813 matches
-
silvic”, crede el. După ce a terminat doctoratul, însă, singurul post pe care l-a găsit în silvicultură a fost cel de pădurar. Iar în universitate, nici vorbă să găsească o portiță de intrare. De la Universitatea din Berna la ocolul de la Săliște „În ciuda faptului că am dat la Silvicultură ca să nu plec din România, singura alternativă pe care am avut-o a fost să trimit o propunere de cercetare postdoctorală la Ambasada Elveției, pentru că ei au niște burse federale elvețiene. Mi-au
Românii schimbării. „Semnează, inginere, că, dacă nu, îți fac rău!” Doctorul în silvicultură care s-a luptat cu mafia lemnului ca să apere o pădure din județul Sibiu () [Corola-blog/BlogPost/338066_a_339395]
-
acasă. „Am zis: Hai! Dacă eu, care eram de acolo și care vedeam cum se taie, nu mă duceam, cine ar fi trebuit să vină?”. 1 noiembrie 2013 a fost prima sa zi de serviciu la Ocolul Silvic Valea Frumoasei Săliște. La foarte scurt timp după aceea, au apărut și primele probleme: era prima marcare și prima licitație de masă lemnoasă la care asista și vedea primele nereguli. „Tot ce se putea face altfel decât trebuia, era făcut altfel decât trebuia
Românii schimbării. „Semnează, inginere, că, dacă nu, îți fac rău!” Doctorul în silvicultură care s-a luptat cu mafia lemnului ca să apere o pădure din județul Sibiu () [Corola-blog/BlogPost/338066_a_339395]
-
hectare de pădure. Lemn tăiat ilegal. Urmele acestor tăieri or să se vadă timp de 100 de ani de acum de către un nespecialist și 200 de ani de către cineva care a făcut facultatea de Silvicultură”, spune Hanzu despre pădurea din Săliște. Costul social al unei astfel de tăieri este mult mai mare, iar cel care îl vor plăti sunt oamenii obișnuiți. „În timp ce ei nu au drumuri, nu au canalizare și aduc cu căruța câte un lemn de pe pășunile lor împădurite alții
Românii schimbării. „Semnează, inginere, că, dacă nu, îți fac rău!” Doctorul în silvicultură care s-a luptat cu mafia lemnului ca să apere o pădure din județul Sibiu () [Corola-blog/BlogPost/338066_a_339395]
-
culturii europene, Viena. Cimitire românești din Austria. Preoți și credincioși ortodocși transilvăneni „veniți la Curtea de la Viena” pentru a-și căuta dreptatea, mai ales de pe la jumătatea secolului al XVIII-lea, au pierit în temniță, din Kufstein, exemplu, Oprea Miclăuș de la Săliște, Ioan din Galeș, Moise Măcinic din Săliște. În cimitirul St. Marx, din sectorul 11 al Vienei, nefolosit din 1874, se află mormintele multor români care și-au găsit sfârșitul la Viena, printre care: Prințul Georfie Demetrie Bibesco și Prințesa Maria
BISERICA TRAITA DEPARTE de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 614 din 05 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343778_a_345107]
-
Preoți și credincioși ortodocși transilvăneni „veniți la Curtea de la Viena” pentru a-și căuta dreptatea, mai ales de pe la jumătatea secolului al XVIII-lea, au pierit în temniță, din Kufstein, exemplu, Oprea Miclăuș de la Săliște, Ioan din Galeș, Moise Măcinic din Săliște. În cimitirul St. Marx, din sectorul 11 al Vienei, nefolosit din 1874, se află mormintele multor români care și-au găsit sfârșitul la Viena, printre care: Prințul Georfie Demetrie Bibesco și Prințesa Maria, m. nov.1851, domnitorul Alexandru Ipsilanti, al
BISERICA TRAITA DEPARTE de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 614 din 05 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343778_a_345107]
-
Iulia, Brașov, Hunedoara, Făgăraș, Bistrița, Năsăud etc. Primul lider al luptei împotriva uniației este recunoscut în călugărul Visarion, originar din Bosnia de astăzi, care a organizat mai multe pelerinaje pe intinerarii strategice, plecând din Banat, Lipova, Mureș, Hunedoara, Deva, Orăștie, Săliște, îndemnându-i pe credincioși să nu abandoneze credința, să-i alunge pe preoții uniți impuși și să țină de rânduielile legii strămoșești. La Sibiu, din păcate, Visarion este arestat și închis în temuta închisoare de la Kufstein din Munții Tirolului, unde
LECŢIE DE ISTORIE TRANSILVĂNEANĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378417_a_379746]
-
în poezia „E-atâta frumusețe“: „e-atâta frumusețe în fiecare vers / și-atâta bucurie în fiece ... XXXIII. OAMENI DE SEAMĂ AI MARAMUREȘULUI, de Radu Botiș, publicat în Ediția nr. 1357 din 18 septembrie 2014. - Dicționar - 1700-2010” coordonator, Vasile Iuga de Săliște. Editură Culturală Pro Maramureș Dragoș Vodă, Cluj-Napoca,2014 Vasile Iuga: "De altfel, destinul meu este să scot la lumină istoria și evenimentele importante din viața elitelor maramureșene, care s-au remarcat în viața publică, indiferent de domeniu. Și am s-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380804_a_382133]
-
au remarcat în viața publică, indiferent de domeniu. Și am s-o fac până la sfârșitul zilelor mele, chiar pe banii mei, cum am facut-o nu de puține ori până acum..." ... Citește mai mult - Dicționar - 1700-2010” coordonator, Vasile Iuga de Săliște.Editura Culturală Pro Maramureș Dragoș Vodă, Cluj-Napoca,2014Vasile Iuga: "De altfel, destinul meu este să scot la lumină istoria și evenimentele importante din viața elitelor maramureșene, care s-au remarcat în viața publică, indiferent de domeniu. Și am s-o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380804_a_382133]
-
Ion Cristofor: - În una din povestirile din volumul “Departe de țara cu dor” evocați, cu mult farmec, grădina bunicii din Săliște. De unde vă trageți, de fapt, rădăcinile? Milena Munteanu: Stimate Domn, amândoi parinții sunt ardeleni din Mărginimea Sibiului. Mama este din Poiana Sibiului, sat de oieri, tata este din Săliștea Sibiului, care a dat numeroși academicieni și oameni de frunte ai
INTERVIU CU SCRIITOAREA MILENA MUNTEANU (CANADA) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375294_a_376623]
-
cu alții. Pe mine mă inspirau discuțiile noastre, fie că erau despre doctoratul la care lucra, despre istoria artei, a literaturii... fie că îl auzeam fredonând / fluierând muzică clasică. Având în vedere cât de bogată era biblioteca părinților săi din Săliște, cu volume rare ce se citeau cu sfințenie, nici nu mă surpinde disponibilitatea enciclopedică și curiozitatea sa vie. El fusese inspirat de spiritualitatea sălișteană care mustea de bogăție și frumusețe. Avea miez. În cartea mea “ Departe de Țara cu Dor
INTERVIU CU SCRIITOAREA MILENA MUNTEANU (CANADA) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375294_a_376623]
-
inspirat de spiritualitatea sălișteană care mustea de bogăție și frumusețe. Avea miez. În cartea mea “ Departe de Țara cu Dor” vorbeam despre drumurile învățate în munții Cibinului, dar și despre drumurile culturale începute acolo, influențate chiar de atmosfera intelectuală a Săliștii Sibiului. Spuneam că în vacanțele petrecute acolo mă comparam cu un fir de apă ce deabia izvora, care deși nu-și găsise încă drumul spre marea cea mare, știa sigur din ce munți izvorăște. În scoală am avut profesori excepționali
INTERVIU CU SCRIITOAREA MILENA MUNTEANU (CANADA) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375294_a_376623]
-
floarea albăstrie înecate în firele de iarbă verde și mlădioase. O natură de basm care a dăruit din totul ei tainic inspirație românului de la munte, oferindu-i izvor nesecat de imagini împletite spre dăinuire cu imaginația și naivitatea lui. Dinspre Săliștea Sibiului am Podul casei baciului Ioan urcat, la un moment dat, pe firul unui râuleț care apoi ne-a părăsit, adâncindu-se în desișuri. Cu mine se învoise să urce și nea Mărin (unchi prin alianță, din partea tatălui meu), localnic
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
văzut pe fereastra aceasta a casei, în ziua aceea, nepătrunsul care juca imaginii urâte și înfricoșătoare. Eram chemat afară și eram singur în casă. Feciorul baciului meu a fost găsit după o săptămână, în luminișul ce duce la izvorul spre Săliște. E strâmb la față cu ochii bulbucați. O fost groază, o fost mult prea rău și cei bătrâni știu. No, acum îi bine, iar eu lucru. Făcu o pauză, ridică din nou bagheta spre ochii lui obosiți, care nu aveau
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
odihnește, suferă, se vindecă, iubește și-și pierde dragostea, joacă, se-nveselește, se îngândurează, uită, trăiește, se resemnează, cade, se ridică...! Natura și dragostea au chipul cel mai zugrăvit în cântecele Vioricăi Flintașu. Născută la Brașov, dar cu părinți de la Săliște de Beiuș, artista Viorica Flintașu nu a avut a îndeplini toată viața ceva mai potrivit cu natura sa, decât, să se lase fermecată și să cânte măreția și frumusețea bogatului Bihor, în pură cultură și tradiție. Artista a dovedit că limitele
VIORICA FLINTAŞU. CÂNTECELE CRIŞANEI, ÎNMIRESMATE ŞI ILUMINATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347783_a_349112]
-
la Editura Societății Culturale Pro Maramureș ,,Dragoș Vodă”, din Cluj-Napoca, în anul 2009, a lucrării ,,Groșii Țibleșului - locuri, oameni, fapte și tradiții”, apărută sub semnătura și îngrijirea sufletească a doamnei profesor Ioana FILIP și cu sprijinul domnului Vasile IUGA de Săliște - mari iubitori de tradiție și folclor, promotorii autenticului și a adevăratei valori, atât morale cât și spirituale. O lucrare impresionantă, gândindu-mă la faptul că la origini, această carte de azi, a fost teza de licență, a tinerei, pe atunci
LOCURI, OAMENI, FAPTE ŞI TRADIŢII de VASILE BELE în ediţia nr. 427 din 02 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348305_a_349634]
-
curând!) - doresc, însă, cât îmi mai permite spațiul pentru semnalarea acestei apariții editoriale, să fac referire la lucrarea amintită, cu o prefață a valorosului profesor Pamfil BILȚIU. ,,Lucrarea Groșii Țibleșului - locuri, oameni, fapte și tradiții - semnată de Vasile IUGA de Săliște și, Ioana FILIP, fiică a comunei, se alătură unei suite de lucrări menite să investigheze o zonă etnografică de un conservatorism și un arhaism cu totul aparte, care este Țara Lăpușului” (p. 9) mărturisește, de-adevăratelea, dascălul Bilțiu, fără a
LOCURI, OAMENI, FAPTE ŞI TRADIŢII de VASILE BELE în ediţia nr. 427 din 02 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348305_a_349634]
-
drept al râului se desfășoară orașul propriu zis și se continuă de o parte și de alta a Lotrului cu satul Vasilatu, Valea lui Stan și se termină cu Lunca Calului și Păscoaia. În amonte Brezoiul se învecinează cu satul Săliște al comunei Mălaia. Orășelul Brezoi se află ca într-o căldare traversat de râul Lotru și străjuit la răsărit de râul Olt și Muntele Cozia, la sud de Muntele Foarfeca și Naruțu din Masivul Căpățânii, iar la nord de Munții
AREALUL ROMÂNESC ÎN PRAG DE SĂRBĂTORI (LOTRENII) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377859_a_379188]
-
pe trei tee. Mai strigând Gorcenii că le-au căzut mai îngustă și mai proastă partea lor de moșie, ce li s-au venit. Am socotit de le-am mai scos, de la mijloc , de le-am mai dat 10 stânjenila săliște; înspre dealurile cu viile care sunt pe pământul altora. Așa i-am mai scos să stăpânească înfundate, ei și copii lor și neam de neamul lor, iar a mai cere, să nu fie volnici, ci numai cât au cuprins cu
DOCUMENTE MEHEDINȚENE INEDITE DIN VREMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1622 din 10 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376350_a_377679]
-
o iubire imposibilă”.Pentru pasionații de literatură SF, Costi Gurgu va prezenta publicului cea mai nouă carte a sa, ”RecipeArium”.... Ion Cristofor: - În una din povestirile din volumul “Departe de țara cu dor” evocați, cu mult farmec, grădina bunicii din Săliște. De unde vă trageți, de fapt, rădăcinile?Milena Munteanu: Stimate Domn, amândoi parinții sunt ardeleni din Mărginimea Sibiului. Mama este din Poiana Sibiului, sat de oieri, tata este din Săliștea Sibiului, care a dat numeroși academicieni și oameni de frunte ai
MILENA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/375295_a_376624]
-
Iei lumea era gătită românește. Doamne, ce mândri mai erau ficiorii și fetele! Nu știam la care să ne uitam mai întâi. Mie mi-a plăcut o făgărașancă înaltă, Petronela, poate și pentru că ea purta costumul alb-negru, asemănător celui din Săliște, cu care eram eu obișnuită. I-am dat și săcăteul țesut de mama mare, care se potrivea grozav costumului ei. Eu am participat cu câteva lucruri de artizanat, un țol pe care ciobanii îl puneau pe cal în loc de șa, plosca
SĂRBĂTOAREA SUFLETULUI IEI ROMÂNEŞTI LA TORONTO de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362243_a_363572]
-
, (29.VII.1806, Săliște, j. Sibiu - 18.I.1873, Buzău), cărturar și traducător. Originar dintr-o familie de țărani ardeleni, Ionaș și Marina Roman, Dimitrie se călugărește în 1823 la mănăstirea Neamț. Vine la București în același an și intră la tipografia de la Cișmeaua
DIONISIE ROMANO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286790_a_288119]
-
din plugărie, în timp ce românii se îndeletniceau de preferință cu creșterea animalelor. Cei dintâi locuiau mai ales la sate așezate prin văi, la poalele munților, într-un fel de centre economice, politice și religioase ce poartă de obicei nume slave: Clopotiva, Săliște, Seghiște etc. Populația românească trăia dispersată în cătune și locuințe izolate. În momentul cuceririi Transilvaniei de către unguri, care practicau creșterea extensivă a vitelor, slavo-românii din basinurile râurilor și din câmpii au fost împinși spre periferia acestora, unde datorită preponderenței elementului
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
imagine asupra intenției de migrație. Tabel 5.2 Destinația posibilă în cazul părăsirii definitive a satului Tălmăcel Ludoș 1. În străinătate din care: în Spania în America 48,3 % 20 % 16,6 % 1. La oraș, din care: la Sibiu la Săliște 62,7 % 53,1 % 15,6 % în Germania în Canada 13,3 % 6,6 % (alte orașe menționate: Brașov, Hunedoara) 2. La oraș 38,7 % 2. În alt sat 15,6 % din care: la Tălmaciu la Sibiu 50 % 25 % 3. În
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
, Ioan (Iosif) (sec. XIX), publicist. Originar din Săliște, G. a fost, din 1832, primul profesor de geografie și istorie („hronologie”) la Colegiul „Sf. Sava” din București și autor de manuale de geografie foarte răspândite. Bun bibliograf, el a alcătuit un amplu catalog, publicat în două volume, al bibliotecii
GENILIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287214_a_288543]
-
, Onisifor (31.V.1883, Săliște, j. Sibiu - 31.X.1972, Sibiu), publicist și memorialist. Cel de-al optulea copil al Anei (n. Șteflea) și al lui Ilie Ghibu, agricultor și cojocar, învață mai întâi la școala primară din Săliște, apoi la Liceul Maghiar din Sibiu
GHIBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287252_a_288581]