375 matches
-
Geo Dumitrescu și Constant Tonegaru la Nichita Stănescu și Leonid Dimov, nici măcar crearea ad hoc a unei grupări - altminteri compozite - în care finețea livrescă a părintelui lui mopete să coexiste cu umorul etnografic din Liliecii lui Sorescu și cu pastișa sămănătoristă din Georgicele aduse la zi, cărtăresciene. Aplicații tactice mai mult decât parade tehnice, cazurile românești propuse în Labirintul de oglinzi sunt numai niște posibile eboșe pentru alte și alte discuții. Cum ar fi - ca să alegem un exemplu nu întru totul
Pornind de la prefață by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8722_a_10047]
-
a o orienta spre modernitate, de a crea și de a susține o critică de direcție. În perioada Pașilor pe nisip, a ironizat continuu, a detestat critica de direcție, pe care o vedea întruchipată în Nicolae Iorga și în doctrina sămănătoristă. A adoptat impresionismul în felul elementar în care îl înțelegem noi astăzi, un înțeles limitat al lui. Sigur că impresionismul este mult mai mult, o artă, o filosofie și un stil, așa cum și E. Lovinescu a progresat în înțelegerea lui
Modelul lovinescian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9773_a_11098]
-
pentru a se conecta la Europa? Soluția e intelectualizarea literaturii - decidea el atunci, și intelectualizarea criticii, intelectualizarea în sensul ieșirii dintr-un impresionism fără idei. Deși în tinerețe a detestat critica de direcție, nefericit întruchipată de N. Iorga datorită opțiunii sămănătoriste, după 1919, când iau naștere cenaclul și revista "Sburătorul", E. Lovinescu se simte obligat să-și asume o direcție "de centru" între tradiționalismul provincios și avangardismul riscant în inovația excesivă. Un pretext de meditație, de la tinerețe până la bătrânețe, pentru E.
Modelul lovinescian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9773_a_11098]
-
modele de critică literară, având consecințe directe în modul de a aborda actualitatea. Critica doctrinară, predispusă la un dogmatism ideologic sau estetic, are cei mai tipici susținători în Nicolae Iorga și Mihail Dragomirescu. Primul cere literaturii să fie cu necesitate sămănătoristă, cel de-al doilea judecă o scriere recentă prin prisma teoriei capodoperei. Rezultatele, la nivelul cronicii literare, sunt dezastruoase. Avem astăzi continuarea acestui model de intransigență în dogmatismul textualist și cel postmodern. Al doilea model interbelic, cel mai fructuos, îl
O cititoare profesionistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9053_a_10378]
-
al revistei Poesia din Milano, apărută în 1905, cu bune ecouri și în presa românească, găsise în publicistul oltean cu simpatii socialiste Mihai Drăgănescu un emisar, după ce le găzduise, în 1906, în paginile revistei sale pe Elena Văcărescu și pe... sămănătorista Maica Smara, cu opinii despre "versul liber" (îl va publica și pe Macedonski în 1909, cu două sonete). La data, însă, la care se traducea Manifestul viitorimii, contextul socio-literar românesc nu era încă suficient pregătit pentru ca ideile sale să fructifice
Un viitor de o sută de ani by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/7599_a_8924]
-
bucurat de o fericită longevitate, au evoluat, cum e cazul lui Macedonski, au dat opere valabile în mai multe genuri, cu reușite inegale, dar nu chiar contradictorii. Minulescu și Bacovia ilustrează simbolismul, dar, totuși, câtă diferență între ei! Așa-zișii „sămănătoriști" se apropie prin afinități certe, dar nu evoluează în grup (cazul lui Șt. O. Iosif și Goga, dar chiar și al lui Agârbiceanu care a fost mai bine prizat la Viața Românească, unde activa și a făcut carieră G. Topârceanu
Ce e de făcut... și ce nu e by Alexandru George () [Corola-journal/Journalistic/6015_a_7340]
-
fost scrisă pe la începutul celuilalt veac; romanele lui Rebreanu, dar și cele ale proustienilor și gidienilor noștri nu cred că sunt înregistrate sub semnul noutății. .. .Dar nici nu sesizează diferența abisală dintre literatura noastră „sincronizată" și ce scriau alți „condeieri" sămănătoriști și poporaniști întârziați, uneori nu chiar nuli -cazul excepțional al lui Pavel Dan nu e înțeles nici azi cum trebuie de istoriografi. Literatura în socialism se prezintă ca o gravă soluție de continuitate și ea a fost provocată de o
Ce e de făcut... și ce nu e by Alexandru George () [Corola-journal/Journalistic/6015_a_7340]
-
guvernării Țării Românești și a destinului ei. De dragul unei înfruntări dramatice între ideologiile la modă în România anului 1900 - modernismul occidentalizant și naționalismul -Davila mută în secolul al XlV-lea o dispută contemporană, transformîndu-l pe Vlaicu-Vodă în patriot de factură sămănătoristă. În dramă se înfruntă deci lumea autohtonă și cea occidentală, lumea ortodoxiei și cea a catolicismului. Autorul îngroașă contururile, pentru ca opoziția celor două moduri de viață să apară cît mai sesizantă. Replicile mai lungi și mai elaborate - relativ puține în raport cu
Franțuzul, naționalist valah by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6061_a_7386]
-
Rău, exprimă cu pregnanță condiția poeziei ilustrate de aceasta. Fondul tradițional, de factură rurală, așa cum s-a observat fără dificultate, face joncțiunea, sub pana d-sale, cu un rafinament formal, cu o estetizare care-i acordă o fizionomie distinctă. Imaginea „sămănătoristă”, ca și cea blagiană, a satului nu dispare, însă e trasă într-o viziune nouă. Căutîndu-și inițial portretul „în arborii / cu coaja crăpată”, poetul devine un citadin care, în loc de-a extrapola simțirea rurală asupra Cetății, o prinde în mrejele
Un limbaj personal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5187_a_6512]
-
reinventat el, nostalgic, în anii dintre războaie.) Cu adevărat, modelul acesta teoretic nu ține din unghi critic decât în capitolul despre Sadoveanu. Faptul că Locul unde nu s-a întâmplat nimic (1933) nu reprezintă o întoarcere a scriitorului la metehnele sămănătoriste ale debutului e bine demonstrat. Romanului îi stă bine acolo unde e, în a doua etapă de creație, alături de metadiscursul savant din Creanga de aur, apărută în același an. Acesta e centrul de greutate valoric al Modernismului retro. Nu acela
Puncte din oficiu by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6618_a_7943]
-
Popovici, colecția „Biblioteca istorică a Brașovului”, Biblioteca Județeană „George Barițiu”/ Supliment revista Astra, Brașov, 2012, 248 p. Școala monografică a lui Dimitrie Gusti a avut ca precursor monografiile rurale care apar, după 1900, în jurul lui Nicolae Iorga și al mișcării sămănătoriste. Mai slab reprezentate, însă, sunt monografiile urbane, poate și pentru că România de la 1900 nu avea încă o civilizație urbană în toată puterea cuvântului. Marea Unire va aduce la țaramamă câteva provincii (Ardealul, Banatul și Bucovina) ce aparținuseră defunctului Imperiu Austro-Ungar
O monografie urbană de altădată by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3628_a_4953]
-
pe urmă, că pentru unul ca el, ar fi prezentat vreun interes senzual o femeie pe care o percepe astfel: „Capul și trupul ei alcătuiau o combinație decorativă, exprimând tinerețe sănătoasă, energie vitală, dar și o anumită drăgălășenie. Ceva bucolic, sămănătorist, își zise, un model feminin coborât din pânzele românești pictate în veacul al nouăsprezecelea. I se păru că descoperă secretul armoniei acestui chip, luminat de puternica baterie electrică a scenei, și anume dilatarea la dimensiunile adulte a boiului fetișcanei - cu
Zăpezile de-acum by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3110_a_4435]
-
ne aduc sub ochi scene de viață rurală și personaje la fel de tipice precum cele din Poezii. Dacă am vrea să prindem într-o formulă tematica acestor povestiri, realiste mai ales în detalii și în vorbirea oamenilor, superficial aburite de nostalgii sămănătoriste, aceasta este dureri înăbușite. Nu întâmplător, titlul volumului lui Sadoveanu din 1904. Mircea Zaciu, cel mai important monografist al lui Agârbiceanu, a susținut ideea admirației pe care scriitorul ardelean ar fi arătat-o celui moldovean. Nu poate fi vorba însă
Ion Agârbiceanu, 50 de ani de la moarte by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2958_a_4283]
-
fost, căutăm să-l descoperim din arhive, documente, mărturii istorice și literare; și îl reconstituim, pe baza lor, într-o tonalitate sentimentală, iar nu cu realismul nud al reportajului. Ne e greu să înțelegem cum putea apărea, în amiaza literaturii sămănătoriste, ca o terifiantă Sodomă, malaxor al conștiințelor, loc de pierzanie. Cum ar fi putut să îngrozească pe cineva acest oraș astăzi defunct, dărâmat de buldozere, îngropat în pământ și în amintiri tremurătoare? Noi îl privim și îl judecăm, preponderent, pe
Versuri metropolitane by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10197_a_11522]
-
dacă veți reduce religia numai la asta, ce faceți atunci cu Iisus Hristos? Nu vedeți în ‘religia’ dumneavoastră și harul Domnului?” (p. 39). Urmează, în alcătuirea cosmoidului estetic, stratul ancestral: satul. Reproducem un memorabil elogiu adresat acestuia, un elogiu deloc sămănătorist, deloc idilic și idilizant, ci lucid, rațional, echilibrat, menit să-i pună în lumină statutul de garant al stabilității și continuității (al unei “etici eterne”, p. 32), dincolo de momente și ideologii contradictorii: “...satul meu de altădată e de mult în
PROZA LUI IULIAN CHIVU SAU VIAŢA CA SUPRAVIEŢUIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383004_a_384333]
-
generozitatea să facă danii, să ctitorească o biserică în Ipoteștiul lui Eminescu, să ajute veteranii din primul război mondial, tinerele învățătoare de la țară, pe toți cei care îi cereau sprijinul. Ca ministru al cultelor, ca promotor al ideilor naționalist-democrate și sămănătoriste Iorga s-a implicat continuu în viața culturală și politică a țării. El a creat Școala Română din Paris ,,Fontenay-aux-Roses”, organizația ,,Cercetașii României'', Școala de vară de la Vălenii de Munte, a contribuit la fondarea Institutului de Studii Sud-Est Europene, a
OMUL POLITIC de GIGI STANCIU în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361161_a_362490]
-
prietenia cu oamenii de cultură ai vremii, dar în special cu Lucian Blaga și Alexandru Busuioceanu, care îi vor alimenta geniul creator în poezie, proză, teologie, filosofie, artă, publicistică, fiind unul din cei mai prolifici autori interbelici. Scriitor cu înclinații sămănătoriste, exprimând legile nescrise ale satului în care s-a născut, Nichifor Crainic trece ulterior spre un alt nivel al înțelepciunii culturale prin gândirism, realizând o măreață unire dintre românismul sămănătorist și spiritul legii gândiriste, pornind de la zămislire la împlinire, de la
UN VOLUM DE ŢINUTĂ DESPRE VIAŢA ŞI OPERA LUI NICHIFOR CRAINIC de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349428_a_350757]
-
unul din cei mai prolifici autori interbelici. Scriitor cu înclinații sămănătoriste, exprimând legile nescrise ale satului în care s-a născut, Nichifor Crainic trece ulterior spre un alt nivel al înțelepciunii culturale prin gândirism, realizând o măreață unire dintre românismul sămănătorist și spiritul legii gândiriste, pornind de la zămislire la împlinire, de la gând la faptă, realizând o pătrundere în tainele profunde ale culturii românești cum numai el singur a știut-o. Prin înzestrarea lui specială, avea să producă mutații nu doar în
UN VOLUM DE ŢINUTĂ DESPRE VIAŢA ŞI OPERA LUI NICHIFOR CRAINIC de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349428_a_350757]
-
Revista „Gândirea”, propagatoarea tradiționalismului în literatura noastră, odată cu mutarea în București, sub conducerea lui Nichifor Crainic, s-a situat pe o linie tradițională. În articolul Sensul tradiției, Crainic reproșează sămănătoriștilor că „n-au văzut cerul spiritualității românești” și că „noi vedem arcuindu-se pe pământul nostru, coviltirul de azur al bisericii ortodoxe”. Militând pentru imprimarea misticismului în literatură, N Crainic imprimă revistei un caracter dogmatic și așa se explică dezacordul
Prof. Livia Pigulea. Studiu: Tradiționalismul și modernismul în literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339549_a_340878]
-
Tradiționalismul de Dan Ionescu Revista „Gândirea”, propagatoarea tradiționalismului în literatura noastră, odată cu mutarea în București, sub conducerea lui Nichifor Crainic, s-a situat pe o linie tradițională. În articolul Sensul tradiției, Crainic reproșează sămănătoriștilor că „n-au văzut cerul spiritualității românești” și că „noi vedem arcuindu-se pe pământul nostru, coviltirul de azur al bisericii ortodoxe”. Militând pentru imprimarea misticismului în literatură, N Crainic imprimă revistei un caracter dogmatic și așa se explică dezacordul
TRADIȚIONALISMUL, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339581_a_340910]
-
și „Revista theatrelor”, multe scrieri fiind semnate cu pseudoni - mul „Manolache”. Versurile sociale și erotice nu sunt de o profunzime și o anumită nuanțare poetică, iar po- vestirile sunt accesibile pentru că au o coloratura cvasifolclorică, dar conțin și elemente pre- sămănătoriste. Un lucru demn de reținut la Căpitanul Emanuel Părăianu este faptul că înainte cu puțin timp de a muri a depus la Casa de fier a Tribunalului Gorj un al II-lea Testament datat 23 februarie 1916, fără a aminti
CÂTEVA PERSONALITĂȚI ALE LITERATURII ROMÂNE DIN NEAMUL BOIERILOR PÂRÂIENI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341026_a_342355]
-
un aspect mai puțin cunoscut al creației savantului român, poezia erotică, insistând asupra asemănărilor cu poezia de dragoste a lui Mihai Eminescu, evidențiind modestia poeziilor lui Iorga față de cele eminesciene. Spre deosebire de criticii care l-au încadrat pe Iorga în curentul sămănătorist, profesorul Traian Lazăr îl consideră, mai degrabă, un poet impresionist. Pentru o mai bună cunoaștere a activității savantului român participanții la eveniment și vizitatorii și cititorii bibliotecii au putut viziona expoziția documentară organizată în rotonda bibliotecii și un film documentar
OAMENI CARE AU FOST – NICOLAE IORGA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381024_a_382353]
-
un aspect mai puțin cunoscut al creației savantului român, poezia erotică, insistând asupra asemănărilor cu poezia de dragoste a lui Mihai Eminescu, evidențiind modestia poeziilor lui Iorga față de cele eminesciene. Spre deosebire de criticii care l-au încadrat pe Iorga în curentul sămănătorist, profesorul Traian Lazăr îl consideră, mai degrabă, un poet ... Citește mai mult OAMENI CARE AU FOST - NICOLAE IORGAVineri, 25 noiembrie 2016, Biblioteca Județeană „Nicolae Iorga” din Ploiești a desfășurat activitatea cu tema „Oameni care au fost” dedicată comemorării a 76
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381033_a_382362]
-
un aspect mai puțin cunoscut al creației savantului român, poezia erotică, insistând asupra asemănărilor cu poezia de dragoste a lui Mihai Eminescu, evidențiind modestia poeziilor lui Iorga față de cele eminesciene. Spre deosebire de criticii care l-au încadrat pe Iorga în curentul sămănătorist, profesorul Traian Lazăr îl consideră, mai degrabă, un poet ... XIX. ELIS RÂPEANU - LANSARE DE CARTE “NEMURITORII ȘI EPIGRAMA. ANTOLOGIE ȘI OPINII PRIVIND EPIGRAMA”, de Elena Trifan , publicat în Ediția nr. 2155 din 24 noiembrie 2016. ELIS RÂPEANU - LANSARE DE CARTE
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381033_a_382362]
-
Acest fapt a fost marcat ca unul dintre importantele evenimente de evaluare a unor creații folclorice necunoscute, mai ales că ele proveneau de la ”marele poet român”, Mihai Eminescu. Evenimentul nu a trecut neobservat. El a fost prins în marea mișcare sămănătoristă și a avut o influență deosebită în deschiderea de noi căi de cercetare asupra a tot ceea ce Eminescu a lăsat culturii românești. În revista Sămănătorul, nr. I, anul 1902, apărută în ziua de 28 aprilie, la pagina 341, a putut
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]