126 matches
-
pe care voia să-l deșarte cu prima ocazie. Stați pe locul meu! Eu tot călătoresc mai mult în picioare, pentru că sunt fumător pasionat! În timp ce vorbea, tânărul Bidaru Costică indică locul neocupat din compartiment. În clipa următoare, mama băiatului, o săteancă deschisă la suflet, îmbrăcată pe jumătate orășenește, făcu un semn involuntar de mulțumire și recunoștință și, după ce își înghesui traista și valiza pe raftul de bagaje, se așeză imediat, luându-și odorul pe genunchi. Se vedea pe fața ei că
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
viitorul și norocul domnișoarelor, nu numai din cartierele învecinate, ci chiar din întregul oraș. Câștigurile lor creșteau joia și în zilele de sărbătoare, în special în preajma Sfântului Petru, când aveau ocazia să vândă inelele lor strălucitoare și să prezică viitorul sătencelor îmbrăcate de sărbătoare, venite la târg cu banii înnodați în batiste și păstrați la sân sub ie. La câțiva ani după război ursul a murit, iar familiile lor s-au mutat în casele vechi de prin cartierele mărginașe ale orașului
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
cazul experimentului social-pedagogic care a fost Universitatea Populară de la Ungureni, s-au remarcat preferințele bărbaților pentru activități legate de lumea satului, dar puțin frecventate în zonă (pomicultură, legumicultură, sericicultură) și a femeilor pentru lărgirea orizontului de cunoaștere prin lectură. Multe sătence cu numai patru clase citeau și rezumau cu conștiinciozitate, în fișe de lectură, cărțile primite de la biblioteca universității. Similarități reconfortante! Trăsătura cea mai evidentă a învățării la adulți - rezultă din cele spuse până aici - este responsabilitatea cu care ei caută
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
fiecare lector are în bibliotecă dosarul său, în care se păstrează foile de lectură). Unii cititori au rezumat peste 40 de lucrări, numărul celor ce au rezumat măcar 5 cărți este de 26. Iată, de pildă, o parte din lecturile sătencei Marghioala Gh. Buchir, de 26 de ani, căsătorită, cu un copil, absolventă a trei clase primare, care a citit în iarna lui 1928 un număr de 47 cărți: Beția de Virgil Arifeanu, Flăcări năbușite de I. Neagu, Nuvele de N.
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
cinstiți să intre în colectiv și să- și piardă pământurile. Mai mult decât atât, mai băgau și în pușcărie pe cei care nu voiau să intre în colectiv după cum se vede din finalul declarației. Autorul acestei declarații afirmă că o săteancă a aflat de la tatăl meu că el, Neculai Bejan și alții ca el, bagă oameni nevinovați în pușcărie; acest fapt îl aflase tatăl meu când asistase la un proces în Tecuci. Mai mult decât atât, Neculai Bejan declară că tatăl
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
și al înrădăcinării, originea țărănească, sentimentul iubirii (ușor coșbucian), realizează portrete, peisaje, într-un folclor dur, bolovănos, care ne trimite la Aron Cotruș: "Eram doar născut din foamea de pământ străin, ce-o nutrea Anton D. Gheorghe, însurat cu-o săteancă Filofteia D. Marin,/ căreia atâția ani de flori i-a scuturat". Alteori, descinde din Beniuc: "neamul meu, mândrie nevândută, puși pe harță și zurbă, răni fierbinți, prea iubiți". Străbunii poetului au venit din Ardeal sub umbra penelor de cocoș la
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
în fadele noastre opere-comice. Dacă introduc țărani pe scenă, nu vor fi văzuți împodobiți cu flori și panglici, vorbind pe un ton pastoral și cântând (....). Mi se pare că le văd pe femeile noastre de condiție bună îmbrăcându-se în sătence; pot să pună pe ele tunica cea groasă și roșie, scufia țărănească, oricum nu au nici șolduri, nici piept, nici brațe, nici ten proaspăt, nici culori sănătoase: rămân femei de la oraș. Fiecare cu ce i se potrivește, la teatru ca
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
și am făcut cunoștință, am început să vorbim de Elveția. — Lăsați naibii Elveția! — Apoi despre pedeapsa capitală... — Despre pedeapsa capitală? — Da; așa veni vorba... apoi le-am povestit cum am trăit acolo trei ani și o istorie cu o biată săteancă... — Lăsați-o naibii pe biata săteancă! Mai departe! se zbuciuma nerăbdător Ganea. Apoi le-am spus cum Schneider și-a exprimat părerea despre firea mea și m-a silit... — Ducă-se dracului Schneider și durea-m-ar în cot de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
să vorbim de Elveția. — Lăsați naibii Elveția! — Apoi despre pedeapsa capitală... — Despre pedeapsa capitală? — Da; așa veni vorba... apoi le-am povestit cum am trăit acolo trei ani și o istorie cu o biată săteancă... — Lăsați-o naibii pe biata săteancă! Mai departe! se zbuciuma nerăbdător Ganea. Apoi le-am spus cum Schneider și-a exprimat părerea despre firea mea și m-a silit... — Ducă-se dracului Schneider și durea-m-ar în cot de părerile lui! Mai departe! În continuare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
a organizațiilor aflate sub comanda directă sau sub influența Partidului Comunist, ca Apărarea Patriotică și Uniunea Patrioților. Intră în presa de partid, fiind, între 1948 și 1953, redactor la ziarul „Zori noi” din Suceava. Mai târziu va lucra la revistele „Săteanca”, „Femeia”, „Luceafărul”, „Viața militară” și la Redacția publicațiilor pentru străinătate. Debutează în 1939, încă elev, cu proza poematică Iarna rădăuțeană la revista „Suceava”, iar editorial în 1940 cu placheta Muguri, intitulată după numele cenaclului literar al liceului. De-a lungul
VICOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290548_a_291877]
-
inspector la Ministerul Artelor și ca preparator la Catedra de estetică a Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică, revine în presă: reporter la revista „România azi” din cadrul Redacției publicațiilor pentru străinătate (1953-1956), redactor la „Scânteia tineretului” (1956-1966), „Femeia” (1967) și „Săteanca” (1967-1973). Debutează cu versuri la cotidianul clujean „Lupta Ardealului” în 1947, și editorial cu piesa de teatru Îndrăzneala, apărută în 1962 (Premiul Uniunii Scriitorilor). Colaborează la „Tânărul scriitor”, „Albina”, „Gazeta literară”, „Scânteia”, „Îndrumătorul cultural”. Înzestrat cu capacitatea de a surprinde
VLAD-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290598_a_291927]
-
sălbatic” (În variantă feminină), menită să relativizeze avantajele vieții moderne și să Îi contrapună acesteia utopia unei vieți În afara civilizației, mai autentică și mai valoroasă sub aspect moral, Își găsea o ipostază dintre cele mai convingătoare În portretul idealizat al sătencelor românce. Atitudinea de clasă, pe care Maria Todorova o sesiza În cazul portretului dedicat țărăncilor grecoaice de către tinerii aristocrați britanici, pare să-i fie străină poetului maghiar, cel puțin În acest context. În locul conflictului de clasă dintre țăranii rudimentari și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
crucea de ghiață”, se adună apa necesară, se pregătesc de tragere vânătorii, iar când sosesc și slujesc preotul și dascălii este o reverie. O pioșenie care se mai păstrează. Se știe și se respectă ca în timpul cât apele rămân sfințite, sătencele nu spală rufe, mai ales în apele curgătoare, pentru că e păcat, iar dacă trebuințele cer, spălarea nu se face niciodată înainte de răsăritul soarelui. Ca să nu-l supere pe Dumnezeu! În unele locuri, bărbații mai ales, sunt și mai inventivi. Încă
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
școlii cât și la clasele pe care le conducea coruri pe una sau două voci, cu caracter național și popular. A organizat cu elevii dansurile naționale, unde erau îmbrăcate costumele naționale cu felurite alesături cusute de elevele școlii și de sătencele comunei. Încă de la înființarea Căminului Cultural “Prof. Ion Borcea” din Racova în anul 1939 domnul învățător Ioan C. Marcu a deținut funcția de secretar, președinte fiind Pr. Vasile Petrovanu cu care a avut o colaborare foarte bună. A organizat și
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
atmosfera (altfel decât în proză) și fixând cadrele miniaturizate în care dormea tânăra copilă. O realitate de basm cuprinde întregul tablou. Așa trebuie să fi fost interiorul dependinței, văzută cu ochii copilăriei, din moment ce o găsim descrisă aievea, în amintirile unei sătence: o odaie mică, joasă, sclipitoare de curățenie, apoi o alta mai mare. Aici iarăși pereți albi, văruiți, dar și perdele albe, dese, slobozite. Miros mare de sulfină, podele uscate, gălbii, proaspăt unse cu lutișor galben 50. Atmosfera de interior generează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
catrene ale amicului meu595. 594 De fapt ziarul „Zori noi”, organ al P.C.R. - județul Suceava și al Consiliului Popular Județean. 595 Redau cele 5 catrene de Ionel Geană, pentru redacția ziarului „Zori Noi” - Suceava: 1. FILANTROPIE 2. ZESTREA Unei harnice sătence Simțind că inima-i tresaltă De așa lucruri frumoase De mila care-l copleșea, Uimit, admiri în sinea ta: Pomană începu să dea... Parc-ar țese, parc-ar coase, Din mâna dreaptă, în cealaltă. Cu fir din frumusețea sa. 3
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
al pronatalismului ceaușist (Corina DOBOȘ) / 171 Partea a III-a. IDENTITATEA DISCURSIV-NARATIVĂ A FEMEII ÎNTRE COMUNISM ȘI POSTCOMUNISM: PRESA SCRISĂ, ISTORIA ORALĂ ȘI IMAGINARUL SOCIAL Fabricând o nouă identitate politică: femeile turce și tătare în perioada 1948-1960. Studiu de caz: Săteanca, Femeia și Dobrogea nouă (Manuela MARIN) / 203 Două femei, mai multe istorii (Cătălina MIHALACHE) / 231 "Emanciparea prin muncă" și reconstrucția statutului femeii: o privire dinspre postcomunism (Alina HURUBEAN) / 255 Date despre autori / 287 Cuvânt-înainte Acest demers editorial face parte dintr-
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
textele autoarelor: Manuela Marin, Cătălina Mihalache și Alina Hurubean. Aceste studii aduc în atenție mecanismele psihologice și sociale de construire a identității femeii. În studiul "Fabricând o nouă identitate politică: femeile turce și tătare în perioada 1948-1960. Studiu de caz Săteanca, Femeia și Dobrogea nouă", Manuela Marin analizează trei publicații ale vremii (două reviste destinate publicului feminin și un ziar local) prin care regimul comunist a construit, la nivel discursiv și prin aparatul său de propagandă, o nouă identitate politică pentru
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
PRESA SCRISĂ, ISTORIA ORALĂ ȘI IMAGINARUL SOCIAL Fabricând o nouă identitate politică: femeile turce și tătare în perioada 1948-1960. Studiu de caz: "Femeia" și "Dobrogea nouă"1 Manuela MARIN Abstract: My paper explores the ways in which articles published in Săteanca, Femeia and Dobrogea nouă aimed at creating a new political identity for women in general, and for Turk and Tatar women in particular at the beginning of the communist rule in Romania. Using Paul Ricouer's concept of narrative identity
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
ședințe, întruniri informale) pentru ca mesajul său ideologic să fie difuzat în marea masă a populației. Plecând de la aceste considerații introductive, lucrarea mea va analiza modul în care propaganda românească de partid, reprezentată prin trei publicații (două reviste destinate publicului feminin Săteanca și Femeia, respectiv un ziar local Dobrogea nouă), a construit în intervalul 1948-1960 o nouă identitate politică pentru femeile de etnie turcă și tătară. Am utilizat verbul a fabrica în titlul lucrării mele deoarece consider că scopul articolelor apărute în
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
scrisa relata pe larg, au contribuit nu doar la consolidarea stereotipului de gen, dar și la crearea unui termen de comparație care să confere substanță și înțeles noilor coduri de comportament prescrise pentru femeia muncitoare din mediul rural și urban. "Săteanca" a fost o publicație lunară editată, între 1948-1974, de către organizația de masă a femeilor din România comunistă, Uniunea Femeilor Democrate din Republica Populară Română (prescurtat, în continuare, ca UFDR) redenumită în decursul anilor 1950, Comitetul Femeilor Democrate din Republica Populară
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
rural al regiunii Constanța. Alegerea acestor publicații a avut la bază considerente ce privesc asigurarea reprezentativității discursului propagandistic privind construcția identității politice a femeilor în general, și a celor de etnie turcă și tătară în special. Opțiunea pentru includerea revistei Săteanca în analiza mea are în vedere faptul că pe parcursul anilor 1950 o parte însemnată a populațiilor de etnie turcă și tătară locuia încă în mediul rural 11. Intervalul de timp (1948-1960) ales pentru a analiza contribuțiile jurnalistice apărute în cele
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
înțeles mai larg, de "culturalizare" a acestora. Asemănător cazului sovietic 13, termenul semnifica achiziționarea de către femei a unui set de cunoștințe care să le asiste în transformarea radicală a existenței lor cotidiene. Un număr însemnat de articole apărute în revista Săteanca și Femeia indicau cele mai bune metode pentru atragerea femeilor spre cursurile de alfabetizare. Această sarcină cădea, de obicei, pe seama activistelor de la UFDR. Pentru că femeile erau "prinse cu treburile gospodărești (...) altele erau timide" era nevoie, în cele mai multe cazuri, de "îndemnurile
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
două, Nasia Izmi care a realizat "de pe cele patru vaci, o producției medie pe cap de vacă furajeră de 2668 de litri de lapte, iar Memnune Vait-2200 litri de lapte pe cap de vacă furajată"22. 3. Colectivizarea agriculturii Revista Săteanca publica, de asemenea, o serie de articole semnate de femei corespondente, care descriau o imagine idilică a vieții din colective agricole. În acest caz, accentul cădea pe prezentarea beneficiilor materiale pe care munca în gospodăria colectivă le-ar fi adus
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
a dovedit a fi o elevă eminentă, care a reușit să demonstreze familiei că nu există nici un fel de incompatibilitate între a fi femeie musulmană și a urma cursurile unei școli, chiar și de aviație 29. 5. Activismul social Atât Săteanca, precum și Dobrogea nouă descriau participarea femeilor în general și a celor de etnie turcă și tătară în special, la organizarea activității în cadrul gospodăriei colective unde activau. Pe lângă efectuarea numărului de zile de muncă, activitatea femeilor urmărea și îmbunătățirea condițiilor de
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]