7,372 matches
-
ai Secției de Filologie Clasică a Universității bucureștene. Este vorba așadar de o oglindă a valențelor unor tineri specialiști, deja maturi, și de fructificarea unei prețioase tradiții. Aceasta și-a aflat începutul acum cincizeci de ani (tocmai acest jubileu îl sărbătorește volumul), la îndemnul inegalabilului mentor al Cercului științific studențesc de Filologie Clasică, profesorul Mihai Nichita. El este cel care a încetățenit un fel de ritual pentru tinerii cercetători: descoperirii unui subiect fructuos, documentării - dificile, pe timpuri, astăzi ușurate de accesul
Noi studii clasice by Gabriela Duda () [Corola-journal/Journalistic/13435_a_14760]
-
fie fascinat de simțul spectacolului, de entuziasm și, mai ales, de confruntarea directă cu publicul. De aici trage învățături esențiale pentru propria lui bătălie. Ultimul strigăt al avangardei În revistele grupului se resimt aceste tatonări. În iunie 1916, membrii trupei sărbătoreau apariția primului număr al Cabaretului Voltaire. Placheta, destul de sobră, are vreo treizeci de pagini și poartă amprenta lui Hugo Ball. Ansamblul, alcătuit fără pretenții, e serios, ca o «culegere literară și artistică». Cuvîntul Dada apare aici pentru prima oară, fără
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
băncile liceului, prin poezie și publicistică. Textul Programe del Acto de Homenaje al poeta Aron Cotruș consemnează participarea scriitorilor și oamenilor de știință spanioli, la Madrid când, la 14 iunie 1952, în Aula Institutului de Cultură Hispanică, poetului i se sărbătorește atingerea vârstei de 60 de ani. Academia Regală Spaniolă și Academia Regală „de Buenas Letras” din Barcelona au acordat titlul de membru corespondent autorului Rapsodiei iberice. Enumerarea de până acum este, prin firea lucrurilor, restrictivă. Ea reține parte din documentele
Stăruința pe document by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13596_a_14921]
-
și m-am gîndit la ea, la firele despre care aminteam. Mi-am acordat răgazul să le privesc, să le observ, să mă bucur de ceea ce știam dar și de ce descopeream în liniște și pace, într-o zi sfîntă. O sărbătoream astfel, în curtea mea, cu un pahar de bere rece și bună, în vreme ce fiica ei o invitase, în tete-a-tete, în intimitatea emoționantă a legăturii lor de sînge, la o cîrciumioară cochetă. Ele două, cu tot ce le-a apropiat sau
Portret subiectiv by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13625_a_14950]
-
regretat imens că nu a fost timp să ne cunoaștem, să stăm de vorbă sau să tăcem împreună. Am avut un răgaz, o singură dată, la Tîrgu-Mureș, acum zece ani, cînd Promoția de aur s-a întîlnit și s-a sărbătorit. George Constantin căuta însingurarea. În mod bizar pentru mine, atunci. Se achita perfect de îndatoririle unui sărbătorit, dar se sustrăgea discret din agitația sărbătoarei. Am hălăduit, o vreme, pe înserat, pe străzile retrase și liniștite ale orașului. Se auzea doar
Zile de naștere by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13775_a_15100]
-
și apa și uscatul teatrului de pe această planetă. De pe pluta mea, le urez "LA MULȚI ANI!". Cînd veți citi aceste rînduri, va fi deja iulie. Și ziua lui Liviu Ciulei. Optzeci de ani. Acum zece ani am încercat să-l sărbătorim, în felul nostru, în paginile revistei. Nu pot să uit vreodată ce prilej formidabil să-i văd, în ipostaze emoționante, pe cei care l-au iubit, enorm, și prețuit pe Liviu Ciulei. Lacrimile lui Paul Bortnovschi citindu-mi textul pregătit
Zile de naștere by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13775_a_15100]
-
România, a fost un vizionar - multe lucruri pe care unii le-au categorisit "trăsnite" s-au dovedit adevărate peste ani. - Cine intra în casa dumneavoastră? - Casa noastră era deschisă; îi plăcea foarte mult să aibă musafiri, să petreacă, să se sărbătorească. Este evident că avea nevoie de destindere din pricina tensiunii în care trăia cu matematica în cap în fiecare clipă și, seară de seară mergeam la CO{ (Casa Oamenilor de {tiință). Toți matematicienii (și nu numai!) străini care veneau în România
Viorica Moisil:“Eu nu mă pot învăța cu lumea de azi” by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13873_a_15198]
-
clipă și, seară de seară mergeam la CO{ (Casa Oamenilor de {tiință). Toți matematicienii (și nu numai!) străini care veneau în România în vremea aceea au trecut și prin casa noastră. Întotdeauna în 10 ianuarie, ziua lui de naștere, se sărbătorea acasă la noi cu multă lume, printre care se aflau și studenții lui. Când a împlinit 60 de ani, n-au încăput în casă, fiind vreo 200 și atunci s-a aniversat la Facultatea de Litere. L-am sărbătorit în
Viorica Moisil:“Eu nu mă pot învăța cu lumea de azi” by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13873_a_15198]
-
se sărbătorea acasă la noi cu multă lume, printre care se aflau și studenții lui. Când a împlinit 60 de ani, n-au încăput în casă, fiind vreo 200 și atunci s-a aniversat la Facultatea de Litere. L-am sărbătorit în fiecare 10 ianuarie și după ce a murit - iată, se împlinesc 30 de ani de atunci -, împreună cu foști studenți ai lui care azi sunt bătrâni profesori universitari. Fiecare își mai amintește câte ceva și toți îl regretă și se întreabă cum
Viorica Moisil:“Eu nu mă pot învăța cu lumea de azi” by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13873_a_15198]
-
și josnic. În seara de 26 aprilie, buletinul Meteo pe TVR1 ne-a prezentat vremea, între altele, la Vatican. Ni s-au urat Sărbători Fericite, pe fondul unei mari mulțimi de catolici ascultîndu-l pe Papă. Ca și cum catolicii ar mai fi sărbătorit o dată Paștile, de dragul nostru, al ortodocșilor. La Știrile de dinainte, Dana Războiu și-a încheiat programul cu vorbele: Și acum, dragi telespectatori, trebuie să mergeți să luați lumină. Aceia care nu se pot deplasa, să urmărească pe TVR1 transmiterea slujbei
Pascale by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13968_a_15293]
-
îngropată în apa iluzorie de afară, în inima lacului străjuit de fiare și de bănci strident colorate.) Asta e tot. Alămurile sparg văzduhul în mii de cioburi strălucitoare, duhul lui Bregovici se poartă lin pe deasupra castanilor și Sf. Gheorghe se sărbătorește pe sine. Sf. Gheorghe îl sărbătorește chiar pe Sf. Gheorghe. Eu sînt trecătorul și martorul. Aceasta îmi este depoziția și, pentru autenticitate, mă iscălesc mai jos, P.S. Cele povestite mai sus s-au petrecut acum doi ani, dar ele rămîn
Sf. Gheorghe de Sf. Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13991_a_15316]
-
în inima lacului străjuit de fiare și de bănci strident colorate.) Asta e tot. Alămurile sparg văzduhul în mii de cioburi strălucitoare, duhul lui Bregovici se poartă lin pe deasupra castanilor și Sf. Gheorghe se sărbătorește pe sine. Sf. Gheorghe îl sărbătorește chiar pe Sf. Gheorghe. Eu sînt trecătorul și martorul. Aceasta îmi este depoziția și, pentru autenticitate, mă iscălesc mai jos, P.S. Cele povestite mai sus s-au petrecut acum doi ani, dar ele rămîn, așa, bătute în cuie, asemenea unei
Sf. Gheorghe de Sf. Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13991_a_15316]
-
ne numiți sarmentari și semiacși, ca unii ce suntem legați la jumătatea axei unui stâlp și arși cu vreascuri așezate de jur împrejur. Aceasta este haina victoriei noastre, aceasta este decorația pe pieptul nostru, acesta este carul pe care ne sărbătorim triumful”. (Tertulian, Apologeticul, L, 2-3, în PSB, vol. 3, p. 108) „Ce priveliște mai încântătoare pentru Dumnezeu, decât să vadă un creștin luptând cu durere, Ținând piept amenințărilor, liniștit în fața chinurilor și torturilor care i se pregătesc, râzând și neținând
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
ș?ț Cred că în scris sinceritatea autentică poate fi detectată chiar și în cazul în care există anumite omisiuni, anumite discreții, care au la bază jena sau dorința de a proteja intimitatea altora sau alte motive nobile." Norman Manea sărbătorit în Apostrof în ultimul număr apărut (7/2006), revista APOSTROF îl sărbătorește pe prozatorul Norman Manea (n. 10 iulie 1936), la împlinirea vârstei de 70 de ani. Scriu în Apostrof despre sărbătorit Marco Cugno (în calitate de traducător al său în italiană
Ochiul Magic by Damian Necula () [Corola-journal/Journalistic/10422_a_11747]
-
și în cazul în care există anumite omisiuni, anumite discreții, care au la bază jena sau dorința de a proteja intimitatea altora sau alte motive nobile." Norman Manea sărbătorit în Apostrof în ultimul număr apărut (7/2006), revista APOSTROF îl sărbătorește pe prozatorul Norman Manea (n. 10 iulie 1936), la împlinirea vârstei de 70 de ani. Scriu în Apostrof despre sărbătorit Marco Cugno (în calitate de traducător al său în italiană), Sanda Cordoș (despre "clovn" și "huligan" în scrierilelui N. M.), Ruxandra Cesereanu
Ochiul Magic by Damian Necula () [Corola-journal/Journalistic/10422_a_11747]
-
Camil Petrescu, Lucian Blaga, George Călinescu, Liviu Rebreanu). Până și numele lui Lenau poate fi rostit în context bănățean, chiar dacă, realist, Cornel Ungureanu recunoaște: "Lenau nu participă, totuși, la ceea ce s-ar numi literatura Banatului. Dar nicăieri Lenau nu e sărbătorit, omagiat, elogiat ca aici. Încercările de a-l considera pe Lenau bănățean, din ce în ce mai eroice în secolul care a trecut, vin din nevoia de mituri culturale de care Provincia a dus întotdeauna lipsă" (p. 227). Dacă Lenau s-a născut într-
Cartografia literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10487_a_11812]
-
Cristian Teodorescu Printre alte tîmpenii clocite de mințile stătute ale parlamentarilor noștrii, avem și Ziua drapelului. Adică o sărbătorim. Iar cu plăcerea parlamentarului român de a-și găsi de lucru, dacă acolo unde e chemat să voteze preferă să chiulească, îl descoperim sărbătorind Ziua copilului, Ziua renunțării la fumat, Ziua sindicalistului, Ziua bolnavilor de tuberculoză și așa mai departe
Demonetizarea sărbătorilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10503_a_11828]
-
Printre alte tîmpenii clocite de mințile stătute ale parlamentarilor noștrii, avem și Ziua drapelului. Adică o sărbătorim. Iar cu plăcerea parlamentarului român de a-și găsi de lucru, dacă acolo unde e chemat să voteze preferă să chiulească, îl descoperim sărbătorind Ziua copilului, Ziua renunțării la fumat, Ziua sindicalistului, Ziua bolnavilor de tuberculoză și așa mai departe. Să sărbătorești Ziua drapelului și să o faci cu onoruri militare, încurcînd circulația din centru, mi se pare o încercare de a dilua prostește
Demonetizarea sărbătorilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10503_a_11828]
-
cu plăcerea parlamentarului român de a-și găsi de lucru, dacă acolo unde e chemat să voteze preferă să chiulească, îl descoperim sărbătorind Ziua copilului, Ziua renunțării la fumat, Ziua sindicalistului, Ziua bolnavilor de tuberculoză și așa mai departe. Să sărbătorești Ziua drapelului și să o faci cu onoruri militare, încurcînd circulația din centru, mi se pare o încercare de a dilua prostește Ziua națională a României. De parcă n-ar ajunge că politicienii încearcă să confiște în folosul lor și sărbătorile
Demonetizarea sărbătorilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10503_a_11828]
-
analitic de a ne disocia sărbătorile, ca și în acest caz. Adică una e drapelul, care, nu-i așa are istoria lui, și cu totul altceva e Ziua națională, care s-a tot schimbat. Cu această logică vom ajunge să sărbătorim și ziua în care a fost instalată crucea în Parlament sau ziua în care Casa Poporului a fost arborat, pentru prima oară, drapelul postrevoluționar al României. Aș înțelege povestea asta cu Ziua drapelului, dacă tricolorul autohton ar fi străbătut timpul
Demonetizarea sărbătorilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10503_a_11828]
-
sîntem ceea ce sîntem și cine sîntem, în urma unei istorii care nu ne-a dat prea multe prilejuri de bucurie, ne segmentăm această bucurie în proporții mici, încît n-o mai putem trăi cum se cuvine, atunci cînd ar fi cazul. Sărbătorim din inerție Unirea lui Cuza, ca și cum asta ar fi o mare zi din istoria națională, deși e vorba de o falsă unire. Cuza a fost, după ce a devenit domnitorul Moldovei și al Țării Românești, un voievod navetist. Am renunțat la
Demonetizarea sărbătorilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10503_a_11828]
-
oficială. Pe vremea lui N. Ceaușescu, ziua lui de naștere devenise și ea una dintre sărbătorile naționale, cu diferența că nu primea nimeni liber de la serviciu. În perioada în care România era condusă de la Moscova prin interpuși locali, s-a sărbătorit la noi și marea Revoluție din Octombrie, ca și cum ar fi fost o afacere românească. Cu drapelul, cu lupta împotriva fumatului, cu diverse sărbători, dintre care unele sînt marcate cu roșu în calendar, vom continua să ne huiduim unii pe alții
Demonetizarea sărbătorilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10503_a_11828]
-
Popescu, grupul Vouă, Mihai Trăistariu, Olly De Quartz, Mariana Anghel, Cornelia Ardelean, Gâzi Demirel, Tudor Turcu au fost doar câteva din capetele de afiș care au încins atmosferă la „majoratul” festivalului Callatis Fest 2015 din Portul Turistic Mangalia, ce a sărbătorit între 11 și 16 august, 18 ani de la înființare, printr-un super show de 6 seri: Callatis Comedy, Callatis New Stars & Diaspora Talent Show, Dor de Callatis, Gala Premiilor de excelență Callatis, Triluri de zestre și Fusion Arts Day. Începând
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94294_a_95586]
-
acesta fiind cel mai mare interval între sărbătoarea Învierii la cele două Biserici. Credincioșii au celebrat Paștele la o diferență atât de mare, de cinci săptămâni, și în 2013. Doi ani la rând, în 2010 și 2011, Paștele a fost sărbătorit în aceeași zi de toți creștinii - ortodocși, catolici, greco-catolici, evanghelici și reformați, dar și de cei din cultele neoprotestante, scrie news.ro. Paștele a fost sărbătorit în aceeași zi și în 2014, la 20 aprilie, iar în 2015 catolicii au
Credincioşii catolici, reformaţi şi evanghelici sărbătoresc, duminică, Învierea Domnului [Corola-blog/BlogPost/94334_a_95626]
-
și în 2013. Doi ani la rând, în 2010 și 2011, Paștele a fost sărbătorit în aceeași zi de toți creștinii - ortodocși, catolici, greco-catolici, evanghelici și reformați, dar și de cei din cultele neoprotestante, scrie news.ro. Paștele a fost sărbătorit în aceeași zi și în 2014, la 20 aprilie, iar în 2015 catolicii au celebrat această sărbătoare cu o săptămână mai devreme decât ortodocșii. Numele sărbătorii vine de la cuvântul „pesah” al vechilor iudei, care înseamnă „trecere”. Mai întâi, cuvantul a
Credincioşii catolici, reformaţi şi evanghelici sărbătoresc, duminică, Învierea Domnului [Corola-blog/BlogPost/94334_a_95626]