126 matches
-
al pronatalismului ceaușist (Corina DOBOȘ) / 171 Partea a III-a. IDENTITATEA DISCURSIV-NARATIVĂ A FEMEII ÎNTRE COMUNISM ȘI POSTCOMUNISM: PRESA SCRISĂ, ISTORIA ORALĂ ȘI IMAGINARUL SOCIAL Fabricând o nouă identitate politică: femeile turce și tătare în perioada 1948-1960. Studiu de caz: Săteanca, Femeia și Dobrogea nouă (Manuela MARIN) / 203 Două femei, mai multe istorii (Cătălina MIHALACHE) / 231 "Emanciparea prin muncă" și reconstrucția statutului femeii: o privire dinspre postcomunism (Alina HURUBEAN) / 255 Date despre autori / 287 Cuvânt-înainte Acest demers editorial face parte dintr-
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
textele autoarelor: Manuela Marin, Cătălina Mihalache și Alina Hurubean. Aceste studii aduc în atenție mecanismele psihologice și sociale de construire a identității femeii. În studiul "Fabricând o nouă identitate politică: femeile turce și tătare în perioada 1948-1960. Studiu de caz Săteanca, Femeia și Dobrogea nouă", Manuela Marin analizează trei publicații ale vremii (două reviste destinate publicului feminin și un ziar local) prin care regimul comunist a construit, la nivel discursiv și prin aparatul său de propagandă, o nouă identitate politică pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
PRESA SCRISĂ, ISTORIA ORALĂ ȘI IMAGINARUL SOCIAL Fabricând o nouă identitate politică: femeile turce și tătare în perioada 1948-1960. Studiu de caz: "Femeia" și "Dobrogea nouă"1 Manuela MARIN Abstract: My paper explores the ways in which articles published in Săteanca, Femeia and Dobrogea nouă aimed at creating a new political identity for women in general, and for Turk and Tatar women in particular at the beginning of the communist rule in Romania. Using Paul Ricouer's concept of narrative identity
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
ședințe, întruniri informale) pentru ca mesajul său ideologic să fie difuzat în marea masă a populației. Plecând de la aceste considerații introductive, lucrarea mea va analiza modul în care propaganda românească de partid, reprezentată prin trei publicații (două reviste destinate publicului feminin Săteanca și Femeia, respectiv un ziar local Dobrogea nouă), a construit în intervalul 1948-1960 o nouă identitate politică pentru femeile de etnie turcă și tătară. Am utilizat verbul a fabrica în titlul lucrării mele deoarece consider că scopul articolelor apărute în
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
scrisa relata pe larg, au contribuit nu doar la consolidarea stereotipului de gen, dar și la crearea unui termen de comparație care să confere substanță și înțeles noilor coduri de comportament prescrise pentru femeia muncitoare din mediul rural și urban. "Săteanca" a fost o publicație lunară editată, între 1948-1974, de către organizația de masă a femeilor din România comunistă, Uniunea Femeilor Democrate din Republica Populară Română (prescurtat, în continuare, ca UFDR) redenumită în decursul anilor 1950, Comitetul Femeilor Democrate din Republica Populară
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
rural al regiunii Constanța. Alegerea acestor publicații a avut la bază considerente ce privesc asigurarea reprezentativității discursului propagandistic privind construcția identității politice a femeilor în general, și a celor de etnie turcă și tătară în special. Opțiunea pentru includerea revistei Săteanca în analiza mea are în vedere faptul că pe parcursul anilor 1950 o parte însemnată a populațiilor de etnie turcă și tătară locuia încă în mediul rural 11. Intervalul de timp (1948-1960) ales pentru a analiza contribuțiile jurnalistice apărute în cele
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
înțeles mai larg, de "culturalizare" a acestora. Asemănător cazului sovietic 13, termenul semnifica achiziționarea de către femei a unui set de cunoștințe care să le asiste în transformarea radicală a existenței lor cotidiene. Un număr însemnat de articole apărute în revista Săteanca și Femeia indicau cele mai bune metode pentru atragerea femeilor spre cursurile de alfabetizare. Această sarcină cădea, de obicei, pe seama activistelor de la UFDR. Pentru că femeile erau "prinse cu treburile gospodărești (...) altele erau timide" era nevoie, în cele mai multe cazuri, de "îndemnurile
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
două, Nasia Izmi care a realizat "de pe cele patru vaci, o producției medie pe cap de vacă furajeră de 2668 de litri de lapte, iar Memnune Vait-2200 litri de lapte pe cap de vacă furajată"22. 3. Colectivizarea agriculturii Revista Săteanca publica, de asemenea, o serie de articole semnate de femei corespondente, care descriau o imagine idilică a vieții din colective agricole. În acest caz, accentul cădea pe prezentarea beneficiilor materiale pe care munca în gospodăria colectivă le-ar fi adus
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
a dovedit a fi o elevă eminentă, care a reușit să demonstreze familiei că nu există nici un fel de incompatibilitate între a fi femeie musulmană și a urma cursurile unei școli, chiar și de aviație 29. 5. Activismul social Atât Săteanca, precum și Dobrogea nouă descriau participarea femeilor în general și a celor de etnie turcă și tătară în special, la organizarea activității în cadrul gospodăriei colective unde activau. Pe lângă efectuarea numărului de zile de muncă, activitatea femeilor urmărea și îmbunătățirea condițiilor de
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
vot. Un alt punct de interes pentru autorii acestor articole era prezentarea semnificației procesului electoral pentru evoluția viitoare a țării, în general, și în ceea ce privește rolul femeilor în viața publică, în special 35. Cu ajutorul personajului activistei de partid, materialele publicate de Săteanca și Dobrogea nouă detailau pentru cititoarele sale semnificația participării lor la procesul electoral. Prin votul lor, cei sau cele alese contribuiau la organizarea întregii activități din gospodăria respectivă și puteau influența deciziile politice adoptate la nivel superior privind existența acesteia
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
într-un bordei umed și întunecos"39. Implicarea femeilor în viața politică le plasa, de asemenea, și în poziția de candidat, nu doar în cea de alegător. Cu ocazia alegerilor de deputați pentru consiliul popular sau pentru Marea Adunare Națională, Săteanca și Dobrogea nouă publicau diferite materiale privind femeile alese de către comunitatea lor pentru a-i reprezenta interesele la nivel local sau central. Portretul acestora era compus dintr-o serie de trăsături și fapte care caracterizau în mod frecvent prestația lor
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
a fi stimulat evoluția acestora de la statutul de persoană needucată la cel de muncitoare fruntașă și alfabetizată. Și nu în ultimul rând, printre sarcinile asumate de candidate se numărau și acțiuni desfășurate în folosul comunității locale. O scrisoare trimisă revistei Săteanca de către alegătorii din comuna Orlat, regiunea Sibiu, conținea o descriere detailată a activităților în care deputata lor era implicată. Ea era "o femeie harnică" care activa în organizația locală a UFDR și în administrația locală de stat. Printre realizările mandatului
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
politică. În primul rând, implicarea sa în procesul de producție dobândea și o altă semnificație, față de cea emancipatoare. Ea echivala munca femeii cu o cărămidă pusă la fundația construcției socialiste a statului. Astfel, una dintre femeile intervievate de către reporterii de la Săteanca declara că: "Știe că a construi socialismul înseamnă a întări frontul păcii. Știe toate acestea, le spune și celor din jurul ei, le spune celor pe care-i întâlnește peste tot"43. Pentru o altă femeie, o văduvă de război, perspectiva
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
asupra oportunităților de emancipare oferite femeilor de către noul regim, și cum prin ambiție și determinare unele dintre acestea au depășit, în mod exemplar, condiția de marginalitate socială, ce a caracterizat viața lor în perioada vechiului regim. Un articol publicat de Săteanca menționa povestea unei femei analfabete al cărei destin se dorea a fi unul simptomatic pentru viața femeilor în timpul vechiul regim. Chiaburul pentru care aceasta lucra i-a distrus într-o zi abecedarul, spunându-i că nu are nevoie de nici un
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
pe umeri. E Nida Omer, fiica lui Memet Sadie și a lui Omer Halit, cel dispărut în război"52. Concluzii Lucrarea mea a analizat modul în care propaganda românească de partid, reprezentată prin trei publicații (două reviste destinate publicului feminin Săteanca și Femeia, respectiv un ziar local Dobrogea nouă), a construit în intervalul 1948-1960 o nouă identitate politică pentru femeile de etnie turcă și tătară. În acest context, perspectiva mea asupra identității (femeilor) este că aceasta este construită, la nivelul discursiv
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
identitate politică a femeilor: participarea la cursurile pentru eliminarea analfabetismului și la colectivizarea agriculturii, însușirea unei perspective ateiste asupra vieții, implicarea în acțiuni sociale în beneficiul comunității locale sau viața politică a țării. În același timp, analiza articolelor publicate de Săteanca, Femeia și Dobrogea nouă au subliniat faptul că deși statul comunist a susținut emanciparea deplină a femeii și eradicarea diferențelor de gen, discursul său oficial privind rolul femeii în societatea socialistă a utilizat și consolidat, în esență, tradiționalele diferențe de
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
așa cum am arătat pe parcursul lucrării mele nu există diferențe semnificative între prescripțiile identitare ale propagandei comuniste pentru femeile de etnie turcă și tătară și cele care aparțineau majorității românești. Bibliografie Colecții de ziare și reviste: Dobrogea nouă (1948-1960) Femeia (1948-1960) Săteanca (1948-1960) Lucrări de specialitate: Dawson, Richard E., Kenneth Prewitt, Political Socialization, Little Brown, New York, 1969. Jinga, Luciana-Mioara, Femeile în cadrul Partidului Comunist Român. 1944-1989, teză de doctorat, Universitatea "Al. I, Cuza", Iași, Université D'Angers, Franța, 2011. King, Robert, Minorities under
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Vadim Volkov, "The Concept of Kul'turnost", în Sheila Fitzpatrick, Stalinism. New Directions, Routledge, Londra, 1999, pp. 216-226. 14 N. Gheorghe, " Omul analfabet este în afara politicii", în Femeia, nr. 5, 1949, p. 5 15 "Adevărata lumină a vieții satului", în Săteanca, nr. 12, decembrie 1955, p. 19. 16 "Realizări și lipsuri ale județenelor UFDR în munca culturală", Săteanca, nr. 1, ianuarie 1950, p. 2. A se mai vedea, V. Dolsa, "Aspecte din munca de alfabetizare", în Femeia, nr. 3, 1950, p.
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
216-226. 14 N. Gheorghe, " Omul analfabet este în afara politicii", în Femeia, nr. 5, 1949, p. 5 15 "Adevărata lumină a vieții satului", în Săteanca, nr. 12, decembrie 1955, p. 19. 16 "Realizări și lipsuri ale județenelor UFDR în munca culturală", Săteanca, nr. 1, ianuarie 1950, p. 2. A se mai vedea, V. Dolsa, "Aspecte din munca de alfabetizare", în Femeia, nr. 3, 1950, p. 30; D. Iordăchescu, " Tot mai multe femei în acțiunea de culturalizare a masselor", în Femeia, nr. 9
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Dolsa, "Aspecte din munca de alfabetizare", în Femeia, nr. 3, 1950, p. 30; D. Iordăchescu, " Tot mai multe femei în acțiunea de culturalizare a masselor", în Femeia, nr. 9, 1950, p. 27; Saricu Cere, "Din munca comitetelor sătești UFDR", în Săteanca, nr. 4, martie 1950, p. 4. 17 Maria Balmuș, "Azi nu mai stăm cu capu'n traistă", în Săteanca, nr. 3, 1948, p. 15. 18 D. Iordăchescu, " Tot mai multe femei în acțiunea de culturalizare", în Femeia, nr. 9, 1950
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
în acțiunea de culturalizare a masselor", în Femeia, nr. 9, 1950, p. 27; Saricu Cere, "Din munca comitetelor sătești UFDR", în Săteanca, nr. 4, martie 1950, p. 4. 17 Maria Balmuș, "Azi nu mai stăm cu capu'n traistă", în Săteanca, nr. 3, 1948, p. 15. 18 D. Iordăchescu, " Tot mai multe femei în acțiunea de culturalizare", în Femeia, nr. 9, 1950, p. 27. 19 V. Dolsa, "Aspecte din munca de alfabetizare", în Femeia nr. 3, 1950, p. 3. 20 Maria
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
multe femei în acțiunea de culturalizare", în Femeia, nr. 9, 1950, p. 27. 19 V. Dolsa, "Aspecte din munca de alfabetizare", în Femeia nr. 3, 1950, p. 3. 20 Maria Balmuș, "Azi nu mai stăm cu capu'n traistă", în Săteanca, nr. 3, 1948, p. 15. 21 Petruța Dacă, "Așa ne luminăm mintea", în Săteanca, nr. 6, aprilie 1950, p. 17. 22 Musebie Nasurla, "Cartea ne-a ajutat să obținem producții mari", în revista Dobrogea nouă, 19 martie 1961, p. 3
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
V. Dolsa, "Aspecte din munca de alfabetizare", în Femeia nr. 3, 1950, p. 3. 20 Maria Balmuș, "Azi nu mai stăm cu capu'n traistă", în Săteanca, nr. 3, 1948, p. 15. 21 Petruța Dacă, "Așa ne luminăm mintea", în Săteanca, nr. 6, aprilie 1950, p. 17. 22 Musebie Nasurla, "Cartea ne-a ajutat să obținem producții mari", în revista Dobrogea nouă, 19 martie 1961, p. 3. 23 Maria Muja, "Cel înscrise în statutul model al gospodăriilor colective capătă viață", în
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
nr. 6, aprilie 1950, p. 17. 22 Musebie Nasurla, "Cartea ne-a ajutat să obținem producții mari", în revista Dobrogea nouă, 19 martie 1961, p. 3. 23 Maria Muja, "Cel înscrise în statutul model al gospodăriilor colective capătă viață", în Săteanca, nr. 9, iulie 1950, p. 13. 24 Ibidem. 25 Maria Bolocan, "De ce sunt astăzi fericită", în Săteanca, nr. 9, septembrie 1951, p. 7. 26 A se vedea în acest sens, Manuela Marin, "The Romanian Communist Propaganda and Public Opinion. The
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
în revista Dobrogea nouă, 19 martie 1961, p. 3. 23 Maria Muja, "Cel înscrise în statutul model al gospodăriilor colective capătă viață", în Săteanca, nr. 9, iulie 1950, p. 13. 24 Ibidem. 25 Maria Bolocan, "De ce sunt astăzi fericită", în Săteanca, nr. 9, septembrie 1951, p. 7. 26 A se vedea în acest sens, Manuela Marin, "The Romanian Communist Propaganda and Public Opinion. The Case of Atheist- Scientific Propaganda in Alba County", Transylvanian Review, vol. XXI, Supplement nr. 3, 2012, pp.
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]