silvia, născută la 20 ianuarie 1962 în localitatea Onești, județul Bacău, România, fiica lui Voineag Mihalache și Maria, cu domiciliul actual în Suedia, 503 33 Boras, Kungsgatan 9, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Onești
HOTĂRÂRE nr. 600 din 6 iulie 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129617_a_130946]
-
Total zona 2: 11 comune ────────────────────────────────────────────────────────────────────── Zona 3 Brăila 1. Ciocile 2. Ciresu 3. Roșiori 4. Ulmu Călărași 1. Dragalina 2. Dragoș Vodă Ialomița 1. Axintele 2. Balaciu 3. Cazanesti*) 4. Ciochina 5. Cocora 6. Grindu 7. Munteni-Buzau 8. Reviga 9. Sălcioara 10. Sfîntu Gheorghe ─────────────────────────────────────────────────── Total zona 3: 16 comune ────────────────────────────────────────────────────────────────────── Zona 4 Argeș 1. Barla 2. Caldararu 3. Hârsești 4. Izvoru 5. Mirosi 6. Mozaceni 7. Negrasi 8. Popești 9. Recea 10. Slobozia 11. Ștefan cel Mare 12. Teiu 13. Ungheni Olt
LEGE nr. 351 din 6 iulie 2001 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135826_a_137155]
-
Comisani Dărmănești Dobra Gură Șutii Nucet Văcărești 6. Circumscripția electorală nr. 6 Bilciuresti Comunele: Bilciuresti Cojasca Contești Cornesti Cornatelu Finta Răcari 7. Circumscripția electorală nr. 7 Titu Orașul Titu Comună suburbana Braniștea Comunele: Costestii din Vale Lungulețu Poiana Potlogi Produlesti Sălcioara 8. Circumscripția electorală nr. 8 Uliești Comună suburbana Petresti Comunele: Corbii Mari Morteni Odobesti Șelaru Uliești Vișina 9. Circumscripția electorală nr. 9 Găești Orașul Găești Comună suburbana Gură Foii Comunele: Cobia Crîngurile Dragodana Hulubesti Matasaru Mogosani Valea Mare 10. Circumscripția
DECRET nr. 1.213 din 29 decembrie 1968 privind delimitarea, numerotarea şi denumirea circumscriptiilor electorale pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţionala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132404_a_133733]