133 matches
-
și de tipsii fragmentare (ultimele în număr de 9). Dintre acestea, circa 30-35% sunt făcute la mână; unelte de os și metal: străpungătoare os (20), cuțite (10), vârfuri de săgeți (8), seceri (4), cosoare (4) și câte un exemplar de săpăligă, otic, topor, foarfec, ac, cui, verigă, lacăt (fragmentar) și un cârlig de undiță; obiecte de port din os, lut, piatră, fier, bronz și argint: catarame (6), mărgele din os și lut (2) și câte o aplică, inel, ac, brățară, cercel
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
vârfuri de săgeți și un topor), specifice secolelor VIII-IX (pl. XXXIX), s-au perpetuat și modificat în perioada următoare, iar pentru o mai bună comparație au fost analizate împreună cu cele din veacurile X-XI. Uneltele (pl. XL-XLI), majoritatea agricole (cuțite, cosoare, săpăligi, seceri, un otic) aduc cu exemplarele găsite la Curcani - Ilfov, Dragosloveni - Vrancea, Bârlogu - Argeș, Floreni, Bârlălești, Fedești, Codreni, Giurcani -Vaslui, Fundu Herții - Botoșani, Sinoasa - Iași ș.a. La piesele de port (catarame, aplice, verigi, brățări, mărgele, cercei și inele, ultimele două
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
nr. 3 au fost recuperate 345 de semințe. Deși gropile medievale timpurii erau frecvente în secolele IX-XI și aveau o capacitate de înmagazinare ce varia între 60 și 150 kg, puține dovezi s-au păstrat. Printre uneltele agricole semnalăm o săpăligă (Cociu-Motoșeni), otice (Dodești, Gara-Banca), seceri (Dodești, Gura Idrici, Negrești, Gârbovăț-Ghidigeni, Drăgești) și un brăzdar de plug (Pogonești). Cuptoarele de copt pâine sau de uscat/prăjit semințe, de la Chircești-Miclești, Gura Idrici, Dodești, Dănești sunt tot argumente în sprijinul acestei vechi activități
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
pandantive, mărgele, aplice, butoni, catarame, fibule), împreună cu piese creștine (cruci) au fost preluate de către membrii comunităților vechi românești. Alături de piesele menționate, au pătruns în arealul amintit și obiecte uzuale, de regulă unelte din fier, necesare activităților casnice, agricole și meșteșugărești (săpăligă, brăzdar de plug, oticuri, seceri, cosoare și topoare). Dependența de produsele bizantine a fost resimțită în condițiile crizei economice din Imperiul Bizantin (secolele VIII-IX), perioadă în care se constată absența lor din inventarele siturilor. Situația a revenit la normal, începând
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Gura Idrici, Vutcani, Bălteni, Budești-Crețești, Vinderei (Vaslui) și Negulești-Dealu Morii (Bacău). Unelte și arme din fier: unelte de prelucrat lemnul la Gara-Banca, Dodești și Negrești - Vaslui; unelte agricole: un brăzdar de plug (Pogonești, Vaslui), un otic (Dodești - Vaslui), o seceră, săpăligă, cosoare (Cociu-Motoșeni, Bacău și Gârbovăț-Ghidigeni, Galați); arme: vârfuri de săgeți, cu tub de înmănușare sau peduncul (Cociu-Motoșeni, Bacău; Dodești, Banca - Vaslui; Gârbovăț-Ghidigeni, Galați) și topoare (Bălteni - Vaslui; Gârbovăț-Ghidigeni, Țepu - Galați; Tăvădărești și Găiceana - Bacău); Însemne pecuniare: tezaure bizantine, din bronz
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
1997c, p. 68. b) Sud-Estul satului: pe pantele dealului și în grădinile cetățenilor din partea sud-estică a localității s-a identificat o așezare cu numeroase fragmente de vase, alături de arme și unelte din fier (vârfuri de săgeți, cosoare, un topor, o săpăligă etc.), specifice secolelor VIII-IX. Cercetare Gh. Coman, 1968-1975. Materialul metalic se află la Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău, iar ceramica inedită se găsește în colecția Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1979a, p. 74, 91 (fig. 11/2-4
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de miazănoapte a Chinei trăia un bătrân numit Moșneagul cel Nerod din Munții Nordului. Drumul de la casa lui spre sud era închis de doi munți mari: Taihang și Vang. Moșneagul cel Nerod a hotărât împreună cu fiii săi să năruie cu săpăligile acești munți. Un alt bătrân, pe nume Bătrânul Înțelept, văzându-i, a râs și a spus: "Este cu neputință ca voi câțiva să puteți nărui acești doi munți mari!" Moșneagul cel Nerod i-a răspuns: "După ce voi muri eu, vor
by Paul Dobrescu [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
găină neagră, o cană cu vin, o bucată de pânză de doi metri, o pâine și o ceapă. Pentru descântecul „de ursită”, din două bucăți de fier, după topire se confecționau nouă unelte în miniatură: cosor, suprag, lance, topor, sfredel, săpăligă, coasă și sapă, toate prinse într-o verigă. La fel ca și alte meșteșuguri, fierăria tradițională se practică din ce în ce mai rar. Printre urmașii făurarilor tradiționali putem să-i numim astăzi doar pe Ion Bucătaru și Vasile Ciofu. Meșteșugurile prelucrării lemnului și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
culcare și noi, copiii, adică toți frații: trei fete și șase băieți. Am așezat, nostalgic în locul acela, masa mică cu trei picioare scurte, pe care mama răsturna mămăliga aburind din care noi, copiii, mâncam cu mâna ca și cum ar fi fost săpăliga. Plecam, apoi, la școală sau colindam prin pădure, ori mergeam la iaz și în câmpul plin cu soare, jucând oina și păzind cu mare plăcere vitele, mândri că ne aflam și noi în treabă. Când m-am așezat însă pe
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
prelucrare a lemnului, în special de cioplire și finisare (KAHN 1996, 148; MITCHELL 1955, 135; MITCHELL 1959, 195). De asemenea, analiza traseologică a uneltelor din acest grup descoperite în spațiul cucutenian de la est de Prut indică posibila lor utilizare ca săpăligi (SOROKIN 1991, 90). Privitor la fixarea în coadă a teslelor, putem presupune că piesa era atașată unui mâner curbat, fixată cu ajutorul unor ligaturi, cu tăișul dispus transversal față de axul longitudinal al cozii. Această supoziție pare a fi confirmată atât de
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
În rest, era un băiat de treabă, locuia la bloc și părea mulțumit de viața lui. Ba, uneori, spunea: N-aș sta în hardughia asta nici dacă mi-ar da-o pe degeaba! Bătrâna ieșea primăvara în grădină cu o săpăligă mică și scormonea la rădăcinile plantelor. Dar nu se alegea nimic. Spre vară, ierburile creșteau mai repede decât florile de care avea grijă. Dacă anul ăsta n-o să plouă prea mult, va fi bine își spunea ea. Florile din grădină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
gentlemanilor, el a abordat cursa într-un stil plebeian. A folosit un antrenor profesionist, pe Sam Moussabini, pentru a-și revoluționa tehnica. La sprint, plecarea era considerată punctul cheie. Înainte de inventarea blocsatrtului, alergătorii trebuiau să se mulțumească cu o simplă săpăligă de grădinar pentru a-și pregăti locul de plecare. Cel mai bun sfat al lui Moussabini era la fel de simplu: “Nu te gândi decât la două lucruri: focul de armă ce desemnează startul și linia de sosire. De cum îl auzi pe
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
olimpic, egalând recordul de 10,6 secunde. Succesorii săi vor alerga din ce în ce mai repede. La Jocurile Olimpice de la Berlin, Jesse Owens a scris istoria, la 100 m obținând medalia de aur cu 10,3. Locul de start a fost pregătit cu aceeași săpăligă de grădinărit. În 1972, la Munchen, rusul Valeri Borzov câștigă medalia de aur la 100 m cu 10,14 secunde. La acea vreme era singurul sportiv care putea să țină piept atleților de culoare datărită calităților sale excepționale. La Barcelona
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
tare preocupată de mușuroiul de furnici de lângă prunul bătrân din fundul grădinii. În ziua în care l-a descoperit, tocmai o ajuta pe bunica să răsădească niște roșii.De fapt, mai mult se juca.Așa se face că a luat săpăliga și a început să scormonească pământul ici și colo, la întîmplare.Deodată a observat o ridicătură de pământ negru și umed, aproape de tulpina prunului.A dat cu săpăliga și...explozie! Bunico, bunico, vino repede! Ce e asta? Ce se întâmplă
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
De fapt, mai mult se juca.Așa se face că a luat săpăliga și a început să scormonească pământul ici și colo, la întîmplare.Deodată a observat o ridicătură de pământ negru și umed, aproape de tulpina prunului.A dat cu săpăliga și...explozie! Bunico, bunico, vino repede! Ce e asta? Ce se întâmplă aici? - Vai! Ce-ai făcut, Andrada? De ce-ai stricat casa furnicilor? Uite, s-au împrăștiat toate ouăle. Și bunica a arătat către niște cocoloașe albe-sidefii, ca niște
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
întâmplă aici? - Vai! Ce-ai făcut, Andrada? De ce-ai stricat casa furnicilor? Uite, s-au împrăștiat toate ouăle. Și bunica a arătat către niște cocoloașe albe-sidefii, ca niște boabe de orez, împrăștiate peste tot, amestecate în pământul răscolit cu săpăliga. - Păi...Eu n-am știut că aceasta e casa furnicilor. Eu doar mă jucam. Două lacrimi mari s- au rostogolit pe obrajii îmbujorați ai fetiței. Lasă, nu mai plânge! Harnice cum sunt, vor repara repede ce ai stricat tu.Dar
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
destinate întreținerii solului și pe care trebuie neapărat să le achiziționați: un hârleț (pentru a afâna solul), o furcă de săpat (folosită pentru a smulge rădăcinile), o cazma, o grifă (denumită și cârlig), o sapă, o greblă, un scormonitor, o săpăligă. Pentru înmulțirea și semănarea răsadurilor, veți avea nevoie de ghivece și păhărele (mai ales din turbă biodegradabilă sau din hârtie de ziar), de sfoară, de etichete pentru a putea identifica plantele cultivate, de un termometru, un centimetru și o scafă
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
din nou solul, la o adâncime de 30 de centimetri, și să îi acordați între cele două culturi un repaus de 15 zile. Pe durata iernii va trebui să mențineți solul foarte afânat și foarte curat. Pentru asta, veți folosi săpăliga, hârlețul sau grifa. Plivitul, practicat de două până la patru ori pe an, în funcție de cultură și anotimp, permite distrugerea buruienilor și aerisește pământul. În plus, o simplă răscolire a solului permite economisirea apei folosite la udat. Capitolul 8 Semănatul și plantatul
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
șanțului. Odată ce ați pus bulbii de sparanghel în pământ, astupați șanțurile. Marcați locul în care ați plantat cu ajutorul unor araci. Recoltarea sparanghelului se face între mai și iunie. Toamna, puneți compost peste firele de sparanghel. De reținut Vă trebuie o săpăligă specială pentru sparanghel pentru a-l putea recolta. Vânăta Familia: solanacee Când înflorește? Vara. Culoarea florilor: albe Are nevoie de soare? Da, are nevoie de mult soare. Tipul de sol potrivit: un sol răcoros, adânc, bogat în humus Aciditatea solului
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
Nu are un titlu anume, fiind anonimă, o operă de câteva milenii. Reprezintă un cuplu, doi oameni, un bărbat și o femeie, mergând la lucru sau întorcându-se de la lucru. Bărbatul cu doi-trei pași înaintea femeii. Amândoi au câte o săpăligă. Amândoi par împovărați de muncă și de viață. Cuplul statuar, de înălțimea unei jumătăți de metru, sculptat într-un lemn de esență tare, a rezistat timpului; figurile celor doi se disting bine, deși statuia este plină de caverne, părând a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
nu spun la nimeni unde a ascuns-o, și nu am spus, până acum. Oricum, între timp s-au mai schimbat lucrurile de atunci pe la cabană. Făcusem rost de o un borcan găurit în capac, pentru aer, și cu o săpăligă de prin curtea omului săpam de zor prin bălegarul adunat cu grijă într-un morman mare. Dimineața luam undițele din colț, și coboram pe drumul care dădea în drumul ce făcea legătura între Moldova Nouă și Reșița, pe malul Dunării
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
unul sau cu doi comunic fără rezerve, discut și altceva decît mizerabile politicale și constatări provinciale. *Din nou spaime fără cauze, vini fără cauze. Aprehensiuni - reprehersiuni! Nu o dată, Costin descrie astfel diviziunea muncii în tandemul său cu Genoiu: „Eu cu săpăliga (adică lucrurile cu caracter introductiv, gen captatio, de insinuare), iar el cu buldozerul (în forță, de-a dreptul și fără mănuși)”. Tandemul funcționează astfel mai ales în deplasare (la diverse instituții centrale și la restaurantul Uniunii Scriitorilor). „Acasă”, în redacție
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
redacție»! Dacă ai fi fost atent la vorbele ei, întrebarea pe care ți-a puso ar fi trebuit să te supere. Nu s-a întîmplat așa pentru că te-au bucurat comentariile despre mine”. Văzînd că „Buldozerul” pierde meciul, coechipierul său „Săpăligă” (prin care de asemenea îmi parvin părerile negative ale unora și ale altora) i-a sărit în ajutor: „Lasă-1, domnule, pe Agavriloaiei, pe care nici eu nu l-am prea gustat, și spune ne odată ce-a fost în noaptea
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
altărașe, amulete, obiecte de podoabă etc. Sunt expuse de asemenea obiecte de os, piatră și silex cu ajutorul cărora sunt ilustrate principalele ocupații ale purtătorilor culturii Cucuteni: agricultura, creșterea animalelor, olăritul, torsul și țesutul (lame de silex, topoare de piatră perforate, săpăligi din os și corn, fusaiole, greutăți pentru războiul de țesut și plasa de pescuit, râșnițe, percutoare etc. Vârfurile de săgeți și de sulițe, precum și topoarele din piatră erau folosite ca arme și la vânătoare. Curtea Domnească de la Bacăuă. Cum este
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
care aparțin principalelor plante care au fost cultivate în zona noastră (mei, grâu, orz, ovăz, secară, porumb, fasole etc., unelte pentru lucrul pământului (plug de lemn cu brăzdar de fier, fiare pentru plug, semănătoare, plantatoareă, unelte pentru întreținerea culturilor (sapă, săpăligă etc.Ă, unelte pentru recoltare (seceră, coasă cu hreapcă, furci, batoză manuală etc.Ă, unelte pentru prelucrarea cerealelor (dejghiocătoare pentru păpușoi, îmblăciu, piuă cu chilug, leasă de nuiele pentru porumb, știubei pentru porumb, râșniță de piatrăă, unelte pentru obținerea uleiurilor
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]