183 matches
-
și al lui Nicolae Filipescu. În clădirea Palatului Cercului Militar Național funcționează și Biblioteca Militară Națională. Pe zidul exterior al scărilor ce urcă spre terasa din fața Palatului Cercului Militar Național a fost montată o placă comemorativă spre amintirea fostei Mănăstiri Sărindar, pe al cărei fost amplasament se ridică în prezent . Textul acestui act comemorativ este următorul: ACT DE COMEMORARE Acesta este locul unde s-a aflat altarul sfintei mănăstiri „Sărindar", cu hramul „Adormirea Maicii Domnului", zidită la anul 1652, prin grija
Palatul Cercului Militar Național () [Corola-website/Science/302778_a_304107]
-
Național a fost montată o placă comemorativă spre amintirea fostei Mănăstiri Sărindar, pe al cărei fost amplasament se ridică în prezent . Textul acestui act comemorativ este următorul: ACT DE COMEMORARE Acesta este locul unde s-a aflat altarul sfintei mănăstiri „Sărindar", cu hramul „Adormirea Maicii Domnului", zidită la anul 1652, prin grija voievodului Matei Basarab, cum însuși mărturisea în pisania bisericii: Din cauza mai multor cutremure, clădirea bisericii și zidurile împrejmuitoare s-au șubrezit într-atât, încât din anul 1880 s-a
Palatul Cercului Militar Național () [Corola-website/Science/302778_a_304107]
-
din 28 octombrie 1464, când voievodul Radu cel Frumos dăruia mănăstirii Snagovului patru mori la Dridih, făcute mai devreme de Vlad Dracul, părintele lui Vlad Țepeș. Sub influența comunității monahale de la Snagov și apoi și a celor de la Dealu și Sărindar, avea să se desfășoare trecutul însemnatei așezări de la Dridu. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Dridu-Sărindarele", făcea parte din plasa Mostiștea a județului Ilfov și era formată din satele Dridu-Movila, Dridu-Snagov, Movilița, Sărindaru de Sus și
Comuna Dridu, Ialomița () [Corola-website/Science/301239_a_302568]
-
Puteam să merg și la cursuri și să mă întîlnesc după aceea și cu Ion Micu. Revenii în hol foarte vesel și spusei: "Ei, domnilor, spectacolul s-a încheiat, a fost foarte reușit, biletele au fost pe gratis, ieșirea prin Sărindar, cum se spune la București, Matilda, tu mai ai ceva de spus?" ,. Da, plec și eu..." " Da, liber, luați-o"', spusei cu nepăsare, așezîndu-mă în fotoliu picior peste picior. Dar chestia asta cu luatul nu conveni la nimeni, Matilda însă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
le fixează un ultim soroc. În dimineața cu pricina, Ioniță pornește spre Mitropolie, decis să se „izumbrănească“ o dată pentru totdeauna, dar stupoare, găsește Mitropolia goală, căci Prea Sfinția Sa uitase de soroc și de proces și plecase să slujească liturghia la mănăstirea Sărindar. Cum nici păhărniceasa nu venise, Ioniță pleacă spășit spre casă, dar „supt poalele Mitropoliei o întâlnește pe dumneaei venind în grabă la judecată“. După ce se sfătuiesc, cei doi se hotărăsc să meargă la Sărindar și să ter mine toată cearta
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
plecase să slujească liturghia la mănăstirea Sărindar. Cum nici păhărniceasa nu venise, Ioniță pleacă spășit spre casă, dar „supt poalele Mitropoliei o întâlnește pe dumneaei venind în grabă la judecată“. După ce se sfătuiesc, cei doi se hotărăsc să meargă la Sărindar și să ter mine toată cearta. Am crede că toate au luat sfârșit, că cei doi „s-au izumbrănit“, dar sub acoperișul bisericii și-au adus aminte și de alte neînțelegeri mai vechi ce trebuiau musai cercetate. „Au rămas iarăși
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
recăsătorirea l-a făcut pe Ion Bengescu să-și uite îndatoririle, deși păstrase întreaga zestre, deși insista se ca „întreaga gătire“ să fie trimisă la el de către părinții ră po sa tei, promițând că se va ocupa el de toate sărindarele și pomenirile. Anul jalei este un timp al lacrimilor, un timp al reculegerii. Situația bărbatului-văduv este mult mai ușoară, el poate alege recăsătorirea până către 60 de ani. Nu același lucru se poate spune despre femeia-văduvă al cărei viitor va
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
găseas că cea mai potrivită persoană care să nu uite să-i răscumpe re pă ca te le, care să-l aju te să treacă cu ușurință în lumea de dincolo prin punerea în practică a tuturor acestor rituri funerare. Sărindare, colive, prescuri și lumânări aprinse trebuie să însoțească sufletul mortului, în primul an des și regulat, apoi mai rar, dar obligatoriu până la șapte ani. De cele mai multe ori, singura persoană de încredere care să îndeplinească pas cu pas acest ritual lung
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cel mai de jos al sărăciei și al disperării, când „nici sânge în mine n-au mai rămas și scurtare dă viață și în greo iată dă multă da to rie“, bărbatul cere măcar preluarea sarcinii îngrijirii femeii de către mănăstirea Sărindar ca el să poată să-și vadă în liniște de copii și casă. În patru cazuri este invocată nebunia, două plângeri înaintate de soți și două de soții. Dacă boierul Jianu se dovedește a fi un nebun cu minte, nu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
postelnicului Stroiescu să-i mai dea dum ne aei încă 410 taleri. soțul nu are banii și trebuie să-și ză lo geas că moșia Stro iești la că pi ta nul Alec sie și la egumenul Sofronie al mănăstirii Sărindar de la care obține numai 320 de taleri, insuficient pentru aș achita toată datoria. În glo dat în datorii, Cos tandin alege fuga în Moldova, măcar pentru o vreme, în speranța că Bă la șa se va po toli. Între timp
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
lansată, în numele legionarilor, lozinca „omul și pogonul” care i-a iritat pe toți moșierii împotriva Mișcării Legionare, deși nu era decât o scornitură calomnioasă lansată de adversarii Mișcării Legionare. Printr-o propagandă gălăgioasă și calomnioasă, inițiată de presa evreiască din Sărindar, legoinarii au devenit ostili și burgheziei și proletariatului, ostilitate de care au profitat în mod barbar iudeii din România. Moșierii și boerii bogați n-au fost dispuși să facă „sacrificiile” propuse de legionari și au încurajat prigonirea acestora ca pe
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Al-George Își va mărturisi și influența pe care a avut-o nuvela din 1940 asupra sa: „Secretul doctorului Honigberger a rupt pentru mine vălul Înșelător al așa-zisei culturi iluministe... cât au dumirit dintr-Însa redactorii și cititorii presei din Sărindar”2. Iată cât de mult poate cineva - și cineva În cunoștință de cauză - să amplifice premisele indiene și teozofice ale unei nuvele care Își arată Încet-Încet secretele... Al-George combină În mărturisire poziția lui Eliade (e chiar reproșul acut și sugestiv
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
arată Încet-Încet secretele... Al-George combină În mărturisire poziția lui Eliade (e chiar reproșul acut și sugestiv pe care Îl va face Dubuisson Întregii opere a lui Eliade: un refuz al valorilor iluminismului) cu poziția proprie (problema recepției culturii iluministe În Sărindarul interbelic fiind o polemică proprie orientalistului care va vorbi și va scrie despre „India și originile structuralismului”3). Ultima dată Al-George va reveni asupra situării sale Într-un interviu despre Eliade, care amplifică contextul, fără a salva Însă impresia de
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Marele» critic Gh. Călinescu demascat definitiv, D. Lovinescu șomează..., N. Crevedia, Trista sărbătorire a d-lui Ionel Teodoreanu, Horia Nițulescu, Scandalul Șerban Cioculescu, A., Domnul Camil Petrescu și colaborările mediocre ș.a. Calul de bătaie al multora dintre comentatori este „literatura Sărindarului”, cu trimitere la presa de pe această stradă bucureșteană: Ovid Densusianu- fiul, în Literatura Sărindarului, unde sunt atacați de pildă, Mihai Ralea și Demostene Botez, cel mai adesea fiind vizați însă scriitorii evrei, ori Th. Râșcanu, în Jidanii în literatură, cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288982_a_290311]
-
d-lui Ionel Teodoreanu, Horia Nițulescu, Scandalul Șerban Cioculescu, A., Domnul Camil Petrescu și colaborările mediocre ș.a. Calul de bătaie al multora dintre comentatori este „literatura Sărindarului”, cu trimitere la presa de pe această stradă bucureșteană: Ovid Densusianu- fiul, în Literatura Sărindarului, unde sunt atacați de pildă, Mihai Ralea și Demostene Botez, cel mai adesea fiind vizați însă scriitorii evrei, ori Th. Râșcanu, în Jidanii în literatură, cu referire la I. Peltz, Ury Benador, Sergiu Dan ș.a. Este veștejit romanul-foileton (Ion M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288982_a_290311]
-
petrecere, ea poate fi exprimată într-un registru conceptual foarte larg și generos. Pentru a desemna o petrecere, limba română are un arsenal impresionant de cuvinte: "chef", "bairam", "ziua onomastică", "chermeză", "sindrofie", "dezmăț", "banchet", "bal", "serbare", "festivitate", "pomană de viu", "sărindar", "recepție", "clacă" ș.a. Toate aceste cuvinte desemnează, în principal, o întrunire, al cărui scop este de sărbătorire a unui eveniment, la care oamenii vin cu dorința de a se simți bine și, unde, de obicei, se consumă mâncare, alcool, se
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
dulciuri de casă. În centru, numai restaurantele de lux și marile grădini de vară se întreceau între ele, cu meniuri care mai de care mai sofisticate și cu muzică bună, oferită de cei mai în vogă instrumentiști și dizeuri. Pe Sărindar era Modernul, pe Brătianu Café Wilson. Mercur pe Câmpineanu, Zissu pe Batiștei, care-l avea ca protagonist pe tânărul Jean Moscopol, Iordache Ionescu pe Covaci, unde cânta celebrul violonist al vremii Hristache Ciolacu, sau celebrul La Bufet și grădina Vișoiu
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
1989), cartea axială a acestei creații, modelată „ziaristic”, e un nesfârșit colaj de utopii și ratări, de sentimentalism, bovarism, cinism, oportunism și hedonism ideologic: adolescent marxist, răzvrătit antipatern din rațiuni de ostilitate față de mica burghezie, devorator de Malraux, Popa Nan, Sărindar și Camus. C. are mult din caragialianul Mitică, pe care știe să-l acomodeze cu stalinismul și ceaușismul. Personajul prozelor „ficționarului” vede lumea ca un colaj suprarealist în culori de melodramă, dar nu fără distanțare autoironică. El își constată ridicolul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286433_a_287762]
-
fiind „cotropit de evrei”, va pieri „Îmbătat de vorbe și alcool” <endnote id="(675, p. 64)"/>. Pentru Corneliu Zelea Codreanu, publi cistul român Petre Pandrea, care În anii ’30 scria la ziarul „jidovit” Adevărul, era un „șabăs-goim” angajat la „taraba Sărindarului” <endnote id="(771, p. 187)"/>. De altfel, de la sfârșitul anilor ’30, nu numai cârciumile (și alte unități comerciale) evreiești au fost „românizate”. Prin acțiunea de „românizare a sufletelor”, evreii au fost excluși și din toate domeniile de creație intelectual-artistică. Această
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
proclamarea Imperiului federal german, la 18 ianuarie 1871, la Versailles, ca urmare a victoriei Prusiei împotriva Franței). La ora 8 seara, grupuri de tineri au început să bombardeze sala Slătineanu cu pietre, strigând „Trăiască republica“ în timp ce se trăgeau clopotele bisericii Sărindar de peste drum. Manifestația antigermană și republicană a fost cu greu împrăștiată de trupe de infanterie și cavalerie comandate de colonelul Vasile Costa-Foru. La guvern era o fracțiune a partidului liberal, iar prim-ministru Ion Ghica. Domnitorul cheamă pe șeful guvernului
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
acela care, cincizeci de ani mai târziu, trebuia să moară de mai multe ori milionar. Micile prăvălii de la poarta legației rusești 107 nu erau clădite. Marele hotel al Bulevardului nu exista.108 În locul Cercului Militar și al scuarului era biserica Sărindar 109, cu o mare curte împrejur și cu un grilaj de fier înconjurată. Strada Sărindar nu exista.110 Marea clădire în care este instalat Hotel Luvru 111 nu fusese înălțată. În loc era o mică căsuță cu un etaj, în care
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Micile prăvălii de la poarta legației rusești 107 nu erau clădite. Marele hotel al Bulevardului nu exista.108 În locul Cercului Militar și al scuarului era biserica Sărindar 109, cu o mare curte împrejur și cu un grilaj de fier înconjurată. Strada Sărindar nu exista.110 Marea clădire în care este instalat Hotel Luvru 111 nu fusese înălțată. În loc era o mică căsuță cu un etaj, în care se mutase mai târziu birtul Hristodor. 114 bucureștii de altădată 105. Librăria Socec a funcționat
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
început să funcționeze în 1873; pe fațada dinspre Bulevardul Regina Elisabeta a hotelului se mai poate citi și azi vechiul său nume: Grand Hotel du Boulevard, pe care-l poartă din 1877 (la început se numea Hotel Herdan). 109. Biserica Sărindar, menționată prima oară într-un document din 1615, a fost demolată în 1896. 110. Astăzi strada Constantin Mille, unde își aveau sediul câteva din principalele ziare bucureștene, la sfârșitul secolului al XIX-lea și în prima jumătate a secolului al
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
1871 127 185. Restaurantul Maior-Mura a funcționat la sfârșitul secolului al XIX-lea și la începutul secolului trecut pe strada Doamnei, nu departe de Bulevardul I.C. Brătianu (fost Colței). După Primul Război Mondial un restaurant Maior-Mura se afla pe strada Sărindar, la nr. 2, peste drum de Casa Capșa. 186. Bacalbașa trece în revistă principalele clădiri de pe partea stângă a străzii Doamnei pornind dinspre Bulevardul I.C. Brătianu de astăzi către Calea Victoriei. 187. Prințul Alexis (Alexa Gheorghi) Karagheorghevici (n. 1859) din cunoscuta
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
fost dărâmate. Pe Calea Victoriei, numai între cheiul Dâmboviței și Piața Teatrului au fost dărâmate trei: una era biserica Măgureanu în fața Liceului Sf. Sava; a doua Sf. Ion pe locul unde se află astăzi Casa de Depuneri 277; a treia biserica Sărindar pe locul scuarului Cercului Militar. 146 bucureștii de altădată 274. Dumitru Staicovici a deschis o fabrică de conserve în 1874; în ianuarie 1877 el oferea, în magazinul său de pe Calea Mogoșoaiei, „vis-á-vis de Palat“ următoarele conserve preparate din „legume naturale
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]