5,379 matches
-
că am știut care, fiindcă a întors capul și a behăit, cînd săteanul a prins mielul și l-a luat în brațe. Ca să nu se mai zbată, l-a mîngîiat un pic pe cap. Am ieșit cu toții din grajd, iar săteanul a scos un cuțit și s-a tras mai deoparte, să nu ne stropească cu sînge. Se mișca fără grabă, ca unul care știe prea bine ce are de făcut. Prinse mielul între picioare, ținîndu-l strîns, exact deasupra genunchilor. Cu
Ficțiune ilicită - fără sex by Petru Cimpoeșu () [Corola-journal/Imaginative/11143_a_12468]
-
român. (Aplauze, strigăte de ,Bravo!".) Trăiască regele!" (Aplauze.) Transmisă de două ori pe micul ecran, intervenția i-a derutat pe unii privitori, fie nefamiliarizați cu termenul ,etimologic", fie luați prin surprindere de strigătul ,Trăiască regele!", necorelat cu fraza precedentă. Cîțiva săteni de prin Vrancea și Neamț au dezaprobat atitudinea ,promonarhică" a vorbitorului. în schimb, o bătrînă doamnă din București a lăudat curajul acestuia... Vorba ceea: unde dai și unde crapă! Un alt reper al statorniciei liber-schimbiste în cea de-a doua
Caragiale e cu noi! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11389_a_12714]
-
lui Dumnezeu să facă să fugă Vârcolacii, ca să nu mănânce Luna; m-au pus și pe mine în genunchi și plângeam, mă închinam și mă rugam lui Dumnezeu să gonească Vârcolacii ca să nu mănânce Luna cea frumoasă". După trecerea ,pericolului", sătenii reacționează la fel de sălbatic: , După ce a trecut eclipsa, auzeam oamenii spunând, care mai de care, că el e cel care a speriat Vârcolacii, pentru că clopotul lui sau pușca altuia a speriat dihăniile să nu mănânce Luna și că, dacă nu ar
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
-l tot între magnați,... XXV. VULPOIUL DEMAGOG, de Elisabeta Silvia Gângu, publicat în Ediția nr. 2058 din 19 august 2016. Deși e maiestru de vânătoare Prin cotețe și-n codrul mare, Prins odată în delict, Vulpoiul fu aspru pedepsit: Toți sătenii-l asaltează Și din coadă-i ii retează. Ca să-și ascundă rușinea, Vulpoiul amăgi mulțimea: -De curând am adoptat Această ținută nouă Și v-o recomand și vouă Adaugă, apoi, agale, Expunându-și părțile dorsale: -Cu această toaletă Mă simt
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
Altă coadă nici nu visez! De ce să mă-mpovărez C-o bagatelă incomodă? Coada scurtă e la modă! Citește mai mult Deși e maiestru de vânătoarePrin cotețe și-n codrul mare,Prins odată în delict,Vulpoiul fu aspru pedepsit:Toți sătenii-l asalteazăși din coadă-i ii retează.Ca să-și ascundă rușinea,Vulpoiul amăgi mulțimea:-De curând am adoptatAceastă ținută nouăși v-o recomand și vouăAdaugă, apoi, agale,Expunându-și părțile dorsale:-Cu această toaletăMă simt ușor ca o subretăPot s-
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
frunte în colectivitatea sătească, tata ... ar fi putut să meargă pe linia trasată din strămoși, să se așeze în tiparele de viață gata pregătite prin obiceiuri și tradiții... Pământul, hărnicia, voinicia, istețimea erau la mare preț, ele te impuneau în fața sătenilor, și tata le avea pe toate moștenite de la tatăl său, om de vază, Ion Buică, un nume sonor din Țigăneștiul teleormănean” („Tatălui meu”). • În „anchetele” realizate de diverse reviste din Canada sau din țară, Elena Buică își deschide sufletul vorbind
NOTE DE LECTURĂ LA CARTEA „PE CĂRĂRILE VIEŢII” DE ELENA BUICĂ de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380627_a_381956]
-
a supărat pe mine că îl consider prea bătrân și nu îl invit să-și ia și el un rol în primire. O altă parte din bucurii, pe vremea aceea, le trăiam la căminul cultural unde mă desfășuram cu larghețe. Sătenii mă aplaudau și mă îmbratățișau cu toată dragostea, căci multe erau aspectele despre care nu avuseseră habar. Anii s-au scurs, au venit și au plecat din viața mea multe alte întâmplări având același izvor, dragostea de scenă, învăluite cu
ÎNTÂLNIRE CU ACTORUL FLORIN PIERSIC de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1438 din 08 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380718_a_382047]
-
linia trasată din strămoși, să se așeze în tiparele de viață gata pregătite prin obiceiuri și tradiții. În comuna noastră, școala, cultura, nu prinseseră rădăcini pe vremea aceea. Pământul, hărnicia, voinicia, istețimea erau la mare preț, ele te impuneau în fața sătenilor și tata le avea pe toate moștenite de la tatăl sau, om de vază, Ion Buică, un nume sonor din Țigăneștiul teleormănean. Acel climat de atunci, cu greu se mai poate desluși acum privit prin ceața vremii, dar ochii și sufletul
DE ZIUA TATĂLUI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380800_a_382129]
-
viața, s-a autoconstruit și astfel, Spirea I. Buică a devenit un om cu un alt statut, cu o altă ținută, cu un alt nivel de civilizație. Curând, tata a început să se impună ca un om de mare prestanță, sătenii au început să îl admire, să-l prețuiască și în multe privințe să îl ia model. În câtva ani, tata a devenit domnul Spirea Buică, cunoscut și admirat și în comunele învecinate. Astăzi, când mă duc în Tigăneștiul natal, încă
DE ZIUA TATĂLUI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380800_a_382129]
-
MIHAI BATOG-BUJENIȚA VISCOLUL Vântul a bătut cu furie și zăpada a căzut necontenit trei zile la rând. Când zările s-au limpezit, sătenii din Glodeni, cu mic, cu mare, au ieșit din case, să admire peisajul. Mai ales pe vale, la numiții văleni, unde troienele acoperiseră aproape complet câteva locuințe. Priveliștea era destul de frumoasă, din zăpadă ieșeau câteva hornuri care fumegau, iar din
Proză ironică. In: Editura Destine Literare by MIHAI BATOG-BUJENIȚA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_269]
-
scurt timp, urmările acestui adevărat dezastru, vom acorda ajutoare și despăgubiri și, în curând, satul nostru va fi, așa cum a fost întotdeauna, leagănul bucuriilor și al belșugului”. Lăcrimează puțin împreună cu toți consilierii. Nu se simte mirosul de trăscău. Nici când sătenii care căscau gura se apucă de bocete rituale deoarece începuse distribuirea ajutoarelor. De după ochiurile de geam ale caselor înzăpezite privesc niște băbuțe total nedumerite. Evident televiziunile filmează și acest aspect pentru capitolul curiozități. Jandarmii dau la lopată, deși habar nu
Proză ironică. In: Editura Destine Literare by MIHAI BATOG-BUJENIȚA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_269]
-
sub staturi de fân în grajd, o veche placă de bronz care fusese așazată pe un monument ridicat cam tot pe acolo, în dreptul casei sale de acum, pe buza șoselei de pe malul românesc al Prutului. Fusese un monument înălțat de sătenii din acel sat, răzeși din neam în neam, spre pomenirea lui Ștefan cel Mare, voievodul care le consfințise libertatea și pe care îl venerau ca pe un părinte ocrotitor al lor, chiar și peste amar de ani și veacuri. Și
De pe pod by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10259_a_11584]
-
sub staturi de fân în grajd, o veche placă de bronz care fusese așazată pe un monument ridicat cam tot pe acolo, în dreptul casei sale de acum, pe buza șoselei de pe malul românesc al Prutului. Fusese un monument înălțat de sătenii din acel sat, răzeși din neam în neam, spre pomenirea lui Ștefan cel Mare, voievodul care le consfințise libertatea și pe care îl venerau ca pe un părinte ocrotitor al lor, chiar și peste amar de ani și veacuri. Și
De pe pod by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10259_a_11584]
-
În editorial, Vitalie Ciobanu își povestește în detaliu o recentă experiență din Floreștiul natal: ,Sfâșietoarea senzație că Ťviața e în altă parteť. Unde au dispărut oamenii? Sunt chiar atât de pierdute, atât de lipsite de perspectivă satele basarabene? ș...ț Sătenii, câți au mai rămas acasă, s-au mutat la rampele unde sosesc mașinile din Italia și Portugalia - noile ținuturi Ťde lapte și miereť. Dau năvală acolo la fiecare sfârșit de săptămână pentru a-și ridica pachetele și banii trimiși de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10058_a_11383]
-
le-a răsădit singur și de care este foarte mândru. Și pe bună dreptate „grădina generalului“ merită toate laudele, fiind demnă de un adevărat gospodar. Și pentru a avea unde depozita toate roadele peste iarnă, domnu’ general - așa cum îi spun sătenii - a pus mâna, alături de muncitori, la înălțarea de acareturi. Totodată, îngrijește cu multă pricepere vița-de-vie, dar și animalele din ogradă, cel mai atașat fiind de cei doi câini-lup - Molda și Max, care au dat naștere la șase pui de toată
Agenda2003-35-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281411_a_282740]
-
-și lua de băut și, pentru că a fost refuzat, i-a scos pe toți afară din casă. În acest caz s-a luat măsura aplicării unei sancțiuni de patru milioane de lei. Au fost prinși și cei care furau păsările sătenilor din Sacoșu Turcesc: Ioan Baltag, de 41 de ani, și Ion Matei, de 24 de ani l În după-amiaza zilei de 12 septembrie, polițiștii de frontieră timișeni s-au pomenit, la mai puțin de 200 de metri în interiorul țării noastre
Agenda2003-38-03-21 () [Corola-journal/Journalistic/281489_a_282818]
-
altă cauză o reprezintă selecția, care în România se face cu dificultate. Ciobănescul nu este un câine de apartament, nu este un animal de agrement. Ciobăneștii se întâlnesc la țară, la stâne sau, în cel mai bun caz, în curtea sătenilor. Imagina- ți-vă o clipă răspunsul unui baci căruia i se explică că Ciobănescul femelă care îi păzește turma ar trebui dus la montă la un anumit mascul, care poate fi la câteva sute de kilometri depărtare! Lipsa de unitate
Agenda2003-23-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281107_a_282436]
-
de Mașini Agricole. Cu toate că nu erau suficiente aceste utilaje pentru lucrările agricole, s-a decis decimarea fără milă a cailor, care au luat drumul abatoarelor, indiferent dacă erau de rasă sau valorau mult. Zona colinară nu a fost colectivizată, dar sătenii erau obligați să dea cote la fructe, lapte, lână și carne. Marile cazane de produs rachiul erau atent monitorizate și impozitate în bani sau în natură. Scriitorii epocii se întreceau să descrie fericirea care a coborât pe pământ, prin prisma
Două manifestări de marcă, cu participarea Asociaţiei Canadiene a Scriitorilor Români. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_377]
-
o adeverință salvatoare. Acea dovadă clară, prin care să demonstreze că, părinții lor, de bună voie, au acceptat să adere la colectivizarea socialistă a agriculturii, renunțând pentru totdeauna, la pământ, atelaje, tradiții, obiceiuri și speranțe. Mult timp, pe fața multor săteni s-au păstrat semnele torturilor la care au fost supuși, pentru a semna cumplita adeziune. Cu prețul a sute de mii de jertfe, cu multe surle și trâmbițe, în martie 1962 s-a încheiat colectivizarea sau Războiul împotriva țăranului român
Două manifestări de marcă, cu participarea Asociaţiei Canadiene a Scriitorilor Români. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_377]
-
viziteze mama, revolverul fiind adus în țară fără să fie declarat la vamă. Muniția o avea din timpul satisfacerii stagiului militar l În Alioș, în după-amiaza zilei de 22 iunie, în jurul orei 14, a avut loc o altercație între doi săteni. Costică Feraru, de 45 de ani, este de loc din județul Constanța. El locuiește de mai mult timp în sat la fratele său. După ce s-a cinstit la birt, a dat ochii cu Ioan Nicula, de 52 de ani, care
Agenda2003-26-03-21 () [Corola-journal/Journalistic/281179_a_282508]
-
repetiții de parcă acestea ar fi o povară și nu pietre la temelia unei cariere solide. Evident, dacă cineva dorește o asemenea carieră. Lucrurile trainice nu se pot face decât prin muncă susținută. Prin pasiune. Primele spectacole au fost susținute în fața sătenilor, mândri de odraslele lor. La fel ca și în viață, au urmat și perioade de totală inactivitate. Deportarea multor familii sârbești în Bărăgan, în 1951, nu a putut să lase indiferentă comunitatea sârbească din Cenad. Aidoma păsării Phoenix din poveste
Agenda2004-5-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282001_a_283330]
-
din poveste Viața fără muzică nu este viață. Oameni harnici într-o localitate unde spiritul competiv se află la loc de frunte, cenăzenii simt că, în afară de muncă, mai este nevoie și de distracție. În 1971, la solicitarea și cu sprijinul sătenilor, învățătorul Zlata Pavlovici înființează grupul vocal-instrumental „Lale sa Moriša“. Sub denumirea de lale sunt desemnați flăcăii din Banat, inclusiv din cel sârbesc. Numele derivă din faptul că pe poala cămășilor acestora (portul popular), pe partea dreaptă, era cusută stilizat o
Agenda2004-5-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282001_a_283330]
-
1978), Flămânzi (1992), Certești (7-8 iulie 1996), Tulcea (8 iulie 1996, Tismana (10 ianuarie 1998), Bustuchin (7 aprilie 1998), Târgu Jiu (22 aprilie 1998), Pitești (27 octombrie 1999), Nanești (30 iulie 2001). În vara lui 1994, în apropierea unui siloz, sătenii din comuna arădeană Vinga au semnalat apariția a patru cordoane de formă ovală arse, cu o lățime de 50 cm, trei dispuse paralel și al patrulea perpendicular. Iar în 22 iunie 1999, la Arad, Vasile Obsitos a reușit să filmeze
Agenda2004-6-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282027_a_283356]
-
a doua sâmbătă a lunii mai. Sfatul bătrânilor din comunitate are cel mai important rol, și anume acela de a-l alege pe cel mai harnic țăran, care trebuie să fi ieșit primul la arat, să fie apreciat de ceilalți săteni și să fie un bun exemplu. Dimineața devreme, tinerii aleargă pe ulițele satului, de la o casă la alta, să ude fetele, dar și pe ceilalți localnici: „să crească, să înflorească, să se spele de toate relele, să fie curat și
Agenda2004-13-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282245_a_283574]
-
să dea alt sens comunicării lirico-epice. Față de anterioarele departamente poetice, scriitorul n-a extins temele, ci a forat în straturile psihologiei individuale, apoi, prin contaminare, a ajuns la cei mai apropiați de sânge, oprindu-se la părinți, și, numaidecât, la săteni, la anotimpuri, la spațiile văzute ale câmpiei, la geografia și istoria locurilor cunoscute sau dispărute. Teoria spiralei în cunoaștere se desprinde subtextual, impunând poeziilor autorului o dicție meritorie, deloc citabilă pe sărite. Mai fiecare text poetic are ceva de oferit
De la învolburarea vieții, la literatură. In: Editura Destine Literare by Virgil Pătrașcu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_196]