1,771 matches
-
Acasa > Literatura > Eseuri > TREI DOAMNE ȘI TOȘI TREI Autor: Emil Wagner Publicat în: Ediția nr. 1589 din 08 mai 2015 Toate Articolele Autorului George Coșbuc sărmanul ne-a îmbogățit tezaurul literar cu această poezie. Este splendidă și evocatoare. Domnul D. Mariu Chicoș Rostogan, pedagog de școală nouă scoate ultimii trei din catalog la tablă. Cu tot ajutorul acordat trebuie în final să conchidă: „Trei doamne și
TREI DOAMNE ŞI TOŞI TREI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1431069810.html [Corola-blog/BlogPost/369814_a_371143]
-
Se gândesc doar la avere, De cei mulți, lor nu le pasă Că n-au ce pune pe masă. Și văzând că nu-i de șagă, Risipiți în lumea-ntreagă, Trag românii ca ,, nebunii”, Așa cum făceau străbunii. A plecat, oftând sărmanul Și e slugă orișicui. Face- orice, să iasă banul Pentru el și casa lui. Dar române nu uita, Nu uita de casa ta, Fă nepoții să vorbească Limba noastră, românească. ,, Unde-i unul nu-i putere” Și-i din ce în ce mai rău
HAI ROMÂNE! de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 555 din 08 iulie 2012 by http://confluente.ro/Hai_romane_ionel_davidiuc_1341752525.html [Corola-blog/BlogPost/358152_a_359481]
-
basmele valahe și Făt-Frumos-din-Lacrimă crescuse la palatul părintesc «într-o lună cât alții într-un an» (EP, II, 263). Deosebit de interesantă este înrăzărirea eminesciană a mitemelor temporalității din «Scrisoarea I», din sonetul «Trecut-au ani...», din «Glossă», din «Luceafărul», din «Sărmanul Dionis» etc., raliindu-și - din planuri complementare - și: infinirea lumilor în „trinomul“ spațiu (necomprimat / comprimat) - timp (necomprimat / comprimat) - mișcare, zborul intergalactic spre centrul potential al universurilor, la Scaunul lui Dumnezeu, la „reședința Atoatecreatorului“: «Porni luceafărul. Creșteau / În cer a lui
DE LA ANUL DE TREI ZILE LA MITUL COMPRIMĂRII TIMPULUI ÎN CREAŢIA LUI EMINESCU de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1494060691.html [Corola-blog/BlogPost/380066_a_381395]
-
nemărginire. Râuri de fulgere îl urmăreau... „Nefericite, ce-ai îndrăznit a cugeta ? Norocul tău că n-ai pronunțat vorba întreagă !...“ Supt ca de un magnet în nemărginire, el cădea ca fulgerul, într-o clipă cale de o mie de ani...» (Sărmanul Dionis - EP, II, 280 sq. / 305 sq.; s. n.) etc. Bibliografia siglată: EP, I, II = Mihai Eminescu, Poezii - proză literară, vol. I - II, ediție de Petru Creția, București, Editura Cartea Românească, 1978. Referință Bibliografică: De la anul de trei zile la mitul
DE LA ANUL DE TREI ZILE LA MITUL COMPRIMĂRII TIMPULUI ÎN CREAŢIA LUI EMINESCU de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1494060691.html [Corola-blog/BlogPost/380066_a_381395]
-
cu tâlc și fac gesturi ciudate încât și cea mai grea perdea de negură dispare iar când au ei vreo supărare vin la izvorul meu nesecat de hohote de râs și punem împreună pe fugă cei mai negri nori. Acești sărmani încercați de nevoi știu că o apă care curge chiar și prin nisip înseamnă un ogor roditor cu legume, hrană pentru cel sănătos sau bolnav, sărac sau bogat. Apa și pământul sunt aurul lor pe care îl apără din străbuni
UN SALUT DIN VASLUI, DIN SUFLETUL MEU de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1444897690.html [Corola-blog/BlogPost/372591_a_373920]
-
și l-am rugat pe Radu să-mi găsească un telefon prin sălile spitalului s-o anunț pe Zâna. La capătul firului am auzit vocea înăbușită a Zânei: «Papa! Deci PAUL ESTE MORT? Ce putem face! Așa a vrut Dumnezeu! Sărmanul Paulică cel scump... cum ne-a părăsit ! Venim,venim!» În seara zilei de 27 decembrie, corpul lui Paul a fost trimis de Spital la o casă funerară, pentru a fi pregătit de înhumare, operație efectuată în ziua următoare. Iar după
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11.html [Corola-blog/BlogPost/357057_a_358386]
-
Era pentru prima dată când Ionuț fusese adus la bunici, care locuiau la munte, poate și din cauză că până atunci copilul crescuse mai mult de bunicii dinspre mamă, din Cartierul Drumul Taberei din București. Era mai aproape de părinți, care, și ei, sărmanii, aveau servicii ce-i țineau departe de casă, de dimineață până seară, și de-abia reușeau să-l recupereze pe Ionuț de la bunici, măcar pentru cele două zile de week-end. Nu mai avea doi-trei anișori acum, crescuse în cei șase
PRIMA ZI LA MUNTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1482087802.html [Corola-blog/BlogPost/379959_a_381288]
-
era un mistic, nu era un contemplativ; n-a avut vreo "vedenie" în timp de rugăciune, el a avut parte de o apariție fizică! Episcopul l-a ascultat aferat (se înțelegeau prin translator), nu credea de fel că un indio sărman a avut parte de o apariție divină. Și l-a expediat repede. Juan Diego s-a întors la locul unde-i apăruse Fecioara, ca să raporteze eșecul său. Astfel are loc a doua apariție a Maicii Domnului, care l-a ascultat
OCTAVIO OCAMPO de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gabriel_todica_1420825872.html [Corola-blog/BlogPost/350099_a_351428]
-
Miracolul trandafirilor” („Miracle of the Roses”) și „Doamna din Guadalupe” („Lady Guadalupe”). http://uploads 1.wikiart.org/images/octavio-ocampo/miracle-of-roses.jpg!Blog.jpg Se observă în „Miracolul trandafirilor” tocmai scena descrisă în povestea de mai sus. Îl putem identifica pe sărmanul Juan Diego, mai ales după sombrero-ul specific mexican, cum își desface mantaua (ayate) în fața episcopului. Acesta din urmă este cu spatele, așeat pe un divan și privește uimit cum dintre trandafirii aduși în manta, se ivește chipul strălucitor al
OCTAVIO OCAMPO de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gabriel_todica_1420825872.html [Corola-blog/BlogPost/350099_a_351428]
-
Astfel, am pus chiar într-un poem această realitate care ține de actul meu de creație: „Ecouri ale propriei mele dăltuiri, îmi sunt dăltuirile, Sărmane întruchipări, galbene, albe. Eu nu sculptez, eu reverberez, Șoaptele iubirii se împiedică și în mine, sărmanul. Ți dacă astfel e dat, ce alta pot face sub soare, A face mai bun decât marelui flutur și alb, Cutie de rezonanta, eu sunt.” Dacă actul de creație ar fi o expresie a lumii mele - așa cum cei mai mulți artiști încearcă
INTERVIU CU SCULPTORUL LIVIU MOCAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_sculptorul_liviu_mocan_.html [Corola-blog/BlogPost/348058_a_349387]
-
coroană Căci moștenesc un biet ogor, Averea mi-i o simplă pană Și-o filă smulsă din cotor. Eu nu râvnesc la vreo coroană, Căci dat îmi e să ar cu plugul; Cât nu-s de rasă ariană, Îmi strâng sărman în pumn belșugul. Eu nu râvnesc la vreo coroană Căci n-am blazonul de noblețe, Nici de zidit nu am vreo Ană, Deci muza n-o să mă răsfețe. Eu nu râvnesc la vreo coroană, Și neîncoronat va fi să mor
EU NU RÂVNESC LA VREO COROANĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1269 din 22 iunie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_parlea_1403447559.html [Corola-blog/BlogPost/343070_a_344399]
-
cât și cutumele locale au fost puternic influențate de obiceiurile orientului mijlociu. Economisirea nu este o obișnuință iar, pentru respectarea tradițiilor, o nuntă cu 1000 invitați sau un parastas cu 1000 participanți nu sunt o raritate deoarece reprezintă o fală. Sărmanul care-și duce viața de azi pe mâine dar fericit în cuibușorul său este dezechilibrat deodată de un eveniment care, conform cutumelor locale, îl obligă social. Omul se împrumută de la cămătari apoi devine sclavul acestuia deoarece nu-și poate plăti
BANI MULŢI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1470212513.html [Corola-blog/BlogPost/370620_a_371949]
-
preoteasă!”; aceasta era de cel puțin trei ori cât bietul popă și nu îi gusta deloc îndeletnicirile bahice. Fiind “cu miere” la cuvânt în acele momente, îl primea preoteasca cu atâta dragoste-n prag, de mi-l cam luase frica, sărmanul. De altfel, preot bun la suflet, bun duhovnic și care slujea în biserică de te treceau fiorii. Obișnuia să spovedească și să mai împărtășească și acasă, atunci era marea mea bucurie, pentru că mergeam la coana preoteasă acasă. Aceasta, fiind dintr-
CU GÂNDUL LA TINE, SATUL MEU BĂTRÂN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1409418693.html [Corola-blog/BlogPost/370414_a_371743]
-
somitate în domeniu, apăreai pe coperta revistelor de specialitate și, deși în privința propriilor copiii lucrurile rămâneau la fel, toată lumea știa că înaltele tale preocupări te fac puțin cam distrat deci numai bun de dat exemplu altor soți care nu aveau sărmanii de ei decât vechea pasiune a bețiilor cu amici dubioși la cârciuma de peste drum. Ori poate fuseseși colecționar de monede vechi. Ce oroare! Acum erai numismat, umpleai casa de clasoare cu monede și bancnote, făceai schimburi cu alții din felurite
HOBBY de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1436864256.html [Corola-blog/BlogPost/365899_a_367228]
-
lor: 98 % nu adăugau un cuvânt la predică, nu puneau o virgulă, se mulțumeau cu pericopa evanghelică rostită de 2000 de ani și atât... Ba, mai cereau câte un ajutor pentru acoperiș, pentru pictură, pentru veșminte, pentru praznicar, rareori pentru sărmani... 1 % din preoți mai adăugau la cuvânt câte o spoială pe ici pe colo, ceva nesemnificativ slab și cu bule..., ca sifonul îmbuteliat prost. Restul de 1 % erau Marii Predicatori: Arsenie Boca, Arsenie Papacioc, Teofil Pârâianu, Ilie Moldovan, Ilie Cleopa
MARI JERTFITORI ŞI MĂRTURISITORI AI FILOCALIEI ORTODOXE ROMÂNE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1416650866.html [Corola-blog/BlogPost/372047_a_373376]
-
am fost așa cuminte Dar el vine, an de an. Când priveam cu bucurie, Cum în noaptea de Crăciun Ne-adunam cu toți la masă, Căutând sub bradul bun Darurile minunate Așteptate de demult, O tristețe mă cuprinde Pentru cei sărmani din prund. Sunt copii fără lumină Fără daruri, fără pâine ... Voi pleca la dimineață, Să le dăruiesc, că-i bine. Dulciuri, fructe, jucării Să le-aducem bucurii. MAGIA CRĂCIUNULUI Se lasă noaptea peste casa mea E noaptea Magică, de Sfânt
MAGIA CRĂCIUNULUI (POEME) de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Paula_diana_handra_magia_craciunului_paula_diana_handra_1355731601.html [Corola-blog/BlogPost/351734_a_353063]
-
sub pod, Și-n a luciului oglindă, Amintirea mai plutește; Cine poate ca s-o prindă? A rămas doar o poveste. Crâșma* Și acum îmi mai sună în ureche melodia care o cântau „OPTIMIȘTII” (niște instrumentiști excepționali, dar nu vedeau, sărmanii) în restaurantul AZUGA de la podul LEMAITRE, lângă (Uzina timpuri Noi) de pe Calea Văcărești „Grea e viața de crâșmnar, Că-mi trăiește cu amar... Și pe jar inima-i pune Crâșmărița, căci nu-i spune Cum aduce bani în casă; El
CRÂŞMARUL de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 by http://confluente.ro/Crasmarul_marin_voican_ghioroiu_1343741695.html [Corola-blog/BlogPost/358734_a_360063]
-
Acasa > Impact > Scrieri > POVESTEA SĂRMANULUI TRAGODAS - PARTEA A III-A - ULTIMA Autor: Viorel Darie Publicat în: Ediția nr. 1144 din 17 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Povestea sărmanului Tragodas (continuare) Noapte de noapte, semeața cupolă a cerului înțesată de diamante își rotea ispititor podoabele sub
ULTIMA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_sarmanului_tragodas_viorel_darie_1392647773.html [Corola-blog/BlogPost/342011_a_343340]
-
Acasa > Impact > Scrieri > POVESTEA SĂRMANULUI TRAGODAS - PARTEA A III-A - ULTIMA Autor: Viorel Darie Publicat în: Ediția nr. 1144 din 17 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Povestea sărmanului Tragodas (continuare) Noapte de noapte, semeața cupolă a cerului înțesată de diamante își rotea ispititor podoabele sub privirile cohortelor de amărâți de pe pământ, care sperau în taină ca cerul să-și dezvăluie odată și odată visteria de minuni. Dar cei
ULTIMA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_sarmanului_tragodas_viorel_darie_1392647773.html [Corola-blog/BlogPost/342011_a_343340]
-
sprijinit în toiag, gârbovit și neputincios, deschidea șovăitor portițele caselor și cerșea cu umilință o coajă de pâine, îndurând chinuitoarea sete din arșița zilei și ținând piept cu multă greutate câinilor de pe marginea șanțurilor, din ce în ce mai înrăiți... (sfarsit) Referință Bibliografică: Povestea sărmanului Tragodas - Partea a III-a - ultima / Viorel Darie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1144, Anul IV, 17 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Viorel Darie : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
ULTIMA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_sarmanului_tragodas_viorel_darie_1392647773.html [Corola-blog/BlogPost/342011_a_343340]
-
trădat Cuvântul Și lui satan n-au fost marionete. Au preferat să rabde prigonirea Și neagră le-a fost pâinea și uscată, Credința le-a dat aripi în furtună, Căci ruga era-n lacrime udată. Și au plecat pe rând sărmanii noștri, Lăsându-ne credința moștenire, Dar tot pe rând veniră posedații, Revendicând metehnele din fire. S-au despuiat și-au arborat drapele, Iar curcubeul, semn de legământ, L-au profanat făcând din el emblema A tot ce-i pervertit pe-
LĂSAȚI PE DUMNEZEU SĂ GUVERNEZE! de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 by http://confluente.ro/lucica_boltasu_1476918469.html [Corola-blog/BlogPost/374106_a_375435]
-
coapte, Un sac de portocale, harbuz și cozonaci Se satură doar câinii, noi n-am trecut la fapte. Săraci suntem cu duhul și vom muri săraci, Un ban l-am strâns în pumn trecând mai orbi ca orbii Pe lângă cel sărman, mușcând hapsân colaci Lăsându-i plini de poftă, să sature ei corbii. SURSA FOTO-INTERNET Referință Bibliografică: BLESTEMATA SĂRĂCIE / Ana Podaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2297, Anul VII, 15 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Ana Podaru : Toate
BLESTEMATA SĂRĂCIE de ANA PODARU în ediţia nr. 2297 din 15 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ana_podaru_1492249412.html [Corola-blog/BlogPost/354240_a_355569]
-
români nu vor avea un cozonac, ce mulți români vor fi singuri, în temnițe, sau bolnavi, îmbrăcați în haine necălduroase, fără jar sub plite, fără case, fără noroc... sleiți... descurajați...! Sosește Crăciunul și zace în pușcărie un om bun cu sărmanii. Dincolo de uși de fier, zăvorâte și sub ocnițe cu grătare suferă sub crucea osândei cel care e milos, cel care dăruie sărmanilor, cel care e credincios: Gigi Becali! Acțiunea umană a gândirii ne acordă libertatea întrebării: Pentru ce? De ce a
GIGI BECALI. CEI CARE NU SE POT SALVA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 by http://confluente.ro/George_becali_cei_care_nu_se_aurel_v_zgheran_1386601295.html [Corola-blog/BlogPost/361686_a_363015]
-
sub plite, fără case, fără noroc... sleiți... descurajați...! Sosește Crăciunul și zace în pușcărie un om bun cu sărmanii. Dincolo de uși de fier, zăvorâte și sub ocnițe cu grătare suferă sub crucea osândei cel care e milos, cel care dăruie sărmanilor, cel care e credincios: Gigi Becali! Acțiunea umană a gândirii ne acordă libertatea întrebării: Pentru ce? De ce a fost aruncat omul acesta în pușcărie? Nu putea să-și ispășească vreo greșeală în libertate? Chiar și la nivel de întrebare nu
GIGI BECALI. CEI CARE NU SE POT SALVA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 by http://confluente.ro/George_becali_cei_care_nu_se_aurel_v_zgheran_1386601295.html [Corola-blog/BlogPost/361686_a_363015]
-
înveșmântează în „țoale”. O togă de mătase, o mantie de purpură sau echivalentele lor de astăzi un costum Armani, o poșetă Guci sunt obligatorii pentru ținuta omului civilizat chiar dacă morala găunoasă acceptă și practică minciuna furtul și înșelătoria. Vai de sărmanii (mizerabilii) care nu cumpără un iaht, un bolid „Bentlei” sau o bijuterie. Ei sunt de vină că economia nu prosperă, că șomajul este în floare, că produsele alimentare de strictă necesitate apar gata împuțite în magazine. Magazinele sunt astăzi necesare
NORMAL CĂ EXISTĂ OAMENI NORMALI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1406476038.html [Corola-blog/BlogPost/357487_a_358816]