77 matches
-
căzut e poleții. Școala, mobilierul, curtea școlii erau în cea mai nenorocită stare. Pereții erau râmați de porcii pe care îi crescuse în libertate Dobru. L-am poftit să părăsească locuința împreună cu ceilalți porci.. Două camere, o bucătărie și o săliță, toate neîngrijite, murdare. Am luat tot varul, toată tencuiala până la zid, am dezinfectat, am pus fum de ardei iute pentru stârpirea ploșnițelor și am făcut adevărată risipă de Flit, un insecticid lichid. În tot acest timp de neodihnă lucram și
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
treburile ei de parcă era o adolescentă. Păși în holul elegant din marmură, atât de copleșită de furie încât la început nu observă pe nimeni acolo. — Adi, aici, se auzi cineva strigând. Adriana se întoarse și o văzu pe Leigh în sălița de corespondență, uitându-se printr-un teanc de ziare. — Bună. Adriana oftă teatral și se strecură lângă ea. Leigh nu ridică privirea, doar aruncă la coș un catalog de lenjerie intimă Victoria’s Secret. — Nimic nu te face să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
11 ferestre care sunt încadrate în chenare de piatră de talie, tratate simplu având deasupra cornișe lintel cu scuturi sculptate, iar dedesubt banchine de piatră pe care sunt aplicate scuturi. Ceea ce este neobișnuit este faptul că, în interiorul clădirii, într-o săliță făcând parte din apartamentele de la aripa stângă, se află capătul unei scări secrete care duce direct la etajul inferior al pivniței. ,, Ceea ce s-a păstrat intact în palat este sala gotică, adică trapezăria. Ea este inspirată de trapezăria de la Dragomirna
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
sunt timbrate nervurile ce se sprijină pe pereții sălii”<footnote Ibidem footnote>. Interiorul sălii gotice În partea opusă tindei în raport cu trapezăria se află un șir de încăperi. În dreapta tindei și comunicând cu aceasta printr-o ușă arcuită se găsește o săliță în lungul clădirii în spatele căreia descoperim o încăpere mare, boltită cilindric, lipsită de lumină, în care se deschide scara interioară ce duce în pivniță; alte două încăperi mari, despărțite prin tindă care dau în pridvorul mic, ocupă restul aripii stângi
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
i se păru că aude deschizându-se ușa de la camera tatălui. Cum el nu avea obiceiul să se trezească în timpul nopții, își ciuli urechile, probabil vroia să meargă la baie, dar pașii imediat începură să răsune, prudenți, însă perceptibili, în sălița de la intrare. Poate se duce la bucătărie să bea apă, își zise. Zgomotul inconfundabil al zăvorului de la intrare o făcu să se scoale rapid. Își puse în grabă halatul și ieși. Mâna tatălui era pe clanța ușii. Unde pleci la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
dădu În seamă unor artiști s-o Împodobească: picturi, miniaturi, un sipețel de aur cizelat, Încrustat cu nestemate. Nimeni n-avea dreptul s-o copieze, dar se afla așezată tot timpul pe o masă joasă din lemn de cedru, În sălița interioară În care lucra bibliotecarul. Acolo, sub Încruntata supraveghere a acestuia, câțiva privilegiați veneau s-o consulte. Până atunci, nu erau cunoscute decât câteva catrene alcătuite de Khayyam În vremea nesăbuitei sale tinereți; de acum, multe altele fură Învățate, citate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
Împreună! Și, În ciuda tuturor evidențelor despre acest domn polifuncțional, vine o vreme când Îți dai seama că nu știi nimic despre el. Nu-ți rămâne decât să-i iei un interviu! Călin Ciobotari: Domnule Bogdan Ulmu, ne aflăm Într-o săliță de la Universitatea de Arte „George Enescu” Iași. De prin primăvară tot vreau să vă Întreb ceva: cum e viața la 60 de ani? Bănuiesc că nu mai este ca la 59... Bogdan Ulmu: Da, ai dreptate În felul tău. Eu
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
și cocoțase pe tejgheaua unde-și întinsese mai adineauri cureaua. Stătea într-un picior, chinuindu-se să-și scoată cizma argintie. - Ce te holbezi!, se răsti insul, trăgând de cizmă, balansându-se pe tejghea. Gentimir rămăsese țintuit în ușa dinspre sălița lui cu calapoade, încălțări, tinichele cu pap, clei, smoală, perii, sfori de tot felul, cutiuțe cu ținte de lemn și, pe peretele din fund, un poster mare cu Madonna cântărindu-și sânii în căușul palmelor. Încerca să se miște, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
la cumnata sa, Jănica, noaptea de vară se instalase binișor, Victor Olaru se trata cu un pahar de vin rubiniu când auzi În spatele său bătăi puternice În ușă și o voce puternică: Deschide, imediat! În numele legii! Victor deschise și În sălița scundă intrară, fără să salute, un maior de miliție corpolent, pădurarul Zota și șeful de post Botezatu. Ultimii au schițat o umbră de salut către gazda care Înțelese totul din prima clipă și nu mai aștepta alte explicații. Tăria sa
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
medicale acordate holericilor, Argetoianu notează: "Dacă din punct de vedere profilactic mai puteam face ceva, din punct de vedere curativ nu puteam face absolut nimic. Ne petreceam ziua prin școlile din oraș, transformate toate în spitale pentru holerici. Stam în sălița de intrare..., unde examinam repede bolnavii și, despărțindu-i, trimiteam în sala din dreapta pe cei recunoscuți atinși și în sala din stânga pe cei suspecți... Mureau oamenii ca muștele, și seara se înșiruiau câteva camionete la poarta fiecărui spital, ca să ia
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
de manuscrisul între ale cărui file se prăsesc insecte eminesciene, de care mă împiedic îndată ce încep să citesc, ca în fața unor pagini scrise de un străin. Chiar o viață parcă a trecut de când dădeam examenul eliminatoriu la română într-o săliță din asta la un etaj superior, de unde nu se văd pe geam decât antene; tot tata venise să mă ia de la examen, dar nu din stradă, ca toți părinții de candidați, ci chiar de pe coridorul cu sala. În costumul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
de la opt dimineața până după zece seara la închidere, deși nu bea mai mult ca alții: cădea câte două trei ceasuri într-o somnolență, după care se scula și începea să măsoare, cu pași caraghioși de copil care învață mersul, sălița de la polițele cu sticle până-n prag, ciocănind sonor în tejghea cu paftaua inelului de pe degetul mâinii stângi. Ai văzut ce mi-a făcut Rasputin? întreba, dacă te prindea cu ochii pe el. Nikolai ajunsese așa după unsprezece ani de pușcărie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
să trec spre masă, se ține după mine, și el cu mâinile ocupate de câte-o sticlă de bere. Dac-o să ai chef de una din fetele astea, poți să rămâi și-o ducem noi acasă, bine? - Care fete? În sălița ticsită parcă bântuiau numai băieți cu sticle.) - Alea care-o să le-aducă prietenu’ meu uite-acuma - da’ zi-mi dacă vrei. - N-am bani pentru... - Zi-mi dacă ești popescu și te vindec! - ... - Popescu, mă, poponar!! începe tipul să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
Zi-mi dacă ești popescu și te vindec! - ... - Popescu, mă, poponar!! începe tipul să se enerveze - Nu-i asta, chiar n-am bani. - Cum vrei... Tipul s-a îndepărtat, gheboșindu-se ușor ca să nu dea cu capu-n becurile care luminau sălița. Nici pe Zina n-am mai zărit-o în următoarea oră (interval în care am lins, cu plăceri de om civilizat, două beri bașca suta de rom, trecându-mi cu un fel de voluptate palmele pe suprafața negeluită, neașchiată a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
crâșmă. Poate ăsta să fie motivul pentru care, în sala de așteptare, nu sufăr atât de frigul de criptă, în care auzisem la televizor că au fost lăsați cei de la Policlinica Vitan. Bradul din curtea policlinicii, spre care dă fereastra săliței, e prea mare ca să mai lase loc de altă imagine, iar pe întunericul în care lucrările stradale au lăsat Calea Dudești copacul umple spațiul ca un fluid. Pe aceeași stradă în lucru, traficul curge într-un ritm de se poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
crâșma de la Hala Traian nea Ambrozie părea să fi uitat de visul lui. De pe un pantof i se desprinde talpa la fiecare pas pe gresia jegoasă, șoseta udă nu mai e, firește, bună de nimic. Bea pe datorie, aruncând prin săliță monede de cinci sute, de o mie, care adunate ar face probabil cât o vodcă mică, cu miros de benzină. Pe masa mea, unde s-a oprit nu pentru că m-ar fi recunoscut, își trântește mâinile mari, vineții, cu degetele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
fusese atât de abscons și de savant, n-aveam nici o îndoială că după un an de zile Eco, Barthes sau Todorov aveau să ni se pară niște bieți diletanți în ale semioticii... Din păcate, cu prima ședință de inițiere din sălița kafkiană s-a cam terminat tot cursul! Spre uimirea noastră, timp de un an de zile după aceea n-am mai făcut altceva decât să întoarcem pe toate părțile schema de la-nceput, mai ștergând, mai adău gând câte-o rămurică
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
îna inte în urma experimentului nostru. Aveam să intrăm în istorie sub numele de „Grupul de la Cozia“, discipolii marelui Sincu. Mu ream de nerăb dare să-ncepem lucrul pe eșantioane, să definim rezultatele, să încropim teoria. Dar săptămânile treceau, cursul din sălița tip Raskolnikov devenea tot mai încâlcit, noi tot mai infatuați față de colegii de rând, asemenea unora ce, trecuți prin grota din Eleusis, aflaseră mântuirea semiotică, iar imaginea celor petrecute la Cozia se estompa tot mai mult în înaltele noastre spirite
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
legătură cu niște moși viguroși." Nu-l duce pe-acolo. Cocondy, pilotează-l, te rog, prin dormitor" fusese formula ce, finalmente, consfinți partea dreaptă, deși punctul terminus fusese clar identificat ca aflîndu-se în partea stângă. Ieșiră prin dreapta, într-o săliță cu aspect inedit de uscătorie, unde tronau două cazane de rufe murdare. O dată cu întunericul, ele deveneau duhuri ale unor rufe murdare. Depășiră hârburi, troace, umbrele, chiar și-o trotinetă, ce stârnea bănuiala că și ea ar fi putut fi inventată
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
ar fi bine să iei și băiatu’ ista, Valerică, nu? cu tine să-i arăți unde-s vacile ca să Învețe să ducă el dimineața pe Florica la cireadă, și-i mai arăți școala, căminu’? Hai, mămică! Fata a luat din săliță o funiuță, a făcut un semn din cap către Va, acesta s-a uitat la Victor care a aprobat cu o vie strălucire a ochilor săi albaștri și au plecat spre cireadă, cu mult timp Înainte de a sosi vitele. Fata
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
l-a rugat: Domnu’ Olaru, vă cer o favoare și un ajutor, domnu’ profesor Bella a plecat la Ardeal la Înmormântare de frate și dacă ați putea lăsa băiatu’ să-mi taie niște lemne și să stea să doarmă pe săliță... Știți, este noapte urâtă și urlă crivățul! Numa’ dacă nu e cu supărare! Victor foarte atent cu femeile frumoase, a spus imediat: Dar se poate doamna profesoară! Se Îmbracă și Îl trimit repede! Mulțumesc mult, domnu’ Victor! Victor intră În
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
Dacă zici mata, plec! Nu cumva să n-o asculți! Cum să nu! Ajunse cam fără tragere de inimă la casa profesorilor, profesoara l-a rugat pe un ton sever să-i taie mai multe lemne, să le aranjeze În săliță și să ducă și În casă, acolo unde soba de teracotă ardea duduind. Apoi i-a indicat să se așeze pe o laviță improvizată În săliță, i-a aprins o lampă mică și Întinzându-i câteva ziare și o revistă
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
pe un ton sever să-i taie mai multe lemne, să le aranjeze În săliță și să ducă și În casă, acolo unde soba de teracotă ardea duduind. Apoi i-a indicat să se așeze pe o laviță improvizată În săliță, i-a aprins o lampă mică și Întinzându-i câteva ziare și o revistă, i-a spus: Stai și citește aici! Să ai grijă de foc! Da, doamna profesoară! Pentru a respecta Întocmai ordinele lui Victor și ca să nu-l
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
cu părul blond și cârlionțat se odihnea pe o pernă foarte mare și albă, gura și ochii erau Întredeschiși, fața mică și delicată, nasul mic și „În vânt”, apoi ... plapoma foarte mare. Nu a privit-o direct, a ieșit pe săliță, Îi era somn un pic dar de, era de ...serviciu! Se gândea la lucruri, ființe și Întâmplări frumoase și tocmai Încerca să-și imagineze ce minunăție de trup ascundea plapuma, pirotea binișor, când de dincolo de ușa prevăzută cu un geam
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
zorind spre „Gambrinus“. Trec pe lângă mine - cel încă rămas în ușă, ezitând să se ducă la masa sa, cu cei doi orbi lingându-și obrajii - și mă reped pe scărița de lângă tejgheaua cu halbe pline. Sus, în bar, în întunecimea săliței, cu zumzetul crâșmei urcând spre mine, ghemuit la o măsuță cu scaune incomode, un fel de taburete orientale, încerc să mă adun. De parcă aș veni de foarte departe. De parcă aș fi ieșit din mine, aș fi colindat speriat că m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]