17,255 matches
-
De garantat însă, nimeni nu se încumetă, doar biserica încearcă să te ademenească în ,, ispită,, și reușete foate bine până acum. Toți se laudă cu miliarde de credincioși, toți inventează minuni și fel de fel de moaște în care cei săraci cu duhul, se aruncă bezmetici de frica a ce va fi când ei nu vor mai fi. Ce să fie.....,lumea , viața, viul, rămân același și cu mine și fără mine și cu tine și fără tine. Din țărână ai
EXTRAS DIN MEMORIA ILUZIILOR de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1462004469.html [Corola-blog/BlogPost/384955_a_386284]
-
toți păduchii, fie ei nemțești sau rusești sau de-ai noștri care ne-au adus tifosul. Păduchi aveam chiar prea mulți, țepe pentru ei nu găseam! Și i-am iertat pentru că am citit că e bine la colhoz pentru omul sărac. 4. Aș fi vrut să-i trag în țeapă pe țăranii din satele unde am ajuns cu trenul foametei și care nu m-au găzduit fiindcă eram slăbănog și urâțel. La șapte ani am venit de unul singur cu trenul
CÂND AŞ FI VRUT SĂ FIU ŢEPEŞ? de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 570 din 23 iulie 2012 by http://confluente.ro/Constantin_t_cibotaru_cand_as_fi_vr_constantin_t_ciubotaru_1343036753.html [Corola-blog/BlogPost/354561_a_355890]
-
se cumpără, gospodăriile se dezvoltă. Pe lângă bogătașii satului fac politică și țăranii înstăriți. Cei cu stare stau în centrul satului ca alde Aristide, Toderici stă lângă primărie, Oprescu la fel, asemenea și Predescu sau Popa Andrei. Majoritatea țăranilor sunt încă săraci. Gospodăriile sunt compuse dintr-o casă, un grajd, curte, grădină, căruță, vite și câteva păsări. Obiceiurile satului sunt descrise magistral. Jocul călușului și jocul copiilor de-a șotronul și de-a bobicul, inelușul seara la clic sau la furcărie, Formele
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-ganduri-despre-morometii-la-60-de-ani-de-la-aparitia-romanului/ [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
Timp > ÎMI PLACE SA DORM IN COLINDE Autor: Carmen Marin Publicat în: Ediția nr. 356 din 22 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Îmi place să dorm în colinde, Să aud că s-a născut Mântuitor, Să știu că în ieslea săracă A venit pentru noi Izbăvitor. Îmi place să cânt iar colinde Cu magi și cu stele pe cer, Să miroasă a datină și a mere coapte, De Moș Ajun, cu leru-i ler. Îmi place să merg cu colindul Prin zăpezile
ÎMI PLACE SA DORM IN COLINDE de CARMEN MARIN în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Im_place_sa_dorm_in_colinde.html [Corola-blog/BlogPost/358876_a_360205]
-
care m-a născut! Am uitat devreme cea dintâi povață Cum își uită oul pasărea din zbor Și aici acasă pruncii când te-nvață Gânguresc întruna pe înțelesul lor... Limbă Românească, cea mereu hulită, De-adevăruri sfinte nu ai fost săracă, În văzduh și-n piatră pururi scrijelită, Limba mea rănită, limba mea cea dacă! Astăzi, când e ziua închinată ție Dintre câte încă mai sunt pe pământ, Toată viața noastră Ziua ta să fie De la steaua dată, până la mormânt... DOINĂ
INVENTARUL CUVINTELOR (POEME) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 by http://confluente.ro/Nicolae_nicoara_horia_inven_nicolae_nicoara_horia_1392634592.html [Corola-blog/BlogPost/347306_a_348635]
-
fost la școală numai pentru că acolo e secția de votare. * Mulți ar trebui să se trezească din visul unuia singur. * Proștii sunt necesari ca reper de comparație (Liviu Marcu). * Mă deranjează etilismul și elitismul. Mai ales combinate. * Când limbajul e sărac, ideile sunt pe măsură. * Înțelegerea dar și intoleranta cresc cu vârsta. * Oamenii se îmbată pentru că au necazuri și au necazuri pentru că se îmbată. CONDIMENTE * Binele făcut cu forța duce la catastrofă... Dar ce este o catastrofă? * Nici nu știe că
ZICERI (43/44) DACĂ CAUŢI & CONDIMENTE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 by http://confluente.ro/Dorel_schor_ziceri_43_44_d_dorel_schor_1369402885.html [Corola-blog/BlogPost/344664_a_345993]
-
Constantin Vuiescu, D. Theodorescu și I. Popescu-Pasărea, Nichifor Crainic devine unul din litografii seminarului, ducând la bun sfârșit și monografia satului său natal, ori petrecea vacanțele de vară ca agent fiscal, încercând din răsputeri să-și învingă soarta de om sărac și să ușureze povara de pe umerii tatălui său. După terminarea seminarului în 1912, cu media generală 8.0015, se înscrie la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București, unde spera să-și clarifice și să-și fundamenteze concepția teologică a dogmelor
UN VOLUM DE ŢINUTĂ DESPRE VIAŢA ŞI OPERA LUI NICHIFOR CRAINIC de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1408353406.html [Corola-blog/BlogPost/349428_a_350757]
-
strune:/ Inima mea iubirii-i e vasala!// Orbirea-n trup ferice mă răpune,/ Fanatic pas, îmi lepăd șovăiala,/ Silabele îmi tulbură sfiala:/ Prea Bunule, Te rog, vreau iertăciune!// De-ajuns îmi e a ochilor dogoare,/ Frânt ca o pâine-i săracul meu belșug!/ Învață-mă să fiu! Sonetul pare// Steaua pereche din înstelatul crug.../ Și dă-mi apoi eterna sărutare,/ Tată, ’nainte de-a mă urca pe rug!’’. Sonetul CXXXIX are o abia perceptibilă trimitere ezoterică prin apelul: ,,Asalt aș da
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-albumul-liric-fiind-365-1-iconosonete-de-theodor-rapan/ [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
trup superb, Poleit cu „vino-ncoace” Te iubesc ca un puștan, De nici vracii n-au ce-mi face. Când te văd încep să fierb, Mă inundă munți de ace... Nici nu știu să-ți spun ce simt- Adjectivele-s sărace. De iubirea ta sunt șerb, Faci din mine tot ce-ți place; Nurii, chipul, ochii tăi Îmi sunt afrodisiace. M-am împotrivit acerb, Dar iubirii n-ai ce-i face; Dă-mi să gust din clipa ta!... Și otravă dă-
NICOLAIE DINCĂ by http://confluente.ro/articole/nicolaie_dinc%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
mea cu trup superb,Poleit cu „vino-ncoace”Te iubesc ca un puștan,De nici vracii n-au ce-mi face.Când te văd încep să fierb,Mă inundă munți de ace...Nici nu știu să-ți spun ce simt-Adjectivele-s sărace.De iubirea ta sunt șerb,Faci din mine tot ce-ți place;Nurii, chipul, ochii tăiîmi sunt afrodisiace.M-am împotrivit acerb,Dar iubirii n-ai ce-i face;Dă-mi să gust din clipa ta!...Și otravă dă-mi
NICOLAIE DINCĂ by http://confluente.ro/articole/nicolaie_dinc%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > SĂRACĂ ȚARĂ BOGATĂ Autor: Marilena Dumitrescu Publicat în: Ediția nr. 1609 din 28 mai 2015 Toate Articolele Autorului ,,Săraca,, țară bogată, Are aur peste tot, Dar nu pote să îl scoată, Decât să dea munții jos. Era vechia guvernare Care studia
SĂRACĂ ŢARĂ BOGATĂ de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1609 din 28 mai 2015 by http://confluente.ro/marilena_dumitrescu_1432797950.html [Corola-blog/BlogPost/372987_a_374316]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > SĂRACĂ ȚARĂ BOGATĂ Autor: Marilena Dumitrescu Publicat în: Ediția nr. 1609 din 28 mai 2015 Toate Articolele Autorului ,,Săraca,, țară bogată, Are aur peste tot, Dar nu pote să îl scoată, Decât să dea munții jos. Era vechia guvernare Care studia cum poate Să il scoată din dotare Punând țara pe roate ! Dar sfânta opoziție, Se ridică cu mic
SĂRACĂ ŢARĂ BOGATĂ de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1609 din 28 mai 2015 by http://confluente.ro/marilena_dumitrescu_1432797950.html [Corola-blog/BlogPost/372987_a_374316]
-
ce se-auzea. Dară culmea ironiei... Ce blamau cu-nverșunare, Astăzi ei sunt la putere Și-au pus planu-n aplicare! Unde sunt vânzatorii de țară Care erau distrugători de glie? Ieri, ce cu zgomot acuzară, Astăzi e demagogie... Referință Bibliografică: Săracă țară bogată / Marilena Dumitrescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1609, Anul V, 28 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Marilena Dumitrescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
SĂRACĂ ŢARĂ BOGATĂ de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1609 din 28 mai 2015 by http://confluente.ro/marilena_dumitrescu_1432797950.html [Corola-blog/BlogPost/372987_a_374316]
-
asta de multe ori și aveam senzația că Roma s-a transformat într-o mare temniță, sau într-o mașinărie care toacă mărunt pe oricine intră în ea, consumându-l sau devorându-l, fără deosebire, fie el om bogat ori sărac, politician ori plebeu, libert, gladiator, sau curtezană sau sclav. Iar noi am scăpat doar grație unei cereri și a unei porunci imperiale care ne-a trimis aici. E un fel de exil în cele din urmă! Dar ce mai contează
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1416178329.html [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
-
plebe. Neinstruită, ahtiată după luptele de gladiatori, ori după idele lui Marte, Saturnalii, Lupercalii și celelalte sărbători, adunată în piețe ori pe câmpul lui Marte și asmuțită împotiva cuiva, uneori chiar și împotriva ei însăși. Săracii au rămas însă tot săraci și umiliți, umplând legiunile cu soldați trimiși să lupte cu alții ca ei, la marginile lumii, iar cetățenii săraci ai Romei au ajuns precum manii și lemurii care vin din lumea umbrelor să ia ofrande la morminte de două ori
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1416178329.html [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
-
piețe ori pe câmpul lui Marte și asmuțită împotiva cuiva, uneori chiar și împotriva ei însăși. Săracii au rămas însă tot săraci și umiliți, umplând legiunile cu soldați trimiși să lupte cu alții ca ei, la marginile lumii, iar cetățenii săraci ai Romei au ajuns precum manii și lemurii care vin din lumea umbrelor să ia ofrande la morminte de două ori pe an... Bogații Romei dețin bogății în număr de nouă din zece, deși ei sunt unul din zece ca
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1416178329.html [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
-
Mă bucur pentru tine. Unde? - Ca reporter la un ziar local din Focșani. Ziarul de Vrancea se cheamă. - Felicitări! Cum ai reușit? - Tata se cunoaște cu redactorul șef și m-a trimis la el dacă vreau să am serviciu neapărat. - Săracii tați. Sunt și ei buni de ceva. - Ce te miri! Tu nu ai să faci la fel? - Întâi să fiu tată și după aceea voi vedea cum am să procedez. - Apropo de chestia cu tata. Ți-ar plăcea să devii
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1496591590.html [Corola-blog/BlogPost/371760_a_373089]
-
lui Mâșkin erau asimilate cu sârguință. Pentru acea perioadă, putem spune azi în cor, ,,ăsta a fost comunismul și pace”...Dar ce am făcut după, după revoluție, nu, hai să fim cinstiți, după deturnarea revoluției, când tovarășul Iliescu, cel autointitulat ,,sărac, dar cinstit”, deci pe linia definiției, a închis ochii, nu, a încurajat, nașterea baronilor, a hoților, pentru a asigura forța economică a partidului, pe atunci cam unic, a baroniadei, cum i s-a mai spus, bazată pe îmbogățirea ilicită. Cred
BORIS DAVID (III) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424698077.html [Corola-blog/BlogPost/383015_a_384344]
-
Hristos, din sânul imaculat al Prea Sfintei Fecioare Maria. O crenguță de brad, luminițele din ochi, flacăra din inimă, cuvintele-colind cu care-l întâmpinăm - vor fi darul nostru cel mai potrivit. Să nu ne zgârcim. Nimeni nu e atât de sărac încât să nu-i poată dărui aceste daruri de suflet. CEZARINA ADAMESCU, AJUN DE NAȘTERE SFÂNTĂ, 2011 Referință Bibliografică: SĂRBĂTOAREA DARULUI VIEȚII - CÂND NINGE CU ARIPI DE ÎNGERI (CEZARINA ADAMESCU) / Cezarina Adamescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 358, Anul
CÂND NINGE CU ARIPI DE ÎNGERI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Sarbatoarea_darului_vietii_cand_ninge_cu_aripi_de_ingeri_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/350867_a_352196]
-
zi este soare Iar în alta sunt nori... Este timp pentru iarnă Este timp pentru flori... Este timp pentru rugă Este timp pentru cânt Este timp pentru hrana Ce-o primim prin Cuvânt... Este bine și rău Sunt bogați și săraci Doar de tine depinde Ce gândești și ce faci... Este viață și moarte Ești și tu, sunt și eu Dar Stăpân peste toate Este El...Dumnezeu! Uneori mă întreb... Uneori mă întreb Cine ești...cine sunt Și ce rost mai
OMAGIU DIVIN 17 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/maria_luca_1448722133.html [Corola-blog/BlogPost/383008_a_384337]
-
Pecineaga - până la lacul Tatlageac era o distanță cam de șapte - opt kilometri pe care pescarul nostru o parcurgea de câte ori mergea la pescuit, pe drum de țară, cu cotiga la care înhăma măgărușul, singurul său mijloc de transport. Era un om sărac, care nu prea avea pământ să-l cultive, ca să-i ocupe timpul. Comuna - după documentele existente - ar data de prin 1857, când a sosit prima migrație de țărani din Crimeea. Ei s-au oprit pe o așezare deja existentă, cu
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dulce_copilarie_din_ciclul_stan_virgil_1388224489.html [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
Christ, Viețuind pe pământ în zadar! Două mii de ani de umilință adâncă. Degeaba. Degeaba atâtea războaie, S-ajungem un popor de buboaie, Pline de ură ca o speluncă! Degeaba Eminescu. Degeaba Ștefan. Dacă ne mâncăm între noi ca niște hiene, Săraci că n-avem pe fund nici izmene. Două mii de ani de istorie-n van! Ce țară, Doamne, ca un pahar. Și ca un strigăt. Și ce neam trist. Răstignit pe munții Carpați ca un Christ. Viețuind pe pământ în zadar
BĂLCESCU FLUTURÂND (1) POEME de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_balcescu_stefan_dumitrescu_1368674674.html [Corola-blog/BlogPost/350401_a_351730]
-
puterea din acea periodă dorea o repopulare a Transilvaniei, împuținată de invaziile mongole și acest lucru se putea face decât prin migrare. Brașovul a fost mereu ținta unui asemenea fenomen. În timpul copilăriei noastre, știi că erau aduși la muncă tinerii săraci din Moldova, pentru a lucra în fabricile și uzinele din municipiu, ajutați a se integra și stabili în acest oraș. În ultimii ani, Universitatea a fost mobilul, în jurul căreia s-a realizat o repopulare a Brașovului - golit de plecarea multor
FRAGMENT DE ROMAN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1470006193.html [Corola-blog/BlogPost/382539_a_383868]
-
În fața ochilor săi, apărură mai mulți copii îmbrăcați sărăcăcios. - Trebuie să existe o salvare, îi liniști o femeie între două vârste. - Pentru bogații din centrul orașului probabil că există. Ei pot cumpăra cu banii mâncare, din alte locuri. Noi, cei săraci, ce ne vom face însă, spuse un bărbat, ce părea a fi soțul femeii. Sigur vom muri de foame ! Deodată, pe drum apăru un bărbat îmbrăcat colorat, ca un vânător. - Eu sunt cel care vă va salva. Mâine, de ziua
FRAGMENT DE ROMAN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1470006193.html [Corola-blog/BlogPost/382539_a_383868]
-
vreme obiceiul să țină copii în gazdă, pe plata sau în schimbul unor mici servicii. Nu numai Pumnul, dar și părintele călugăr Veniamin Iliut făcea la fel. Acesta din urmă avea în gazdă, fără plată, vreo 27 de băieți de țărani săraci, care dormeau pe jos într-o odaie și o bucătărie, "că scrumbiile într-un poloboc". Fiind cam bătăuși, mai mari, frații nu se înțelegeau bine cu Mihai, încât Eminovici l-a dus la alta gazdă, Nicolai Tirtec, rutean, si de
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]