77 matches
-
foarte posibil ca unii din actualii mari beneficiari ai așa-zisei generații saizeciste să ajungă a rîma, în clamoarea lor rural-expresionistă și în metafizica lor declarativ-emfatică, mai mult ori mai puțin fabricată, cu autorii "poeziei de concepție" ori chiar cu sămănătoriștii. Constantin Abălută - Cârtita lui Pessoa, Ed. Ex-Ponto, Constantă, 1999, 90 pag., preț nemenționat.
Spiritul si lucrurile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17860_a_19185]
-
de lehamite: nu venise la mine ca să mai dea un curs problemei. Așa că ne-am dus la o bere și am vorbit despre Maria Cunțan, în legătură cu care maiorul descoperise informații noi, necunoscute celui care îi furase teza și nici ministrului sămănătorist. Din păcate, le-am uitat și nu vi le pot aduce la cunoștință sub semnătură proprie.
Maiorul și poeta by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4428_a_5753]
-
n-am fost niciodată. Dar țineam la cerchiști, avându-mă cu ei ca frații. Primul pe care l-am cunoscut, în București, a fost Ștefan Augustin Doinaș. E drept că numele lui mi se păruse la început al unui poet... sămănătorist, dar ce surpriză când mi se revelase marele, profundul poet!... A urmat Ion Negoițescu, criticul de bază, care venise o dată la ESPLA să mă cunoască - trimis de Doinaș - și căruia... (voi povesti mai jos episodul) îi spusesem, la început, "idiotul
Sibiul și cerchiștii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6930_a_8255]
-
națională; ca esență, se reduce însă la interiorizarea elegiacă a elementelor descriptive; ca atitudine, la pietatea revărsată peste cultul familiei și solidaritatea cu glia strămoșească". Ov.S. Crohmălniceanu îl situează pe Pillat în capul listei la capitolul dedicat "poeziei chtonice", proclamîndu-l sămănătorist, Cornel Ungureanu percepe și el o empatie a bardului cu doctrina sămănătoristă, iar Cristian Livescu afirmă în consonanță: "Contemplația pillatiană prilejuiește tocmai această comuniune tainică cu Pămîntul-mamă, cu ființa telurică primordială, al cărei răsuflet dă farmec naturii". AL. Cistelecan își
O nouă imagine a lui Ion Pillat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16225_a_17550]
-
de Ovid Densusianu, mentorul simbolismului. I se reproșează nefondat lui Lovinescu ănnoitorul și unele opinii dogmatice. an schimb e relevat că "valoarea antitărănismului din Pași pe nisip stă nu atât an justificări teoretice cât an amplă operație critică pe textele sămănătoriștilor, când a ridiculizat fără drept de apel ăfalsitateaă și idilicul unei literaturi an afară realismului". Termenul final e desigur vetust și nepotrivit. Pentru că Lovinescu nu cerea respectarea canoanelor realismului, cât - prin idilism - carenta obiectivării. Iar Iorga n-ar avea deloc
Istorie literară cu intermitente by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17500_a_18825]
-
predica și făcîndu-se „doar simpatică virtutea", după chiar aprecierea lui Călinescu. Acest fel din urmă de a proceda este și singura sugestie a naționalismului lui Agârbiceanu (în Istoria sa, și Călinescu îl așează în capitolul Tendința națională, lîngă Goga și sămănătoriști), îndeajuns de obiectiv ca observator al satului de peste munți și cu un idealism moral bine temperat. La debutul său, cu volumul de povestiri potrivit intitulat De la țară (aceasta fiind }ara Moților), apărut în 1905, Agârbiceanu a produs o impresie destul de
Dureri înăbușite by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13809_a_15134]
-
năpîrlesc,/ mi-aș da foc blestemînd cu o mînă și cu cealaltă / aș stăvili amarul să nu-mi curgă-n blid" (Amintirea poetului). Avem a face astfel cu un final de ciclu. Satul idilic al lui Alecsandri, satul elegiac al sămănătoriștilor, satul metafizic al lui Blaga își încheie sub pana lui Ioan Alexandru periplul poetic prin figura satului catastrofic. În ciuda elanului său proaspăt, a vitalității elementare, pe cartea căreia părea a jura, autorul Vămilor pustiei ni se prezintă, în ipostaza sa
Un poet crepuscular by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8960_a_10285]
-
al romanului În preajma revoluției, un C. Stere modern, atât ca informație - în timp ce preopinenții se nutreau din idei de la 1848, el cita cele mai recente studii de economie și sociologie din spațiul german -, cât și ca abordare a teoriei statului. Împotriva sămănătoriștilor, a socialiștilor și a conservatorilor, care vedeau soluția problemei țărănești fie prin întoarcerea la „vremurile de aur” ale societății patriarhale, fie prin desființarea proprietății private, publicistul de la Viața românească muta accentul dinspre proprietate înspre exploatarea pământului. Adică, înspre o politică
Un gânditor social: tânărul Stere by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3904_a_5229]
-
de saturație, când temele și stilurile au atins punctul de la care începe decadența". Mai târziu, Grigore Alexandrescu, prin critica clișeelor poeziei arcadice, patriarhale din Epistole, ,anticipează parodiile pe aceeași temă ale lui Caragiale și ofensiva moderniștilor din secolul XX în contra sămănătoriștilor și neosămănătoriștilor", de asemeni, pe G. Topârceanu din Vara la țară. Samson Bodnărescu este și el ,un emul anticipator al romantismului eminescian", după cum Iacob Negruzzi, cu ale sale Copii de pe natură, prefigurează cum s-a mai observat, Momente-le lui
Creație și anticipare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/11304_a_12629]
-
Șt. O. Iosif și Goga, dar chiar și al lui Agârbiceanu care a fost mai bine prizat la Viața Românească, unde activa și a făcut carieră G. Topârceanu. Gala Galaction, prozator de extracție rurală, dar din „clasa cultă", este un sămănătorist, când el s-a format mai ales pe seamă proprie, dar și sub influența lui Macedonski, asemeni prietenilor săi T. Arghezi și N.D. Cocea cu care e ușor să vezi cât de mult se diferențiază. Oare vreun istoriograf al literaturii
Ce e de făcut... și ce nu e by Alexandru George () [Corola-journal/Journalistic/6015_a_7340]
-
socialiste, „de stânga“, derapajul adeziunii la regimul comunist din anii ’50 găsindu-și, astfel, o anume justificare. Propaganda literară imediat postbelică a putut să manipuleze ideologic cu mare ușurință povestirile „durerilor înăbușite“ scrise încă de la începutul secolului. Apropierea inițială de sămănătoriști și de poporaniști, alături de care opune modernității un trecut cvasiromantic, este, așadar, firească la început. Se va îndepărta de ei însă relativ repede, printr-un raționalism moral de tip iluminist, cum spune tot Nicolae Manolescu. Clivajul prematur dintre individ și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Isac, Claudia Millian, Adrian Gr. Maniu (care debutează și el aici cu o suită de poeme în proză), Eugeniu Ștefănescu-Est, M. Săulescu, Eug. Speranția, Th. Solacolu, Al. Vițianu, Nae Ionescu (viitorul filozof interbelic!) și Dem. Theodorescu, cărora li se adaugă sămănătoristul „disident” I. Dragoslav (portretizat de Iser) și Constantin Beldie, omul de legătură de la Noua revistă română... A fost, pe drept cuvînt, remarcată exigența estetică în selecția textelor: intrat în etapa revoltată, simbolismul românesc se maturizează, iar manifestul revistei are mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
la cause de l’ordre. Umila noastră strădanie a răsărit și ea din aceeași caldă și neclintită credință”. Admirația pentru Ovid Densusianu - teoretician și promotor moderat al artei moderne, însă la fel de sever față de simboliștii și moderniștii autohtoni ca și față de sămănătoriști și poporaniști - nu ține atît de orientarea occidentalistă și citadinistă a acestuia, cît de structura sa olimpiană, neoclasică, acționînd „în sens cu totul divergent de mișcarea anarhică actuală”: „A fost acolo o atmosferă de înaltă intelectualitate și de distincție (...) o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
de a pregăti o nouă generație literară". Lovinescu neagă modernitatea curentului gîndirist pe care îl califică drept tradiționalist, opunîndu-1 propriei sale reviste și cenaclu Sburătorul. Criticul insistă asupra filiației directe a Gîndirii cu tradiționaliștii de dinainte de război, cu lorga și sămănătoriștii, și se întreabă ce-ar putea să mai însemne o asemenea tradiție susținută de Gîndirea. Pentru el nu există tradiție românească, nu există clasicism contemporan cu clasicismul vest-european, ci doar o istorie literară care începe în secolul al XlX-lea
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ani.” A dispărut, ca și Liviu Rebreanu, înainte de a împlini cincizeci și opt de ani. Întâlnirea din Pământuri, prima carte a lui P., reprezintă un moment decisiv în evoluția prozei rurale românești. Mitizată, idilizată și, de cele mai multe ori, falsificată de sămănătoriști și de alte curente tradiționaliste, lumea țărănească nu este, pentru criticii moderniști, un subiect atractiv. E. Lovinescu recomandă evoluția de la rural la urban ca premisă a sincronizării literaturii române, Camil Petrescu avertizează că nu poți face roman de analiză cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
românesc Simbolismul românesc, primul curent sincron cu cel european, nu a fost un fenomen de imitație a școlilor simboliste franceze, ci manifestarea unei atitudini estetice moderne, născută din tentativa de a depăși romantismul minor, epigonic și idilismul rustic promovat de sămănătoriști. - Prima etapă (1880-1904): perioada teoretizărilor și a experimentelor. Gruparea formată la revista Literatorul și la cenaclul lui Alexandru Macedonski se ridică împotriva academismului junimist, a clișeelor și retorismului romantic posteminescian; primele creații simboliste: Al. Macedonski - Excelsior, 1895, Ștefan Petică - Fecioare
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
precizeze: "Asta nu înseamnă că poeții vor fi excluși. După cum ți-am spus, pentru mine poezia este o prelungire a geometriei, așa că, rămînînd poet, n-am părăsit niciodată domeniul divin al geometriei". Cu totul împotriva tradiționalismului vehiculat în epocă de sămănătoriști, se simte dator să definească ce înseamnă instinct tradițional și să precizeze izvorul poemei Nastratin Hogea la Isarlîk: "Nu o ideologie la îndemîna oricărui străin botezat, ci o experiență în ascendență. Cred că accentul unui creștin milenar poate fi lesne
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
în special limba, tradiționalismul conservator încercând să oprească procesul natural al limbii, inoculând scriitorilor prejudecata că limba ar trebui să răspundă nevoilor morale ale strămoșilor noștri, și nu necesităților naționale și estetice ale momentului 13. Am redat succint elementele curentului sămănătorist prin raportare la viziunea modernistă, în vederea stabilirii cadrului ideologic în care se va manifesta localismul creator interbelic, ca formă de "sămănătorism întârziat" și care își va găsi în persoana lui Iorga un susținător fervent. Valorificarea istoriei și tradiției provinciilor, a
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
poetul Ion Sângiorgiu, plasat în categoria poeților sămănătoriști, este criticat de Lovinescu pentru lipsa de originalitate, deși i se remarcă tentativele unor volume spre modernism 17. Poetul bucovinean Ion Dragoslav - singurul autor menționat în toate cele cinci referințe - continuă lista sămănătoriștilor moldoveni, Lovinescu reproșându-i însă lipsa de compoziție și prolixitatea evidentă 18. Critica lui Călinescu este și mai acidă, considerând că Dragoslav e "departe de a fi un scriitor", cu nuvele ce reprezintă, de fapt, "adulterări limbute de teme caragialiene
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
cu principalele volume de creație, prezentat ca autor modest de poezie și teatru. Artur C. Enășescu se impune doar ca "poet minor, repetând până la saturație metaforele, devenite clișee, ale liricii noastre de început de secol"33. Tiberiu Crudu completează lista sămănătoriștilor cu o "epică destul de săracă sub raportul invenției și al expresiei"34, iar poetul Ion Dragoslav este receptat în aceeași manieră în care o făcuseră Lovinescu și Călinescu, ca "un modest epigon al lui Creangă și I. L. Caragiale"35. Câteva
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Matisse) C) se manifestă mișcarea hippy care respinge modernizarea și civilizația a) ABC b) CAB c) CBA d) BAC 27) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) Ștefan Zeletin susține necesitatea modernizării după modelul occidental B) sămănătoriștii grupați în jurul lui Nicolae Iorga susțin dezvoltarea cu prioritate a agriculturii C) junimiștii lui Titu Maiorescu susțin că instituțiile aduse din Occident sunt forme care nu corespund fondului tradițional românesc a) ABC b) BAC c) CBA d) ACB 28) Marcați
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
Se acorda puțină atenție esteticii, scoțîndu-se în evidență mîndria patriotică și exaltîndu-se trecutul și dragostea pentru țărănime. Programul afirma un ideal național, oferind suport critic cultural și social. Iorga avea în vedere un țel social: întemeierea "satului sămănătorist" și apariția "sămănătoristului". Această viziune coincide cu popularitatea haiducilor așa cum erau prezentați în poeziile lui Coșbuc și descriși de Bucura Dumbravă. Satul de haiduci ca și satul sămănătorist reprezenta tradiția și evoluția organică. Preotul, învățătorul și boierul erau integrați în lumea aceasta; intrușii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în poeziile lui Coșbuc și descriși de Bucura Dumbravă. Satul de haiduci ca și satul sămănătorist reprezenta tradiția și evoluția organică. Preotul, învățătorul și boierul erau integrați în lumea aceasta; intrușii străini, ciocoii, evreii și grecii trăiau de pe urma profiturilor lor; Sămănătoristul era opus locuitorilor marilor orașe și ai suburbiilor industriale. În satul sămănătorist exista o armonie organică de felul celei preconizate de Eminescu. Iorga dorea să realizeze acest ideal. Ca atare, a impus sămănătorismului o linie eminesciană. Deși Eminescu avea aceleași
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
rol hotărîtor în apariția revistei "Făt Frumos" (între 1904-1906 și din nou în 1909), împreună cu E. Gârleanu și alții. În sfîrșit, la Craiova, cu ajutorul lui C. Șaban-Făgețel și al lui D. Tomescu, "Drum drept" a devenit "Ramuri", un ziar literar "sămănătorist". Aceste periodice au avut destine diferite, apărînd săptămînal, de două ori pe săptămînă, lunar, pentru ca apoi, după cîțiva ani, să-și înceteze apariția. Toate propovăduiau crezul sămănătorist. În timpul celui de al patruzecilea jubileu din 1906 al domniei lui Carol I
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pitorești și erau vizitate mînăstirile. Studenții puneau în scenă piese de Caragiale și Vasile Alecsandri, iar uneori Iorga invita actori profesioniști de la București. Apoi lecturi poetice, concerte de muzică populară și spectacole de dansuri populare, toate conform conservatorismului artistic al sămănătoristului Iorga 217. Înalta societate bucureșteană își bătea joc de această "vilegiatură", numind-o "Neamul românesc" al lui Nicolae Iorga 218. Iorga a fost un membru activ al Ligii culturale, fondată în 1891 pentru menținerea contactelor culturale între românii aflați sub
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]