164 matches
-
sper că am scris corect) care nu se prea găsește în Iași. Această kebaparie concurează foarte bine cu Warda, un alt fâs food care trebuie băgat în seamă când vine vorba de shaworma care în ultimii ani a înlocuit tradiționalele sărmăluțe. Dacă ai să stai să vezi în weekend unde se duce lumea să mănânce după o seară alcolizanta de club ai să vezi că toți aleg McDonald’s, Class din zona Tudor Vladimirescu sau Perla Kebap, pentru că vorba aia după
Shaworma de la Perla Kebap [Corola-blog/BlogPost/95945_a_97237]
-
sper că am scris corect) care nu se prea găsește în Iași. Această kebaparie concurează foarte bine cu Warda, un alt fâs food care trebuie băgat în seamă când vine vorba de shaworma care în ultimii ani a înlocuit tradiționalele sărmăluțe. Dacă ai să stai să vezi în weekend unde se duce lumea să mănânce după o seară alcolizanta de club ai să vezi că toți aleg McDonald’s, Class din zona Tudor Vladimirescu sau Perla Kebap, pentru că vorba aia după
Shaworma de la Perla Kebap [Corola-blog/BlogPost/95941_a_97233]
-
în afara granițelor perimetrului național românesc și basarabean. Veronica IVANOV: Se țin și în Australia tradițiile și obiceiurile românești - Paștele, Crăciunul? George ROCA: Desigur că se țin! Paștele... cu tradițiile pascale, cu slujbele religioase, cu ouă roșii, cu miel-friptură, miel-ciorbiță, miel-drob, sărmăluțe, cozonaci... Întruniri, întâlniri, mese, veselie... „Hristos a înviat!”. Crăciunul e mai ciudat! Atunci e miezul verii la noi. Cald, foarte cald. Nu zăpadă, nu sanie, nu Moș Crăciun cu nasul roșu! Nu piftie! Doar noi, în pantaloni scurți, adunați la
INTERVIU CU GEORGE ROCA – DESPRE PRIETENIE, LITERATURĂ ŞI ARTA – ÎNTRE DOUĂ CONTINENTE [Corola-blog/BlogPost/92413_a_93705]
-
arată ca un european-israelian. Aspectul lui contemporan și limbă de altădată îi dau un aer straniu de întors în timp. Înțelege româna perfect dar nu vorbește bine, părinții vorbesc și acum în casa acea limbă română ușor desuetă. Îi plac sărmăluțele cu mămăligă, fasolea cu ciolan afumat, gătește desăvârșit, mai ales mâncare arăbească. Conduce mașina părinților săi, un Subaru adaptat pentru persoane cu dizabilități. Toți din familie au deficiențe de mers. Timpul scurs de la nașterea lui și până la vârsta primilor pași
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93372_a_94664]
-
ei de muncă, la „Los Habaneros”, punând la cale un program pentru viitorul apropiat. Ambiția ei cea mare este să-i adune pe cei câțiva români din Cartagena la un eveniment de promovare, o „Seară românească” unde să miroasă a sărmăluțe în foi de varză, a cozonaci cu mac și cu nucă, gustoși așa „ca la mama acasă” și unde să se audă vorbă și muzică românească. Viitorul sună bine, nu-i așa ? Adriana Baghiu, Spania, membru al UZPR ,
Se spune că „nu aduce anul, ce aduce ceasul” [Corola-blog/BlogPost/93383_a_94675]
-
a cultivat nu monumentalitatea, ci stilul „odăiță“. Să credem că și sub acest aspect sugerăm ideea că în venele noastre nu curge sânge de roman - care avea simțul monumentalității - ci sânge de dac? Aici, în odăiță, românul și-a mâncat sărmăluța sau fasolea, udată cu un pahar, două-trei, mai multe sau foarte multe de vin sau de țuică. Și atunci, având de-a face cu oameni într-o asemenea stare de euforie, nu mai este de mirare că, de multe ori
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383114_a_384443]
-
alți oameni, din alte sate care se autoinvitau la hram. După cum mi-a relatat Maria Vr. Pușcuță (67 de ani) și Floarea Iacobeanu (80 de ani), ambele din satul Lunca, de hram se făceau și se facă obligatoriu următoarele mâncăruri: sărmăluțe, răcitură, friptură de pasăre, cozonacă și plăcintă. La Fruntești, hramul era pe 14 octombrie, de Sfânta Paraschiva (Parascheva), iar lista de bucate nu diferea față de cea din Lunca. Nu mergeau la hram unii la alții, răzeșii se țineau la distanță
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și aruncând chiștocul în coșul de gunoi. Te-am scos din pușcărie, lasă figurile! Dacă nu-l dădeam p-ăla în gât, i-ai fi trimis mămicii tale dragi gânduri drăgălașe, printre gratii, mult și bine, iar ea îți aducea sărmăluțe tot printre gratii!... - Dar n-am fost vinovată. Știi bine asta! se tângui femeia, și, oricât ar fi dorit să se încrunte în discuția purtată cu însoțitorul ei, chipul frumos îi trăda sufletul senin. - Crezi că p-ăia îi interesau
PROMISIUNEA DE JOI (XIX) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363875_a_365204]
-
băieții au roit-o din nou pe uliță, cu avânt de urat și mai mare. S-au ținut de promisiuni. Au venit acasă puțin după miezul nopții. Pădurarul și invitații lui se cinsteau într-una, mai cu țuiculiță, mai cu sărmăluțe, mai cu cozonac. S-au și apucat să joace remmy. Timpul nu mai era pentru ei. Și-ar fi stat toată noaptea așa, de n-ar fi venit ceata gălăgioasa a băieților mari, îmbrăcați în capră, urs și alte roluri
ULTIMA PARTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362822_a_364151]
-
scena cât și prin serviciile excelente și profesionalismul care i-a încântat pe cei prezenți. Mâncărurile tradiționale au făcut deliciul publicului și la propriu și la figurat și au adunat în jurul bucătăriei românești sute de „pofticioși” de toate naționalitățile. Mititeii, sărmăluțele, mămăliguța cu brânză și multe alte bunătăți au fost asortate și servite cu un vin românesc sau o bere nemțeasca. Pe scena din piață Primăriei, a urcat grupul de dansatori din Croația, după care a urmat România cu un grupaj
WUNDERBAR ! WUNDERBAR ! de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349483_a_350812]
-
să văd de unde vine muzică și, deși nu am zărit nimic, mi-am dat seama că acesta era începutul unei zile minunate de iarnă. Aș fi încercat să scap de căldură sufocanta a lunii decembrie și să mă întorc la sărmăluțele românești și la cozonacul din cuptorul bunicii. Doar că, oricât de mult mi-aș fi dorit, anul care tocmai se termină nu prefigură sânii sau fulare, eram, fără să vreau, deopotrivă un alter ego domiciliat într-o țară fără zăpadă
CATEODATA LA SYDNEY NINGE de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348596_a_349925]
-
a cultivat nu monumentalitatea, ci stilul „odăiță“. Să credem că și sub acest aspect sugerăm ideea că în venele noastre nu curge sânge de roman - care avea simțul monumentalității - ci sânge de dac? Aici, în odăiță, românul și-a mâncat sărmăluța sau fasolea, udată cu un pahar, două-trei, mai multe sau foarte multe de vin sau de țuică. Și atunci, având de-a face cu oameni într-o asemenea stare de euforie, nu mai este de mirare că, de multe ori
DESPRE CATEDRALA MANTUIRII NEAMULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361534_a_362863]
-
opus vehement așezării la coadă: „Nici gând, măi, băieți! Poate ne filmează careva și ne vede mama la televizor...N-o să scap de rușinea asta toată viața, că dumneaei râde când vede, la televizor, cum se-nghesuie cucoanele bine-mbrăcate la sărmăluțele electorale sau după cozonac, pe la mănăstiri.” “Hai să ne-mbătăm!!!!!!!!!!!” mă sună și pe mine un amic, deja în formă. “În centru suntem toți, numai tu lipsești, profa fitzoasă !!!!” Ei, da. Mai asta-mi lipsea acum, când pe toate canalele
PERLELE ... de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351438_a_352767]
-
lucruri de făcut! Fetelor, v-ați programat la coafor, manichiură? Vopsitul, permanentul, șuvițatul, pedichiura, tratamentul facial sau de întreținere trebuiau făcute de săptămâna trecută. Acum mai e vreme de un coafat, o oja nouă, un machiaj de seară...și relaxare! Sărmăluțele, piftiile și friptura, salata de beof...sau ce-ați mai gândit voi pentru seara dintre ani sau pentru ziua de Anul Nou, ar trebui să fie gata. Iar vreți să zică „dumnealui” că nevasta miroase mereu a mâncare, ca o
VINE ANUL NOU! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350984_a_352313]
-
faptului că ea nu știe o boabă de engleză și eu bâigui doar câteva cuvinte și expresii în greacă. Dar probabil înțelegerea noastră se înfăptuiește printr-un limbaj al sufletului în care instrumentele de bază sunt respectul, sinceritatea și onestitatea. Sărmăluțe împachetate în floare de dovleac, cu carne sau fără, gătite cu tot felul de arome mediteraneene, tot felul de legume și salate pregătite în zeci de variante, plăcinte și brânzoici tradiționale cu haloumi, măsline sau fructe am gustat întotdeauna cu
PRIETENII MEI CIPRIOŢI de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355307_a_356636]
-
renumite în care acest preparat este baza. „Keftedes” sunt chiftele tradiționale cipriote, o altă specialitate din carne tocată în amestec cu tot felul de arome, cu cartof ras, care se prăjesc în baie de ulei sau pe grătar. De „Koupepkia”, - sărmăluțele în frunză de viță de vie sau în cupe de floare de dovleac, umplute cu orez, roșii și carne tocată am mai pomenit în unul din capitolele anterioare și de „kleftiko” la fel - o bunătate de carne de miel, lăsată
DESPRE BUCĂTĂRIA CIPRIOTĂ ŞI REMARCABILELE EI DELICII de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355140_a_356469]
-
copac pe vremea când noi descopeream încântați cerealele Nestle, au terminat toate broaștele din regiunea Chongjin, nici picior de cățel nu mai era pe acolo, prindeau insecte, vrăbii, fierbeau buruieni, râșneau coceni de porumb iar noi mâncăm iaurt cu fructe, sărmăluțe. Orezul fiert în apă și atât, ar fi salvat atâția oameni de la moarte! De ce n-am știut, de ce nu am găsit una dintre organizațiile de profil care acordă ajutoare umanitare?!! Binecuvântate fie aceste organizații, acesti jurnaliști și toate bisericile Coreei de Sud
CAND REALITATEA INTRECE FICTIUNEA de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369690_a_371019]
-
unei existențe milenare ale cărei fundamente erau serios zdruncinate de societățile dictatoriale, chiar dacă această dictatură se numea proletară. Consider că fără acest gen de scrieri, există posibilitatea ca următoarea generație să nu mai știe de ce bunica face încă mămăligă și sărmăluțe, ba chiar, vorbește o limbă ciudată. Ori de ce bunicul nu este deloc evreu dar respectă tradițiile acestui mare popor. Sau, cine știe, peste încă o generație, va fi uitat chiar și sacrificiul, la propriu vorbind, al celor dintâi care un
POVEŞTI INCREDIBILE DOAR PENTRU CEI DE MÂINE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352764_a_354093]
-
a cultivat nu monumentalitatea, ci stilul „odăiță“. Să credem că și sub acest aspect sugerăm ideea că în venele noastre nu curge sânge de roman - care avea simțul monumentalității - ci sânge de dac? Aici, în odăiță, românul și-a mâncat sărmăluța sau fasolea, udată cu un pahar, două-trei, mai multe sau foarte multe de vin sau de țuică. Și atunci, având de-a face cu oameni într-o asemenea stare de euforie, nu mai este de mirare că, de multe ori
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346974_a_348303]
-
îmi spuneau de fiecare dată că Sfântul Crăciun, este sărbătoarea sărbătorilor, sărbătoarea darurilor. În mintea mea de copil, asociam această mare sărbătoare cu mirosurile de cozonac, fructe aduse din podul casei ținute în fân, miz de nucă prjit în tavă, sărmăluțe și cârnați. Pe lângă toate acestea, darurile pe care le primeam de la bunica; căciulă, fular, mănuși și ciorăpei împletiți din lână toarsă. Magia zilei de Sfântul Crăciun, era atât de frumoasă pentru mine când bunica și bunicul, mă luau de mână
DE SFÂNTUL CRĂCIUN ,, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358056_a_359385]
-
când profesoara de limba română intră în clasă cu extemporalele, lipite de catalogul pe care-l ținea la subsuoară, îl chemă în față, lângă catedră, citindu-ne monumentala-i operă, spre a-l face de râsul colegilor săi, căci, în loc de sărmăluțe moldovenești, așa cum scrisese gurmandul Sadoveanu, cu borșurile sale, ce te făceau să salivezi, codașul clasei, obsedat de gastronomia celui ce-i plăcea să se îmbuibe, cu scrisul său ilizibil, pocise cuvintele, încât, înecatele în sosul lor sărmăluțe moldovenești, deveniseră sarmaloțe
CARTEA CU PRIETENI XXXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358144_a_359473]
-
săi, căci, în loc de sărmăluțe moldovenești, așa cum scrisese gurmandul Sadoveanu, cu borșurile sale, ce te făceau să salivezi, codașul clasei, obsedat de gastronomia celui ce-i plăcea să se îmbuibe, cu scrisul său ilizibil, pocise cuvintele, încât, înecatele în sosul lor sărmăluțe moldovenești, deveniseră sarmaloțe moldoplăiești. Singurul nostru punct comun, care ne întreținea prietenia, era dizidența noastră juvenilă, complice mai degrabă imperialismului, o gravă ofensă adusă înfrățirii popoarelor, căci, drept protest la adresa regimului, ne lăsam pantaloni în vine și ne făceam nevoile
CARTEA CU PRIETENI XXXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358144_a_359473]
-
la un vecin acasă, Că-i sărbătoare,-i ziua lui și ne-a chemat pe toți la masă. Se fierbe țuica pe cuptor, amirosind a scorțișoară, Făcându-ne să mai uităm de gerul crâncen ce-i afară. Iară zecile de sărmăluțe ne-așteaptă liniștite-n oale Și-un purceluș se frige-n vatră să ne grijească pe la foale. Cântăm manele, ne distrăm, Ionuț dă tonul la bairam, Doar soacra lui, așa, pierdută, se uită de vreun ceas pe geam. Văzând-o
CHEF DE SÂNTION de SORIN OLARIU în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359432_a_360761]
-
la un vecin acasă, Că-i sărbătoare,-i ziua lui și ne-a chemat pe toți la masă. Se fierbe țuica pe cuptor, amirosind a scorțișoară, Făcându-ne să mai uităm de gerul crâncen ce-i afară. Iară zecile de sărmăluțe ne-așteaptă liniștite-n oale Și-un purceluș se frige-n vatră să ne grijească pe la foale. Cântăm manele, ne distrăm, Ionuț dă tonul la bairam, Doar soacra lui, așa, pierdută, se uită de vreun ceas pe geam. Văzând-o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359772_a_361101]
-
la un vecin acasă,Că-i sărbătoare,-i ziua lui și ne-a chemat pe toți la masă. Se fierbe țuica pe cuptor, amirosind a scorțișoară,Făcându-ne să mai uităm de gerul crâncen ce-i afară.Iară zecile de sărmăluțe ne-așteaptă liniștite-n oaleși-un purceluș se frige-n vatră să ne grijească pe la foale.Cântăm manele, ne distrăm, Ionuț dă tonul la bairam,Doar soacra lui, așa, pierdută, se uită de vreun ceas pe geam.Văzând-o, el se-oprește-un
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359772_a_361101]