128 matches
-
nu mai aveam foarte multe să ne spunem, iar eu simțeam că tăcerea creștea amenințătoare între noi. Intram foarte rar în casă. Mi-am făcut un locșor într-un colț al grădinii, într-o magazie unde se țineau coasele și săpăligile - un loc unde Re-mose își ascundea comorile: pietricele șlefuite, pene, bucăți de papirus adunate de prin camera lui Nakht-re. Lăsase toate lucurile astea în urmă fără să se mai uite nici măcar o dată la ele, dar eu le păstrasem strânse într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
și de tipsii fragmentare (ultimele în număr de 9). Dintre acestea, circa 30-35% sunt făcute la mână; unelte de os și metal: străpungătoare os (20), cuțite (10), vârfuri de săgeți (8), seceri (4), cosoare (4) și câte un exemplar de săpăligă, otic, topor, foarfec, ac, cui, verigă, lacăt (fragmentar) și un cârlig de undiță; obiecte de port din os, lut, piatră, fier, bronz și argint: catarame (6), mărgele din os și lut (2) și câte o aplică, inel, ac, brățară, cercel
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
vârfuri de săgeți și un topor), specifice secolelor VIII-IX (pl. XXXIX), s-au perpetuat și modificat în perioada următoare, iar pentru o mai bună comparație au fost analizate împreună cu cele din veacurile X-XI. Uneltele (pl. XL-XLI), majoritatea agricole (cuțite, cosoare, săpăligi, seceri, un otic) aduc cu exemplarele găsite la Curcani - Ilfov, Dragosloveni - Vrancea, Bârlogu - Argeș, Floreni, Bârlălești, Fedești, Codreni, Giurcani -Vaslui, Fundu Herții - Botoșani, Sinoasa - Iași ș.a. La piesele de port (catarame, aplice, verigi, brățări, mărgele, cercei și inele, ultimele două
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
nr. 3 au fost recuperate 345 de semințe. Deși gropile medievale timpurii erau frecvente în secolele IX-XI și aveau o capacitate de înmagazinare ce varia între 60 și 150 kg, puține dovezi s-au păstrat. Printre uneltele agricole semnalăm o săpăligă (Cociu-Motoșeni), otice (Dodești, Gara-Banca), seceri (Dodești, Gura Idrici, Negrești, Gârbovăț-Ghidigeni, Drăgești) și un brăzdar de plug (Pogonești). Cuptoarele de copt pâine sau de uscat/prăjit semințe, de la Chircești-Miclești, Gura Idrici, Dodești, Dănești sunt tot argumente în sprijinul acestei vechi activități
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
pandantive, mărgele, aplice, butoni, catarame, fibule), împreună cu piese creștine (cruci) au fost preluate de către membrii comunităților vechi românești. Alături de piesele menționate, au pătruns în arealul amintit și obiecte uzuale, de regulă unelte din fier, necesare activităților casnice, agricole și meșteșugărești (săpăligă, brăzdar de plug, oticuri, seceri, cosoare și topoare). Dependența de produsele bizantine a fost resimțită în condițiile crizei economice din Imperiul Bizantin (secolele VIII-IX), perioadă în care se constată absența lor din inventarele siturilor. Situația a revenit la normal, începând
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Gura Idrici, Vutcani, Bălteni, Budești-Crețești, Vinderei (Vaslui) și Negulești-Dealu Morii (Bacău). Unelte și arme din fier: unelte de prelucrat lemnul la Gara-Banca, Dodești și Negrești - Vaslui; unelte agricole: un brăzdar de plug (Pogonești, Vaslui), un otic (Dodești - Vaslui), o seceră, săpăligă, cosoare (Cociu-Motoșeni, Bacău și Gârbovăț-Ghidigeni, Galați); arme: vârfuri de săgeți, cu tub de înmănușare sau peduncul (Cociu-Motoșeni, Bacău; Dodești, Banca - Vaslui; Gârbovăț-Ghidigeni, Galați) și topoare (Bălteni - Vaslui; Gârbovăț-Ghidigeni, Țepu - Galați; Tăvădărești și Găiceana - Bacău); Însemne pecuniare: tezaure bizantine, din bronz
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
1997c, p. 68. b) Sud-Estul satului: pe pantele dealului și în grădinile cetățenilor din partea sud-estică a localității s-a identificat o așezare cu numeroase fragmente de vase, alături de arme și unelte din fier (vârfuri de săgeți, cosoare, un topor, o săpăligă etc.), specifice secolelor VIII-IX. Cercetare Gh. Coman, 1968-1975. Materialul metalic se află la Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău, iar ceramica inedită se găsește în colecția Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1979a, p. 74, 91 (fig. 11/2-4
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
gesturile mele și în obiectele atinse sau văzute de mine. Ciudat sentiment că mă presar în jurul meu, că las fărîme din mine în tot ce observ, în tot ce mut dintr-un loc în altul. — V-am văzut ieri cu săpăliga. Ce semănați anul acesta ? ei bine, nu, domnule Busbib, nu vreau să știți ce voi planta anul acesta pe mica mea parcelă de pamînt de patru metri pătrați. opțiunile mele în ceea ce privește legumele sunt pe cît de secrete pe atît de
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
în cartier, toată crema cumetrilor... Care de pe unde se înțepeniseră. Prin itebeuri, troleibuze, cârciumioare... șanțuri, ateliere, pișoare, băcănii... beciuri de miliție (unde-i deznodaseră din cafteli plutonierii, să declare de pe care șantiere speriaseră cheresteaua). Din cimitire, unde îi podidiseră cu săpăligele groparii. Oamenii cimitirelor ducând lupte de vorbe cu ei să se lase din nou îngropați, fiindcă, bughindu-i cum se fâțâiau cu coșciugele pe ei, îi luaseră drept niște căcăcioase de stafii care încurca circulația... - Bruță... Hep!... Dar nu putea să
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
găină neagră, o cană cu vin, o bucată de pânză de doi metri, o pâine și o ceapă. Pentru descântecul „de ursită”, din două bucăți de fier, după topire se confecționau nouă unelte în miniatură: cosor, suprag, lance, topor, sfredel, săpăligă, coasă și sapă, toate prinse într-o verigă. La fel ca și alte meșteșuguri, fierăria tradițională se practică din ce în ce mai rar. Printre urmașii făurarilor tradiționali putem să-i numim astăzi doar pe Ion Bucătaru și Vasile Ciofu. Meșteșugurile prelucrării lemnului și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
culcare și noi, copiii, adică toți frații: trei fete și șase băieți. Am așezat, nostalgic în locul acela, masa mică cu trei picioare scurte, pe care mama răsturna mămăliga aburind din care noi, copiii, mâncam cu mâna ca și cum ar fi fost săpăliga. Plecam, apoi, la școală sau colindam prin pădure, ori mergeam la iaz și în câmpul plin cu soare, jucând oina și păzind cu mare plăcere vitele, mândri că ne aflam și noi în treabă. Când m-am așezat însă pe
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
altărașe, amulete, obiecte de podoabă etc. Sunt expuse de asemenea obiecte de os, piatră și silex cu ajutorul cărora sunt ilustrate principalele ocupații ale purtătorilor culturii Cucuteni: agricultura, creșterea animalelor, olăritul, torsul și țesutul (lame de silex, topoare de piatră perforate, săpăligi din os și corn, fusaiole, greutăți pentru războiul de țesut și plasa de pescuit, râșnițe, percutoare etc. Vârfurile de săgeți și de sulițe, precum și topoarele din piatră erau folosite ca arme și la vânătoare. Curtea Domnească de la Bacăuă. Cum este
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
care aparțin principalelor plante care au fost cultivate în zona noastră (mei, grâu, orz, ovăz, secară, porumb, fasole etc., unelte pentru lucrul pământului (plug de lemn cu brăzdar de fier, fiare pentru plug, semănătoare, plantatoareă, unelte pentru întreținerea culturilor (sapă, săpăligă etc.Ă, unelte pentru recoltare (seceră, coasă cu hreapcă, furci, batoză manuală etc.Ă, unelte pentru prelucrarea cerealelor (dejghiocătoare pentru păpușoi, îmblăciu, piuă cu chilug, leasă de nuiele pentru porumb, știubei pentru porumb, râșniță de piatrăă, unelte pentru obținerea uleiurilor
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
un mesaj. Maria: Aha, înțeleg se retrag felicitările... E și cazul... Delegatul: (foarte blînd) Știți, azi, tocmai azi, ce să-i faci, noi, locatarii blocului, facem muncă patriotică... Udăm, stropim, mai smulgem o buruiană... mai cu o căldărușă, mai cu săpăliga... și am venit să vă spun... dacă vreți să participați și dumneavoastră... voluntar bineînțeles... Mihai: Da... înțeleg... dar azi... nu prea ne-ați nimerit bine cu treaba asta... Avem și noi... Delegatul: Noi știm... și poate că tocmai de aceea
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Sapa servește la tăierea buruienilor și la plivire, adică la curățarea pământului pentru a-l face mai ușor de lucrat; de asemenea, este folosită pentru sfărâmarea mușuroaielor de pământ și pentru săparea brazdelor plate sau în V, la adâncimea dorită. • Săpăliga este o unealtă formată dintr-o lamă, pe o parte, și o furcă sau o limbă, pe cealaltă. Ea poate fi folosită și pentru săparea straturilor. • Stropitoarea - a nu se confunda cu furtunul pentru stropit - este fabricată de obicei din
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
sălbatice: Un alt nume pentru buruieni, adică plantele care cresc în locuri unde nu au fost semănate. Plantulă: Sămânță care a germinat și ale cărei cotiledoane au ieșit. Plivi: A tăia buruienile până la rădăcină cu ajutorul unei plivitori sau a unei săpălige (vezi „Unelte de bază”Ă. Prăși: A afâna și a aera stratul superficial al pământului (crustaă cu ajutorul unei sape pentru a reduce evaporarea apei din sol și pentru a favoriza în același timp penetrarea apei (vezi „Unelte de bază”Ă
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
prelucrare a lemnului, în special de cioplire și finisare (KAHN 1996, 148; MITCHELL 1955, 135; MITCHELL 1959, 195). De asemenea, analiza traseologică a uneltelor din acest grup descoperite în spațiul cucutenian de la est de Prut indică posibila lor utilizare ca săpăligi (SOROKIN 1991, 90). Privitor la fixarea în coadă a teslelor, putem presupune că piesa era atașată unui mâner curbat, fixată cu ajutorul unor ligaturi, cu tăișul dispus transversal față de axul longitudinal al cozii. Această supoziție pare a fi confirmată atât de
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
dioritul, granitul, bazaltul), ce servea la doborârea, despicarea, desprinderea scoarței arborilor, prinderea animalelor ascunse În scorburi (oposum), scoaterea fagurilor de miere, despicarea animalelor ucise etc.; sule și ace pentru perforat, ascuțite și bine șlefuite, din os; linguri, răzuitoare din scoici, săpăliga din lemn, covata confecționată din lemn moale prin cioplire sau din scoarță de copac, cozi pentru topoare, obiecte de cult, jucării pentru copii. Nu cunosc țesutul, În schimb răsucesc cu pricepere, din diferite fibre (păr de cangur și oposum, tendoane
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
azil pentru membrii tribului, cât și pentru străini”212. Certurile, bătăile erau privite cu o anumită blândețe de conducerea tribului (aplicarea de răni ușoare provocate de sulițe sau de loviturile date cu un fel de măciucă la bărbați și cu săpăliga la femei), În schimb cele care loveau interesele clanului sau ale tribului (crimă, magie neagră, Încălcarea tainei ceremoniilor, nerespectarea obiceiurilor socotite sacre) se pedepseau cu severitate, chiar cu moartea, sentință Înfăptuită În public, de câțiva bărbați tineri, Înarmați cu sulițe
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
de la poziția 82.11 și dintr-un număr cel putin egal de articole de la poziția 82.15, se clasifică la poziția 82.15. ┌─────────────┬──────────────────────────────────────────────────┬──────┬──────┐ │Codul tarifar│ Denumirea mărfii │ UM Taxa │ │ │ │ supl │vamală│ └─────────────┴──────────────────────────────────────────────────┴──────┴──────┘ 82.01 Unelte manuale: cazmale, hârlețe, lopeți, târnăcoape, sape, săpăligi, furci, greble și raclete; securi, topoare, barde, cosoare de grădină și unelte similare cu tăiș; foarfece de grădinar, de orice tip; seceri și coase, cuțite pentru fan sau pentru paie; foarfece pentru garduri vii, pene pentru spart lemne și alte
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 204 din 18 decembrie 2002 pentru modificarea denumirii şi clasificarii mărfurilor din Tariful vamal de import al României şi a taxelor vamale aferente acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146940_a_148269]
-
pentru paie; foarfece pentru garduri vii, pene pentru spart lemne și alte unelte agricole, horticole sau forestiere, manuale: 8201 10.00 - Cazmale, hârlețe și lopeți p/st 20 8201.20.00 - Furci p/st 20 8201.30.00 - Târnăcoape, sape, săpăligi, greble și raclete - 20 8201.40.00 - Securi, topoare, barde și unelte similare cu tăiș - 20 8201.50.00 - Foarfece de grădinar și alte foarfece similare p/st 25 acționate cu o singură mâna (inclusiv foarfece pentru păsări de curte
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 204 din 18 decembrie 2002 pentru modificarea denumirii şi clasificarii mărfurilor din Tariful vamal de import al României şi a taxelor vamale aferente acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146940_a_148269]
-
digulete, despotmolit canale; introducerea și evacuarea apei în orezarii; săpat cu cazmaua colțurile parcelelor, pregătirea terenului pentru însămînțarea orezului în uscat și în apă. - Prăsit pe rînd, între rînduri și peste tot în cîmp, sere, plantații și pepiniere cu planetul, săpăliga sau sapă; deschis rigole în solarii și sere. - Confecționat panouri pentru solarii, fixat panouri sau folii de polietilena, întins sîrmele de susținere. - Tratat și dezinfectat terenul în sere și solarii cu apă fierbinte sau cu aburi. - Rărit cuburi nutritive și
HOTĂRÎRE nr. 261 din 12 martie 1990 privind stabilirea reţelelor tarifare şi a nivelurilor de salarizare pentru muncitorii din agricultura de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107049_a_108378]
-
gentlemanilor, el a abordat cursa într-un stil plebeian. A folosit un antrenor profesionist, pe Sam Moussabini, pentru a-și revoluționa tehnica. La sprint, plecarea era considerată punctul cheie. Înainte de inventarea blocsatrtului, alergătorii trebuiau să se mulțumească cu o simplă săpăligă de grădinar pentru a-și pregăti locul de plecare. Cel mai bun sfat al lui Moussabini era la fel de simplu: “Nu te gândi decât la două lucruri: focul de armă ce desemnează startul și linia de sosire. De cum îl auzi pe
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
olimpic, egalând recordul de 10,6 secunde. Succesorii săi vor alerga din ce în ce mai repede. La Jocurile Olimpice de la Berlin, Jesse Owens a scris istoria, la 100 m obținând medalia de aur cu 10,3. Locul de start a fost pregătit cu aceeași săpăligă de grădinărit. În 1972, la Munchen, rusul Valeri Borzov câștigă medalia de aur la 100 m cu 10,14 secunde. La acea vreme era singurul sportiv care putea să țină piept atleților de culoare datărită calităților sale excepționale. La Barcelona
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
În rest, era un băiat de treabă, locuia la bloc și părea mulțumit de viața lui. Ba, uneori, spunea: N-aș sta în hardughia asta nici dacă mi-ar da-o pe degeaba! Bătrâna ieșea primăvara în grădină cu o săpăligă mică și scormonea la rădăcinile plantelor. Dar nu se alegea nimic. Spre vară, ierburile creșteau mai repede decât florile de care avea grijă. Dacă anul ăsta n-o să plouă prea mult, va fi bine își spunea ea. Florile din grădină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]