6,982 matches
-
din noapte. Pare pustiu în jurul meu? Doar o senzație. O viermuială ciudată animă, nocturn, drumurile mele. La rotiserie, taximetriștii, polițaii și aurolacii stau la rînd vorbind zgomotos despre fotbal și femei. Prietenul meu, căruia i-am promis că înființăm Partidul Săracilor iar eu voi fi șefă la cadre mă informează scurt și complice cum stă "treaba", cîte adeziuni s-au mai strîns prin cartier. Promițător. "Vă duceți la băieți?". De ce nu? Trec pe lîngă brutărie. Pe trepte, aproape la picioarele mele
Nocturnă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13875_a_15200]
-
demnitarul vrea toate privilegiile cu putință - și le obține -, dar la o adică face pe sărăntocul. Asta însă nu de frica mafioților autohtoni, ci din motive electorale. l Președintele Iliescu nu-i iartă însă nici pe demnitarii care se declară săraci cu neveste bogate, cazul premierului Năstase. Afirmația cu pricina a președintelui e citată pe pagina întîi numai de ROMÂNIA LIBERĂ: "Și în legătură cu averile, o familie are averea comună, abia după divorț se separă averile." Cum e greu de crezut că
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13858_a_15183]
-
ca prim ministrul? l Din păcate, presa, foarte vigilentă cu averile reprezentanților puterii, n-a luat, deocamdată, în serios, declarațiile de sărăcie ale demnitarilor din categoria CVTudor. Președintele PRM a declarat, cum se știe, că-și donează salariul de parlamentar săracilor. Un act de generozitate remarcabil. Dar cîtă vreme nu mai are și alte venituri declarate, și nu mai are, trăiește din cerșit președintele PRM?
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13858_a_15183]
-
și puritatea lumii din starea sa primordială, sau putința de "a păși desculț în realitate", ca să-l cităm pe Wallace Stevens despre care nu s-ar putea spune că nu a voiajat în sfere înalte ale gândirii. Atrași de mitul săracului ajuns milionar prin propriile sale resurse, un mit cu o istorie mai veche, este drept, romancierii, la rîndul lor, au făcut adesea din pledoaria emersoniană pentru "încrede-te în tine" o temă predilectă, explorînd-o din multiple unghiuri. O observație se
Reînnoirea Americii by Geta Dumitru () [Corola-journal/Journalistic/13828_a_15153]
-
Paul Grigoriu la Radio, un profesionist, o plăcere; l-au scos. L-am avut pe Iosif Sava; i-au dat în cap. Eugenia Vodă care este una din puținele noastre profesioniste are emisiunile ei la 11.30 noaptea! {i Pruteanu, săracul, pe care-l înjură toată lumea, făcea acele trei minute geniale. - Cum vi se pare viața fără Grigore Moisil? - Viața mea e tot cu dânsul. {tii că mi-a umplut viața asta, viața pe care o duc acum, și la 90
Viorica Moisil:“Eu nu mă pot învăța cu lumea de azi” by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13873_a_15198]
-
ar constata că obiectul narațiunii sale i se sustrage, sau mai poate fi resimțit ca real doar printr-un intermediar abia fiabil: memoria umană. A spus-o admirabil și mai spre începutul povestirii de sine (p. 50, tom I): "O, săracii de noi Viața noastră e atât de vană încât nu este decât o răsfrângere a memoriei noastre." (O misere de nous Notre vie est si vaine qu^elle n’est qu^un reflet de notre mémoire.) Sentimentul revine într-o
Între două țărmuri by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13940_a_15265]
-
că o dată însuși Stalin... Oaspetele, nu se știe de ce, se bâțâi brusc pe loc. Marquez tăcuse rozându-și mustața sălbatică. Apoi oftă ca pentru el murmurând: Va să zică afaceri... scriitorii dvs. dau lovituri financiare... Bravo lor Ce șansă pe ei Balzac,... săracul... săracul Balzac în fine răzbunat.
Și columbianul râse feroce... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13983_a_15308]
-
o dată însuși Stalin... Oaspetele, nu se știe de ce, se bâțâi brusc pe loc. Marquez tăcuse rozându-și mustața sălbatică. Apoi oftă ca pentru el murmurând: Va să zică afaceri... scriitorii dvs. dau lovituri financiare... Bravo lor Ce șansă pe ei Balzac,... săracul... săracul Balzac în fine răzbunat.
Și columbianul râse feroce... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13983_a_15308]
-
am văzut acostat pe stradă de femei mai frumoase decât Claudia Schiffer și Andreea Marin la un loc. L-am văzut pregătind mâncăruri suave, de genul celor din poezia lui Emil Brumaru. Recent l-am văzut făcând o revistă, Aspirina săracului. Ca să ajung la el, am intrat într-o clădire cu două etaje, de pe strada Constantin Daniel, nr. 11. Clădirea era în renovare, o renovare alertă și trăznită, în stilul poetului. Peste tot bidinele, roabe și găleți cu var, ca în
Infernul vesel by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13986_a_15311]
-
Dacă asta e de fapt statuia unei sosii a lui Saddam?" După câteva zile, mai exact în după-amiaza zilei de 17 mai 2003, l-am văzut pe Mircea Dinescu la cheful grandios organizat cu prilejul apariției primului număr din Aspirina săracului. Petrecerea avea loc în curtea aceluiași imobil cu două etaje ( după ce poetul împărțise pe străzile Bucureștiului 1000 de exemplare ale revistei și vinul dintr-un butoi, gratis). Erau prezenți toți membrii noii redacții, plus ziariști de la alte publicații. La un
Infernul vesel by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13986_a_15311]
-
toate sfîrșesc în moarte: eroii și lașii, geniile literaturii și personajele zămislite de ele, războinicii și oamenii banali care își duc zilele de azi pe mîine, îndrăgostiții și farsorii, înțelepții și ignarii, credincioșii și cei care nu cred, bogații și săracii. Omul este dezarmat în fața acestei fatalități. De aceea, poate, o vagă perspectivă pascaliană reprezintă nota distinctivă a liricii lui Ioan Morar. La capătul fiecărei emoții, al fiecărui sentiment, al fiecărei bucurii și speranțe se află chipul nemilos al morții. Chiar dacă
Elegii de histrion by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14005_a_15330]
-
stea ceva mai bine: acolo, etnia este secundară, identitatea fiind o chestiune de aderare, în spirit civic, la valorile constitutive ale statului american. În Europa, situația e mult mai încurcată și pentru că rana emigrației decurge din câteva secole de colonialism. Săracii periferiilor au năvălit peste metropolă, culpabilizând-o și obligând-o la o defensivă permanentă. "Pacifisimul" european își are, desigur, explicațiile lui: cum să mergi la război împotriva arabilor, când tu, în Germania, Italia, Belgia sau Franța ai milioane de musulmani
Hoțul din Bagdad by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14000_a_15325]
-
biserică la adăpost, rămânând în colțul cel mai bine umbrit, privind de departe la lume, la icoane, la sfinții pictați pe pereți. Când timpul era dulce, se așeza în pridvorul bisericii Visarion, stingheră, de-o parte, neamestecându-se cu ceilalți săraci care ocupau locul cel mai mănos în vadul trecătorilor. Ea rămânea nemișcată pe locul ei, în vreme ce toți ceilalți se mișcau de colo-colo, zgribuliți în răcoarea dimineților, în așteptare. Singură, ca fără gânduri pentru lumea aceasta, grija ei părea să fie
Cu mărul în brațe by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14015_a_15340]
-
cu totul neobișnuit, făcea slujba și la ortodocși, și la catolici, îl acceptau ambele culte pentru că era un om de mare clasă; au venit rușii aceia și, în aceleași împrejurări, l-au pus în spatele șurii să-l împuște, și el, săracu', stătea cu pletele, cu barba-n vânt, era așa... speriat... și atunci a apărut un tip care a vorbit rusește cu ei și i-a lămurit să nu-l împuște. Din clipa aceea, preotul l-a ținut pe omul respectiv
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]
-
o mărturie a credinței și modul cel mai evident de manifestare a nădejdii și a bucuriei întru Hristos. Creștinii bogați își pierdeau averile și libertatea și erau puși la munci silnice în mine și ocne, pe tot parcursul vieții. Cei săraci erau uciși prin tăierea capului (decapitare) ori prin ardere de vii sau prin răstignire, prin aruncare la fiare sălbatice și înfometate etc. Înainte de a fi judecați, erau închiși în camere fără lumină, fără aer, cu hrană puțină, fiind torturați ca să
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
nu suferiți acum că nu mai este vreme de mucenicie? Dar să ne exercităm ca pentru vreme de mucenicie. Au disprețuit aceia viața? Disprețuiește și tu plăcerea! Au aruncat aceia trupurile în foc? Aruncă și tu acum averile în mâinile săracilor! Au călcat aceia pe jăratec? Stinge și tu flacăra poftei! Da, e greu, dar și cu câștig! Nu te uita la greutățile din față, ci la bunătățile viitoare! Nu la greutățile din față, ci la bunătățile nădăjduite! Nu la suferințe
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
1997, 181 pp. 25. „Despre feciorie. Apologia vieții monahale. Despre creșterea copiilor”, Traducere din limba greacă și note de Preotul profesor Dumitru Fecioru, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2001, 427 pp. 26. „Omilii la săracul Lazăr. Despre soartă și Providență. Despre rugăciune. Despre viețuirea după Dumnezeu”, Traducere din limba greacă veche și note de Preotul Profesor Dumitru Fecioru, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2005, 377 pp. 27. „Omilii și
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
intelectualului român caracteristic au fost distribuiți Ilie Moromete și Ion al Glanetașului invită desigur mai ales la un hohot de rîs și la o porție sănătoasă de autoironie, de meditație despre România profundă (în pragul intrării în Europa, tot țăranul, săracul..., talpa țării, veșnicia născută la sat etc.) sau despre standardele minimale de performanță intelectuală (istețime, capacitate de citire a ziarului, calcule privind mijloacele de procurare rapidă a averii). Dincolo de comicul argumentațiilor, de posibilitatea de a culege numeroase perle, mi se
Despre intelectualitate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10455_a_11780]
-
averi pământești; Bucură-te, adunătoarea cerestilor daruri; Bucură-te, ceea ce n-ai primit hainele cele scumpe; Bucură-te, cinstitoarea hainei smereniei; Bucură-te, îndreptătoarea mândriei; Bucură-te, cinstitoarea fecioriei; Bucură-te, sprijinitoarea bătrânilor; Bucură-te, osânditoarea dușmanilor; Bucură-te, miluitoarea săracilor; Bucură-te, Sfântă Parascheva, mult folositoare!... Sfânta Parascheva este cea mai populară dintre toți sfinții ale căror moaște se află pe teritoriul țării noastre. Marea evlavie față de Cuvioasa se explică tocmai prin convingerea și constatarea că ea este mult folositoare
Sfânta Parascheva cea mult folositoare. Impactul şi influenţa Ei în viaţa cea evlavioasă a creştinului contemporan… [Corola-blog/BlogPost/94311_a_95603]
-
mea, a smeritului păcătos (Icos 12). Marea evlavie a poporului dreptcredincios față de Sfânta Cuvioasă Parascheva se explică tocmai prin convingerea și constatarea că ea este mult folositoare, dăruind ajutor, prin rugăciunile ei, tinerilor și bătrânilor, fecioarelor și mamelor, bolnavilor și săracilor. Puterea ei vine din sfințenia și din bunătatea ei, adică din iubirea ei față de Dumnezeu și față de oameni. Puterea de ajutorare a sfinților este, de fapt, iubirea lui Dumnezeu care se revarsă prin sfinți pentru a întări legătura sfântă între
Sfânta Parascheva cea mult folositoare. Impactul şi influenţa Ei în viaţa cea evlavioasă a creştinului contemporan… [Corola-blog/BlogPost/94311_a_95603]
-
mers dintotdeauna pe aceasta, cu finanțarea bugetară, pentru că este o soluție care funcționează la noi, cu realitățile românești. În același timp, trebuie să fim conștienți că vorbim aici de Biserici creștine care prin însăși natura lor nu pot exclude pe săraci și nici chiar pe cei care nu vor să direcționeze din impozitul lor către Biserici. Așa-numitul impozit bisericesc pe model german este potrivit federalismului german, dar și culturii dominat protestante. Sau, în orice caz, născut pe fricțiunea istorică dintre
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
gurii pline. Și El demult salivă pe un deget Luând, deschise ochii unui orb. Iar omul desluși la început doar umbre, Apoi pe semeni, ce păreau copaci, Cu, poate, cuiburi multe-n crengi. Ce aveau să-i bucure pe cei săraci, Și soarele aurind coloane sumbre. Cum de rezistă vechiul vis cu noul, Marea-și trimIte sarea înspre șesuri, Cum de se țes rețele de-nțelesuri, Poezia nu-i un cuib? Găsește oul, Fragil și cald, cu pete și eresuri... Săgeată
Cuibul by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/5592_a_6917]
-
Doar Îngerul Morții care profită că este Cel mai slăvit dintre îngerii Domnului Se apropie de mine și-mi spune Tu nu ești singură, tu ești cu mine Îngerul meu de Pază s-a îndepărtat Ce să facă și el săracul dacă fratele său Mai mare pune stăpînire pe tot Du-te cu Dumnezeu, i-am spus încercînd Să nu fac o tragedie din ce se petrece Nu știam că era pe ducă și așteapta Sînge din sîngele meu. Acum, cînd
Poezie by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/7059_a_8384]
-
întîmplat: într-o zi, se întîlniră cu cineva care le vorbi cam în acest fel: - Prietenia voastră, Jupîn Corb și Coană Vulpe, o fi ea frumoasă, dar nu vă aduce nici un spor. Nu vedeți în ce hal trăiți? Săraci sînteți, săraci veți rămîne! Vai de capul puilor voștri nefericiți; tare mă tem că nu vor trece cu toții iarna ce se apropie, avînd în vedere în ce nevoi vă zbateți. De unde veți găsi un ajutor? Cui îi pasă de voi? Sînteți comuni
Povești impertinente by Andrei Cornea () [Corola-journal/Imaginative/6975_a_8300]
-
dinozaurilor, care scot fum tot timpul. Să facă o mămăliguță și o ciorbiță de pui, să pună la fiert laptele muls de dimineață. Trăiesc și ele. Bărbații lor, bunicii noștri, au murit de mult, că erau bețivi. Îi cam plăcea, săracul, să tragă la măsea. Dumnezeu să-l odihnească!" Așa zic toate. Apoi ies să caute ouă de prin cuibarele din tufele din curte; să ne dea ceva la pachet. Sunt tare darnice bunicile astea le noastre. Și tare singure. Da
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/7263_a_8588]