5,454 matches
-
de la biserică și nimic n-a fost mai frumos acasă, la localnici, decât desfășurarea sărbătorilor. M-am spălat pe obraz cu apa în care s-au pus un ou roșu sfințit și un bănuț de argint, pentru ca să fim (cum spun sătenii ) tot anul sănătoși, roșii în obraji, ca oamenii de la munte și (poate!) mai cu bani, mai înstăriți. La masă cu gazdele (nu înainte de a lua anafura sfințită), am mâncat pasca și am ciocnit ouă roșii “cap în cap”. Asta, în
TRADIŢII PASCALE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_pascale_elisabeta_iosif_1333545733.html [Corola-blog/BlogPost/358864_a_360193]
-
profesor, neîntrecut duhovnic și adevărat părinte pentru elevii săi. Prin chibzuință, corectitudine și inițiative personale de natură economică, a reușit să achite datoriile din trecut ale seminarului, dar să și micșoreze simțitor taxele elevilor, ușurând astfel situația multor familii de săteni nevoiași, care se luptau din greu să-și mențină copiii în seminar. Cu toate că taxele erau mai mici, internatul n-a avut de suferit, căci i-au fost asigurate toate dotările necesare, iar elevilor o hrană cu mult mai bună ca
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1483529258.html [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
în multe cazuri, nu numai cu copii, ci și cu adulți și bătrâni. S-a făcut apel la ajutorul Bisericii. Mitropolitul Justinian a cerut preoților să se pună chezași în fața părinților pentru copiii lor dați spre îngrijire prin aceste organizații. Sătenii, mai ales, au prins curaj și și-au lăsat copiii să plece spre locurile de ocrotire. A fost și aceasta o cale de salvare a vieții multor copii din Moldova. Prin grija vlădicii Justinian, studenților săraci li s-a oferit
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1483529258.html [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
nu părerile. Din fragedă copilărie îmi răzbate o amintire. Una din primele cărți citite, la recomandarea unui unchi, a fost „Pelerinul peregrin”, viața unui călugăr Brahman din India montană. Satele sunt acolo la depărtare de zile unul de altul. Majoritatea sătenilor se nasc și mor fără a părăsi satul. Legătura cu lumea înconjurătoare înainte de apariția curentului electric și a internetului o constituiau numai comercianții, rari deoarece omul nu avea mari necesități din afara, și călugării peregrini. Călugării mergeau din sat în sat
SCURTE MEDITAŢII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1462984890.html [Corola-blog/BlogPost/378508_a_379837]
-
oamenii care m-au vizitat și mi-au arătat interesul pentru sănătatea mea, dar si mândria că au un reprezentant al comunei care a făcut-o cunoscută prin scrieri, mi-au încălzit inima. La biserică, după predică, preotul a vorbit sătenilor despre prezenta mea în comună, apoi mi-a dat microfonul dacă doresc să le adresez un cuvânt. Le-am vorbit din adâncul inimii si ei au simțit-o. O măicuță cu vârsta mai înaintată decât a mea, a venit să
PRIN ROMÂNIA ÎN VARA ANULUI 2013 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Elena_buica_prin_romania_elena_buica_1385635283.html [Corola-blog/BlogPost/342212_a_343541]
-
plăcută mi-a oferit o foarte apreciată învățătoare-profesoară, Mioara Buică, oferindu-mi CD-uri cu fotografii ale lecțiilor ținute cu copiii și părinții lor la casa în care m-am născut, sau la școală, ca un omagiu adus scrierilor închinate sătenilor. Mi s-a înfiorat inima văzând panoul cu fotografia și citatele din scrierile mele la care copiii îmi ofereau flori, așa cum am primit de-a lungul carierei mele de dascal. Tot ea m-a invitat la un frumos spectacol-concurs interjudețean
PRIN ROMÂNIA ÎN VARA ANULUI 2013 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Elena_buica_prin_romania_elena_buica_1385635283.html [Corola-blog/BlogPost/342212_a_343541]
-
comunei. Este ecoul transmis prin fiii acelora de pe vremea tatălui meu care nu i-au putut uita prestigiul cu care tata s-a impus în comună și chiar dincolo de granițele ei, în timp ce ei înghit cu năduf lipsa de considerație a sătenilor. Dar Țigăneștiul mi-a oferit multe alte întâmplări la care mă gândesc cu emoție. La parastasul pe care l-a făcut după săvârșirea din viață a vărului meu, Măruș Buică, soția lui, Culina, ducându-se la cimitir, a văzut că
PRIN ROMÂNIA ÎN VARA ANULUI 2013 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Elena_buica_prin_romania_elena_buica_1385635283.html [Corola-blog/BlogPost/342212_a_343541]
-
împodobit, a doua zi, cu chiciură, însemna că ursitul va fi bogat, dacă nu, va fi sărac. Se zice, că în această zi, o dată cu sfințirea apei (aghiazma mare),sunt sfințite toate apele pământului. După slujba de sfințire a apei, fiecare sătean își ia apă sfințită în vasul cu care vine de acasa.Bunicul meu lua “aiasma”(așa se spune la noi, în Purani) într-o sticlă, la care punea, în loc de dop, un scaiete. Un anume scaiete...Ajunși acasă, sătenii stropesc cu
BOBOTEAZA -6 IANUARIE ÎN PURANI, JUD. TELEORMAN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Boboteaza_6_ianuarie_in_purani_jud_teleorman.html [Corola-blog/BlogPost/361849_a_363178]
-
apei, fiecare sătean își ia apă sfințită în vasul cu care vine de acasa.Bunicul meu lua “aiasma”(așa se spune la noi, în Purani) într-o sticlă, la care punea, în loc de dop, un scaiete. Un anume scaiete...Ajunși acasă, sătenii stropesc cu apa sfințită, grajdul, animalele din grajd, pomii din livadă, casa si interiorul casei, dau la cei bolnavi, se pune puțin în prima scaldă a copilului nou-născut, este parte componentă a unor amestecuri folosite în "vrăji" și "farmece"(toate
BOBOTEAZA -6 IANUARIE ÎN PURANI, JUD. TELEORMAN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Boboteaza_6_ianuarie_in_purani_jud_teleorman.html [Corola-blog/BlogPost/361849_a_363178]
-
acasă, unde îi așteptau mesele praznicului. Transmutația se produce: ceremonialul înmormântării se transformă în nuntă pământească aprinsă de cea cosmică. Ion și Iarel se întorc și petrecerea începe, cu participarea vioristului tuciuriu Ghiță Șapteluni, a zdrahonului Viță Măgădău, pe care sătenii nu-l invitau la nunți, fiindcă descindea din uriașii Flămânzilă și Setilă. Nu lipsește Brică Belea, hoțul de porți, care ungea cu păcură banca din fața porții spre blestemul suratelor lipsite de locul bârfelor. O întreagă faună mehenghe a satului e
„REVELAŢII” ŞI FRONDĂ de THEODOR CODREANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/Theodor_codreanu_revelat_theodor_codreanu_1374673521.html [Corola-blog/BlogPost/345505_a_346834]
-
rămână la cei 85 de ani pe care îi poartă demn, un altruist, un om deschis și primitor, așa cum a învățat de la părintele său, de la bunicul - nea Niculiță și de la cei în mijlocul cărora și-a trăit prima parte a vieții - sătenii Sebeșului de Sus, din împrejurimile Sibiului. Când îl vizitez pe Dumitru Sinu îmi place să-mi las mașina în parcarea de la magazinul Safeway, de unde mai sunt circa 200 de metri până la locuința sa. Merg apoi pe jos spre locul în
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... (CAPITOLULXXVI) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Dumitru_sinu_franturi_de_viata_opinii_amintiri_capitolulxxvi_.html [Corola-blog/BlogPost/342541_a_343870]
-
care-mi bătea în geamDe-acum văd tot mai mult cerulDe-acum văd tot mai înfricoșatCum se strecoară singurătatea... II. GHEORGHE ANDREI NEAGU - NEDUMERIREA, de Gheorghe Neagu, publicat în Ediția nr. 2205 din 13 ianuarie 2017. (Schiță de roman) Pe Toader Șoican sătenii îl respectau. Fiu de erou al războiului de întregire a neamului, Toader se pomeni împroprietărit cu un hectar de pământ. De fapt împroprietărirea cuprinsese pe toți eroii, orfanii de război și cei care n-au avut de niciunele. El era
GHEORGHE NEAGU by http://confluente.ro/articole/gheorghe_neagu/canal [Corola-blog/BlogPost/362735_a_364064]
-
muncă își asigura bunăstarea. Nu împlinise șaisprezece ani și își lucra cele două hectare, aidoma celor mai harnici gospodari. An de an, cu trudă și sudoare, băietanul strânsese recoltă după recoltă ... Citește mai mult (Schiță de roman)Pe Toader Șoican sătenii îl respectau. Fiu de erou al războiului de întregire a neamului, Toader se pomeni împroprietărit cu un hectar de pământ. De fapt împroprietărirea cuprinsese pe toți eroii, orfanii de război și cei care n-au avut de niciunele. El era
GHEORGHE NEAGU by http://confluente.ro/articole/gheorghe_neagu/canal [Corola-blog/BlogPost/362735_a_364064]
-
într-o zvârcolire ce-i frânse trupul, căzu la pământ în leșin greu... * A doua zi, când deschise ochii, alături de ai săi se afla și fata vindecată, care-i zâmbea printre lacrimi, și părinții ei, copleșiți de ajutorul primit, și săteni... Privirile tuturor arătau uimire, bucurie pentru ce el, Filu, săvârșise. Pătruns de grozăvia clipei, băiatul mulțumi Cerului că-l împuternicise, că-i făcuse voia... Și pe dată simți cum Dinu, Vătaful Calușarilor îi atinge creștetul șoptind că-i recunoaște puterea
FILU de ANGELA DINA în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1443336134.html [Corola-blog/BlogPost/377563_a_378892]
-
dacă ținem seamă măcar de culoarea în care politica i-a vopsit. Atunci în ce constă egalitatea? Și câți nu au suferit sau chiar și-au dat viața pentru această idee măreață. Pe vremuri destul de recente, primarii erau aleși de săteni, dintre ei, și trebuia să cadă o stea asupra lui spre a trebui să fie schimbat. Azi anul și cârlanul. La fiecare 4 ani vine de undeva din țară un nou primar „agreat” de vopsea. O fi bine, o fi
PRO, CONTRA SAU PRO-CONTRA? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1471366710.html [Corola-blog/BlogPost/366270_a_367599]
-
modul de a se manifesta în Lume al lui Dumnezeu”. Iată deci întâmplarea (una dintre cele ce m-au ales ca privilegiat) care avea să mă lege sufletește de revista BiblioPolis și de merituoșii ei artizani, cunoscuți sau necunoscuți de săteanul de la Miroslovești, exponentul categoriei cititorilor “de margine” (margine cognitivă, nu teritorială) care poate fi atinsă de conținuturile elevate ale revistei de biblioteconomie și științe ale informării, publicație editată de Biblioteca Municipală a celei de-a doua metropole a românității - Chișinăul
BIBLIOPOLIS ... ŞI UN REFLEX CONDIŢIONAT (GÂND ANIVERSAR) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Bibliopolis_si_un_reflex_conditiona_gheorghe_parlea_1331661581.html [Corola-blog/BlogPost/348297_a_349626]
-
cultura românească, în unitatea ei firească (“de la Nistru pân' la Tisa”) și în canonul ei de moralitate creștină - trăiesc sentimentul că rana încă sângerândă a Neamului cel despărțit de veacurile nedrepte ale Istoriei începe să se cicatrizeze. Așadar, iată de ce săteanul de la Miroslovești, exponentul cititorilor “de margine” ai revistei Bibliotecii Municipale din Chișinău, când timpul îl eliberează de tipicurile vieții rustice, spre a se îngriji puțin de minte și suflet, se trezește - ghidat de un reflex condiționat - cu mâna întinsă spre
BIBLIOPOLIS ... ŞI UN REFLEX CONDIŢIONAT (GÂND ANIVERSAR) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Bibliopolis_si_un_reflex_conditiona_gheorghe_parlea_1331661581.html [Corola-blog/BlogPost/348297_a_349626]
-
de Rucăr, în amonte pe râul Dâmbovița, avea școală la data consemnării neajunsurilor de mai sus de la școala de centru, cum era socotită școala de la Rucăr. Tot revizorul școlar C. Rădulescu-Codin evaluează și consemnează, cu câțiva ani mai înainte, opinia sătenilor ce doreau să-și vadă copiii luând învățătură de carte în satul natal și să le trimită un învățător aici : "locuitorii oferă local și mobilier și mai oferă, ca să tragă inima pe un învățător să vie aici, ajutor bănesc și
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xv_.html [Corola-blog/BlogPost/356653_a_357982]
-
de tunet. - России Patrol! - Ce căutați la ora aceasta? - Мы не понимаем румынском языках. Și în clipa aceea au rupt poarta, și au intrat. La lumina felinarului și a celor câteva lanterne ale soldaților ruși, Roșianu a văzut peste zece săteni împinși cu țeava armelor spre interiorul ogrăzii. - Товарищ! Товарищ! Где это? - Nu! Predăm la jandarmi! Sergentul rus, înțelegând puțin românește, a tras un foc în direcția lui Pătru. Acesta a căzut ca secerat cu fața la stelele. Boierul, înspăimântat, s-a aplecat
PREFAŢĂ LA ROMANUL UN OCEAN DE DEŞERT DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/Prefata_la_romanul_un_ocean_al_florin_tene_1377624771.html [Corola-blog/BlogPost/340556_a_341885]
-
a eliberat pe rus. În momentul acela, sergentul, mirosind a băutură, l-a bruscat, împingându-l cu țeava armei spre grupul de țărani. Apoi militarii ruși i-au împins pe toți spre intrarea conacului. După ce au intrat în clădire toți sătenii, soldații ruși au rămas afară. Sergentul a luat cheia de la ușă, aflată pe dinăuntru, închizându-i pe toți în conac. Între timp, la toate ferestrele s-a așezat câte un soldat cu arma îndreptată înspre interior, după ce au spart ferestrele
PREFAŢĂ LA ROMANUL UN OCEAN DE DEŞERT DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/Prefata_la_romanul_un_ocean_al_florin_tene_1377624771.html [Corola-blog/BlogPost/340556_a_341885]
-
la Gropeni, nu este în nici un fel o înjosire, cu atât mai mult cu cât deșteptul satului nu a existat niciodată. Prin urmare, până la această vârstă, optsprezece ani, făcuse ceva școală, nu mai mult decât majoritatea, apoi fusese angajat văcar. Sătenii au ei o intuiție când este vorba de asemenea munci de răspundere. Într-adevăr, Culae era cinstit, în limite rezonabile desigur, nu mai harnic decât alții, iar vitele îl plăceau foarte mult considerându-se perfect compatibile cu el. O singură
A DOUA VENIRE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1412441895.html [Corola-blog/BlogPost/358521_a_359850]
-
Acasa > Cultural > Artistic > ȘATRA DIN POIANA STEJERERULUI Autor: Ion C. Gociu Publicat în: Ediția nr. 2336 din 24 mai 2017 Toate Articolele Autorului PARTEA A DOUA Fiindcă era sfârșit de zi de vară cu soarele ajuns la chindie și sătenii încă nu se întorseseră de la culesul roadelor sau cu vitele de la pășunat, drumul era pustiu. Pe bătăturile caselor nu se vedea țipenie de om. Gospodinele rămase acasă trebăluiau grăbite prin cuhnii, cu grija mălaiului și a terminării fierturii pentru cină
ȘATRA DIN POIANA STEJERERULUI de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1495634017.html [Corola-blog/BlogPost/372278_a_373607]
-
rămase acasă trebăluiau grăbite prin cuhnii, cu grija mălaiului și a terminării fierturii pentru cină. Așa că Petrică nu avu parte să întâlnească, până acum, pe cineva. Totuși, îi ieși norocul în cale că, la poarta lui Vasile al Gheorghiții, trei săteni se speteau ca să despice un caravei, un butuc gros de gorun cioplit în patru muchii, să-l facă scânduri. Pe un suport amenajat, numit capră, lemnul supus lucrului era suspendat și prins în lanțuri. Un bărbat suit pe el urmărea
ȘATRA DIN POIANA STEJERERULUI de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1495634017.html [Corola-blog/BlogPost/372278_a_373607]
-
asta-i este zestrea cea mai de preț. Am văzut în verile secetoase fetițele devenite ,,paparude” cum umblă goale, acoperite sumar cu câteva mlădițe de boj ori de alte verdețuri. Ele cântă și joacă sub stropii de apă aruncați de săteni și cheamă, prin cântecul și prin dansul lor, ploaia. Este o formă de rugăciune. Alții sunt îmbrăcați în odăjdii bogate, frumoase și scumpe, au cântări bine strunite, dar poate că înaintea lui Dumnezeu pătrunde mai repede rugăciunea ,,paparudelor”, tocmai că
OFERTĂ DE CARTE (19) MAI 2012 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_oferta_alexandru_stanciulescu_barda_1337648142.html [Corola-blog/BlogPost/346963_a_348292]
-
Vedem că te duci pe ulița și ești deja în mijlocul vieții...” Ceea ce eu completez: nu mă poate trimite soția în vecini după lapte, ca, pana cand viu înapoi, s-a acrit; trebuie să stau de vorbă, să povestesc cu fiecare sătean, chiar dacă l-am vazut numai ieri. Aici totul devine eveniment: dispariția liliacului alb, trilul ciocârliei care urcă la cer, orăcăitul broaștelor, boala unei vaci, moartea unui cal pentru care trebuie să săpi o groapă că pentru împăratul. După mine, viața
„TIN LA ACEASTA TARA SI STIU CA DUMNEZEU MA VREA AICI. AICI MA CUNOASTE DUMNEZEU DUPA NUME” by http://uzp.org.ro/tin-la-aceasta-tara-si-stiu-ca-dumnezeu-ma-vrea-aici-aici-ma-cunoaste-dumnezeu-dupa-nume/ [Corola-blog/BlogPost/93118_a_94410]