1,925 matches
-
mână de om să ducă atâta povară? Smogul este omniprezent în aer, la fel ca în timpul olimpiadei, dacă nu mai rău. Este normal să fie așa, datorită în parte și demolărilor masive care se practică zi de zi. În locul caselor sărmane de oameni necăjiți, apar autostrăzi suprapuse și bijuterii arhitecturale care impresionează și încântă ochiul. Se pare că nimeni nu poate să împiedice sau să se opună demolării locuinței sau micii afaceri a cuiva (restaurant, magazin, atelier de reparat biciclete, croitorie
Beijing acest miracol!. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_97]
-
îngustă, tarabe lângă tarabe, pline cu tot felul de produse - îmbrăcăminte, stofe, mătăsuri, încălțăminte, bijuterii și tot ce se poate imagina pe lume. În prezent, în locul respectiv s-a construit o clădire impunătoare în care s-au mutat toți vânzătorii sărmani de odinioară, cu același gen de marfă și cu același spirit comercial. Totul se negociază, iar regula generală nescrisă este să negociezi (într-o engleză aproximativă) în jur de 10 până la 30% din prețul cerut inițial. Acolo poți cumpăra cămăși
Beijing acest miracol!. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_97]
-
un om pe nume Mendel Singer. Blînd, smerit și umil, el era un evreu cît se poate de obișnuit." Cu un început de poveste, care promite să istorisească banalul ce nu poate fi altfel decît tragic al unei vieți de sărman evreu, romanul lui Joseph Roth este o capodoperă a ambiguității și înșelătorului. Lesne de citit ca o parabolă a pildei lui Iov, cum titlul ne propune explicit, cartea mie mi se pare a fi elaborată mai curînd pe muchia dintre
Religia suferinței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17202_a_18527]
-
Tema centrală a romanului Iov este înstrăinarea, contemplată de autor sub diversele sale înfățișări: depărtarea de casă, sau cel puțin de un loc familiar, nebunia, însingurarea în sine. Personajele lui Roth nu comunică, nimic nu-i ține laolaltă decît acoperișul sărman sub care își duc zilele, sau poate dragostea de mamă a Deborei, deși iubirea ei e selectivă și presupune întotdeauna un cuantum de suferință. E o iubire amestecată cu milă și disperare, îndreptată nu asupra celorlalți, ci asupra sinelui care
Religia suferinței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17202_a_18527]
-
poate, după un anumit aer, cel mult... Care? N-aș îndrăzni să spun. Am cotit spre Universitate. Am trecut pe lîngă cîțiva cerșetori de rutină, - profesorul meu de psihologie lipsea. În dreptul unuia care murmura clătinîndu-se o rugăciune, cred, am depus sărmana hîrtiuță lăsînd-o să pice într-un fel de platou gri, crăpat, de plastic probabil, după ușurința lui în spațiu... Asta fusese totul. Deși, remarca mea de bucureștean, obișnuit să nu scape ce vede pe stradă, mai avea îndărăt încă una
Ziua recunoștinței by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17219_a_18544]
-
scuipa. se întoarce pe partea cealaltă./ își inventează alți locuitori. ei încep să trăiască în locul nostru/ cu numele/ noastre. iar noi ne uităm la ei cum se nasc și mor cum există/ ne uităm cum se/ uită niște copii zgribuliți sărmani prin geamul înghețat la cei din camera/ luminată feeric care-și împart daruri de Crăciun sub bradul împodobit. ne/ uităm cu jind din afara din neant la cei fericiți din noul real./ (de nu cumva și/ ei se uită la noi
Un nou "rău al veacului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17889_a_19214]
-
un fel de pitic monstruos, si o femeie care e un fel de fanatica a erosului și castității totodată, bătrînul capturează fete tinere și frumoase, pe care le ține închise, supunîndu-le unei torturi psihice și fizice (prin înfometare) pînă cînd sărmanele creaturi devin dezolante amintiri ale frumuseții de odinioară. Izolate în castelul din munți, aceste femei tinere și frumoase sînt private de ochii celorlalți, deci de confirmarea frumuseții lor, ceea ce e suficient pentru a le transforma în niște bătrîne nebune, pe
În căutarea chipului pierdut by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17923_a_19248]
-
prilejul să constat, ca martor ocular, că s-a închegat și o altfel de comuniune, în proporții de masă. Am urmărit-o de curînd, în noiembrie 1998, la sediul din Piață Amzei al Alianței Civice, înconjurată de numeroși aderenți, oameni sărmani, loviți de necazuri, avizi să li se asculte pasul, convinși că numai aici pot afla un suport. Pentru ei chipul bun și frumos al poetei, dătător de speranțe, e fascicolul razei spre care se îndreaptă. De dimineață pînă seara, ea
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
din cartea de telefon, s-au prăbușit acum, iremediabil, la loc, în paginile ei anonime. Această blîndețe curtenitoare, de popa de țară, exprimată fără nici o sfiala în reverențe levantine, moi și incolore că pielea meduzei, față de "cei mari", adică față de sărmanele jocuri de umbre de pe ecranul tranziției, s-a transformat subit în tunet și în strigat de luptă față de "cei mici", adică de artiștii din subordine. De două din aceste cazuri - cazul Bată Marianov și cazul Dan Perjovschi - m-am ocupat
O executie sumarã by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17452_a_18777]
-
prima pagină, chiar zi de zi. Așa că cei de la Libertatea nutresc o nouă stea. Abia aștept pozele suprinse de paparazzi în care Carmen Minune se va găsi cu vreun fotbalist sau chiar mai bine cu un manelist, prieten cu tacsu'. Sărmanul băiat va îngenunchea, măcar așa de ochii lumii, să nu zică lumea că îi vorbește de sus tatălui miresei. De la DeCe News aflăm că în TVR s-a dus cașcavalul. După ce au dat afară plebea, urmează caii cei mari. Falimentul
Criza a împlinit 3 anişori şi deja a săvârşit un omor calificat. PAMFLET () [Corola-journal/Journalistic/25126_a_26451]
-
școlare cu o viteză demnă de Cartea Recordurilor. Acest caz însă ridică probleme mult mai adânci. Ca această fetiță sunt mulți în România, dar mai grav este că aceștia încep să devină o majoritate. Înainte când era un copil mai sărman în clasă învățătoarea ne educa spiritul civic și puneam bani toți copii de o ajutam . Acum ori nu se mai păstrează datina, ori nici ceilalți copii nu mai au cu ce. Tind să cred totuși a doua variantă. În sfâșit
Cum ar putea freca şi Mircea Sandu scările de la DNA () [Corola-journal/Journalistic/25137_a_26462]
-
cu patru ani, la revoluție. Lama se înduioșează și hotărăște să-l ajute pe Litera în încercarea de a afla cine și de ce îi voia moartea. Dar de-abia de aici încep problemele, nu atât pentru Iancu Nane cât pentru sărmanul cititor, care, pe urmele unei Nikita din serialul omonim, are de-a face inclusiv cu o avocată purtând o mască ce-o întinerește cu vreo douăzeci de ani și pe care o scoate trăgând-o peste cap. Ca să nu mai
Misterele literaturii de trei parale by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16782_a_18107]
-
Hugh Grant în rolul omului obișnuit de care vedeta se îndrăgostește, Notting Hill este un fel de "Cenușăreasă" în decor londonez și adaptată sfîrșitului de mileniu. Prințul devine Prințesa pe de-a-ntregul (anunțînd oare o nouă epocă a matriarhatului?), fata sărmană se transformă și ea într-un băiat frumos, cu ochi albaștri, patron de librărie cu profitul pe minus și astfel povestea-i gata. Se văd, se îndrăgostesc, se mai întîmplă una alta pentru a nu se termina filmul într-un
Haz de necaz by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/16792_a_18117]
-
Cu toate artificiile reportericești, fragmentul rămîne impresionant și ar merita citat în întregime, mai ales că Andersen, vădit sensibilizat, reconstituie chiar dialogul în sine (purtat în germană, despre care băiatul spune că nu este limba lui maternă). "După haine părea sărman, dar tot ce avea pe el era atît de curat! Părul îi era pieptănat atît de neted, ochii săi străluceau atît de voioși, fața avea o expresie atît de inteligentă și plină de bunătate, cum n-am mai întîlnit decît
Un danez la porțile Orientului by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16965_a_18290]
-
ploicică... Într-o holdă de grâu alerga în salturi leneșe o căprioară însoțită de puiul ei neastâmpărat. Lângă un pârâiaș, văzu un cârd de gâște păzit de o fată săracă, numai zdrențe, cu părul bălai, încâlcit. Uitându-se la făptura sărmană, o duioșie o cuprinse. Frecându-și cu putere elitrele una de alta, zise și ea: Cerule iubite, fă să se mărite!... Rița tocmai aterizase pe o floare de romaniță. Când, se pomeni cu o surată în sbor ce se lăsă
Poveste 2002 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15648_a_16973]
-
jumătate din indivizi cu nările calibrate pe aerul închis din subteran, obișnuiți matinal cu drumul la slujbă prin galerii. Dați-le o grevă de metrou, scoateți-i cu ochii în soare să aștepte autobuzul și veți vedea cât de multă sărmană cârtiță se ascunde în umilul om." O atenție specială este acordată practicilor specifice stilului de viață comunist, ca și formelor pe care ele le-au luat după 1989. Preferințe și obișnuințe aparent nesemnificative, ignorate de istoricii lipsiți de imaginație, sunt
PUBLICISTICĂ DE CINCI STELE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16171_a_17496]
-
umane, ca bietele gospodine din cartier alergînd de colo-colo după cumpărăturile din ce în ce mai rare.. Poetul spune: LA CHAIR EST TRISTE, HELAS!... Și astfel și este!... Trebuia să vină un poet s-o spună. Un aiurit. Ca toți poeții. Am văzut că sărmanelor femei, gonind după cumpărături, le place să se strîngă pe la cozi. Să se mai vadă între ele. Unele nu s-au mai văzut de mult și află o mulțime de lucruri. De mîncare se găsește oricum; mai ronțăi o coajă
Anchete by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16318_a_17643]
-
discutăm, de astădată goi pușcă în mediul infernal. Femeile acelea superbe se expuneau acum despuiate ca Eva înainte de izgonire... O erecție balcanică bruscă avu loc, spre rușinea noastră. Ne feream cât puteam. Dacă civilizația nu se compara, măcar vitalitatea omului sărman căruia și în biserică i se întâmplă ce ne este dat tuturor...
Cercul arctic by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16417_a_17742]
-
se joacă o producție din aprilie 2000, despre care îmi vorbiseră doi colegi (nu mi-a semnalat nimeni din teatru) și pe care întîmplarea a făcut să o ratez. Așadar, joi, 25 ianuarie, am avut bucuria să văd O, tată, sărmane tată, mama te-a spînzurat în dulap iar eu sînt foarte trist... de Arthur Kopit (traducerea Livia Deac), în regia actriței Iarina Demian. Nu înțeleg de ce spectacolul nu beneficiază de o minimă promoționare, de ce nu i se face nici un fel
Turnul de fildeș by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16437_a_17762]
-
altele nu se mai fabricau. Colindătorii erau de obicei copii frumos și curat îmbrăcați, care căpătau colaci, cozonac și fructe, nicidecum bani, ca azi, cînd colindatul a devenit o formă de cerșetorie. Colindătorii erau expresia mahalalelor de altădată, cu oameni sărmani, dar nu mizeri, proveniți din zona de intersecție a satului cu orașul. Lumpenii erau o raritate, ca și țiganii, mult mai bine adaptați condițiilor urbane de existență decît în prezent, fapt curios, dar nu greu de explicat. îmi aduc aminte
A fost odată ca niciodată by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16498_a_17823]
-
mă organizează. * Un fapt uimitor: printr-o anume "angajare" în procesul bolii, diferența între existență și nonexistență se reduce considerabil. Să fie acel instinct al stingerii vieții despre care vorbește Freud, adică marele eveniment ce încunună viața? Ori e un sărman miraj, o butaforie de umbre între cele două încă incomunicabile tărîmuri? * Ruptura - cea mai de temut - între teoria și practica morții s-ar părea că se anulează prin harul bolii (boala poate ajunge un har!). * În definitiv, ce căutăm altceva
Din jurnalul lui Alceste (IV) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16502_a_17827]
-
de nevoie, îi rabdă universul" (Marcus Aurelius). * Te contrazici pentru a fi mai aproape de tine însuți. Prea multă certitudine procustianizează. * A crede în Imposibil ca într-o zeitate. * "În timpul bolii, discuțiile mele nu s-au învîrtit în jurul suferințelor acestui corp sărman, nici n-am flecărit (...) față de cei care veneau să mă vadă, ceva de felul acesta, ci, împreună cu ei, am dus la bun sfîrșit punctele de vedere principale privind științele naturii..." (Epicur). * A te impregna de un autor aidoma pămîntului udat
Din jurnalul lui Alceste (IV) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16502_a_17827]
-
dorească reîntoarcerea acasă unde "să înceapă să trăiască cu adevărat", nemairepetînd greșelile făcute din bunică-n nepoată. Primul ajutor li-l dă un outsider autohton, care va avea înțelepciunea de a nu se agăța de o iluzorie fericire alături de acești sărmani transfugi. Vestita pușcărie Stara Gradiska, închisă în 1991 din cauza "condițiilor inumane", constituie microcosmosul ideal pentru punerea sub lupă a celor mai diferite relații de camaraderie. Am fost clar, prietene? de Dejan Acimovic e un film atroce care degajă totuși un
SALONIC: 2000 + 1 speranțe by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16543_a_17868]
-
luat-o drept substantiv. M-am și gîndit: ce bun o fi vinul din Via Universitate, fermentat poate în Amfiteatrul Odobescu. Apoi mi-am dat seama că e o prepoziție nouă, proaspăt adusă din Italia, ca un Chianti, ca să înlocuiască sărmanele noastre "prin" sau "pe la" din care n-au mai rămas nici oscioarele.
Furtul de prepoziții by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11993_a_13318]
-
pe vecie. Toate zilele Războiul nu mai trebuie declarat, ci continuat. Absurditățile au devenit normale. Eroii nu se mai aruncă în luptă. Cei slabi combat în linia întâi. Uniforma de azi e răbdarea și medalia prinsă pe inimă e o sărmană stea a speranței. Conferită când nu mai urmează nimic, când tobele au amuțit, când inamicul e doar un sol și cerul s-a acoperit de umbra înarmării permanente. Medalia conferită pentru dezertare din cazarmă, pentru că te arăți curajos cu prietenul
Poeme de Ingeborg Bachmann by Emil Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/11988_a_13313]