3,569 matches
-
părtași. Spre bucuria noastră și în folosul muzicii. Sub bagheta dirijorului francez Laurent Petitgirard concertul Orchestrei Naționale Radio a cunoscut un spectaculos crescendo, de la poemul simfonic "Ucenicul vrăjitor" de Paul Dukas, realizat cu frapante discontinuități, de la opus-ul enescian Suita "Săteasca", definit aproape corect dar fără har artistic, de la un acompaniament mult prea consistent al concertului mendelssohnian și până la acea impresionantă realizare, în primă audiție la noi, a versiunii orchestrale a poemelor din ciclul "Gaspard de la nuit" de Maurice Ravel; compozitorul
Recepții și concerte by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15877_a_17202]
-
afirmării sale, a celulei cerebrale românești de-a gîndi cunoașterea. Ceea ce reduce considerabil drastica sentință contrară a filosofului... Însă C. Noica se contrazice și mai adînc, ajungînd a susține la un moment dat specificul nostru, derivat al unei "Românii eterne", "sătești", nu doar opus Occidentului, ci și superior acestuia. Un soi de protocronism avant la lettre? Mai curînd, spre a nu exagera, o joncțiune cu poziția tradiționalistă a unor Blaga, Crainic, Nae Ionescu, Mircea Vulcănescu. Obiectul elogiului său devine "măsura" românească
Oscilațiile lui Constantin Noica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15964_a_17289]
-
în ea însăși: întemeierea valorii românești de măsură (poate și de dreptate, lege) pe altă dimensiune decît a raționalității". Ce "actualizare" a României ar fi cu putință fără "modernism", "industrializare", "agricultură intensivă"? Cum am putea ieși altminteri din "România patriarhală, sătească, anistorică"? Admițînd încă o dată că "raționalitatea nu ne-a tulburat niciodată în chip deosebit", C. Noica pare a subscrie, el însuși, la ceea ce combătuse anterior, adică la o concepție arhaică, contemplativă și abulică, din care decurge o morală paseistă: "Noi
Oscilațiile lui Constantin Noica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15964_a_17289]
-
în rîndul, defel onorabil, al "întîrziaților istoriei". "La ce ne servește să știm, se întreabă retoric C. Noica, că strămoșii noștri geți aveau o cultură poate la fel de nobilă, în felul ei, ca aceea greacă a timpului, dacă prin caracterul ei sătesc, cultura getică a dispărut pentru totdeauna?". De facto, noi ne îndreptăm acum spre formele istorice: Cînd un neam sau o cultură încep să coboare din eternitate, ele nu mai pot fi oprite nici măcar de convingerea că nu vor putea înfăptui
Oscilațiile lui Constantin Noica (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15981_a_17306]
-
dedublare a conștiinței lui Noica, ce-și prejudiciază astfel propria demonstrație? Al treilea episod al integrării noastre în istorie, selectat de filosof, îl alcătuiește opera lui Lucian Blaga. Ciudat punct de reper în campania împotriva "României eterne", a "României patriarhale, sătești, anistorice", stăpînite de "obsesia celor veșnice", căci autorul Spațiului mioritic, așa cum ne spune Noica însuși, "ne-a dat revelația unei bogății de care sîntem mîndri", oferindu-ne prilejul a pipăi "cu emoție și încîntare realizările, multă vreme neștiute și nedrămuite
Oscilațiile lui Constantin Noica (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15981_a_17306]
-
de butaforie și figurație de burg medieval, la Radu Stanca; orizont simbolic și comportament solemn, eroico-tragic, de inspirație antică, la Ștefan Aug. Doinaș; reflexe fruste, aproape elementare, de o anume bizarerie, în zariște de ciudățenii și simțire genuină de tip sătesc, la Ioanichie Olteanu. Ceea ce aduce nou în această ecuație Dominic Stanca este o precizare realistă a peisajului, în cadrul căruia se petrece actul liric. În ce privește tematica, Dominic Stanca iese din sfera subiectelor antice (Doinaș), medievale (Radu Stanca) sau rustice (I. Olteanu
Al patrulea poet al "Cercului literar" by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15767_a_17092]
-
Înainte de a avea partid politic, care să simtă trebuința unui organ, și public iubitor de știință, care să aibă nevoie de lectură, noi am fundat jurnale politice și reviste literare și am falsificat și disprețuit jurnalistica. Înainte de a avea învățători sătești, am făcut școli prin sate și înainte de a avea profesori capabili, am deschis gimnazii și am falsificat instrucțiunea publică. Înainte de a avea o cultură crescută peste marginile școalelor, am făcut atenee române și asociațiuni de cultură și am deprețiat spiritul
Titu Maiorescu, azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16191_a_17516]
-
ar constitui o permanență a evoluției noastre istorice (p. 218), noi credem că ea trebuie circumscrisă cu precădere ultimelor două secole, adică perioadei moderne sau, cel mult, asociată și procesului de feudalizare a statelor medievale românești. Cât despre fenomenul obștii sătești, întrebăm, evident retoric, cum ar putea să ilustreze o asemenea criză identitară? În altă ordine de idei, după aproximativ 450 de ani de amoral "pașalâc" turcesc și alți 45 de ani de imorală "gubernie" sovietică, probabila și umorala "kakanie" occidentală
Identitatea fluidă a lui Cioran by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Journalistic/16232_a_17557]
-
cărți subvenționate pentru a fi accesibile celor cărora le sînt destinate, de onorarii ca oriunde în lume, dacă tot imităm capitalismul, de impozite mici sau chiar de scutiri, cum au unele țări cu mulți laureați Nobel. Or, la noi bibliotecile sătești practic nu mai există, iar cele orășenești, dacă mai sînt, agonizează. Un sondaj făcut cu doi ani în urmă arată că 70% din populație nu a pus, după Revoluție, mîna pe o carte, nu a deschis o carte. De aici
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
și a făcut să curgă multă cerneală. O reiau pentru învățămintele care pot fi trase din ea. Și, de ce nu, pentru ca astfel de lucruri să nu se mai repete. Un profesor de limba și literatura maghiară de la o școală generală sătească își depune candidatura pentru Parlament. În urma investigațiilor, Colegiul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), printre membrii căruia se numără mari personalități ale culturii noastre, cum ar fi Andrei Pleșu, H.R.Patapievici sau Mircea Dinescu, îl trece pe profesorul Ludovic
Profesorul și CNSAS by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16384_a_17709]
-
de idei de extremă dreapta din cartea lui Cioran e declarația de principiu: "Nu mai vrem să fim eternii săteni ai istoriei... Economicește, și politicește, culturalicește ori spiritualicește, simțim că nu mai putem de mult trăi într-o Românie patriarhală, sătească, anistorică. Nu ne mai mulțumește o Românie eternă; vrem o Românie actuală". Prin această declarație de principiu, Noica recunoaște, asemenea și după Cioran, că e absolut necesară dezvoltarea țării spre o civilizație modernă de tip industrial, depășindu-se și renunțîndu-se
Formula sufletească a românului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16508_a_17833]
-
audibil cântece prețioase, lăuntric și admirabil înmlădiate pe glasul ei, de mulți ani, participă la zidirea epopeei melodice, de frumusețe unică a acestui spațiu etnofolcloric moldovenesc, dar nu mai puțin, artista este înregimentată în garnizoana ultimei fortărețe asediate a culturii sătești românești și melosului popular și folcloric național. Nemaivorbind despre decăderea curajului și creșterea proporțiilor cedării muzicii autentice în fața energiilor dezlănțuite, antimuzicale, rarii artiști valoroși, într-o luptă singulară pot pierde conștiința valorii lor. Ceea ce nu s-a întâmplat și nu
MARIA ŞALARU. OFRANDE ARTISTICE URBEI SALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382777_a_384106]
-
și-au avut sorgintea în această ușurință și obișnuință de a mima și parodia a țăranului isteț, cel ce scornește porecle întregului sat. (...) O gamă întreagă de nuanțe ale colocvialității transformă un volum de Sorescu într-o piață citadină (sau sătească) în care multitudinea vocilor țese un happening în egală măsură incitant și plictisitor, original ori numai divers, plin de acea mobilitate de spirit a omului simplu care vrea să demonstreze tuturor de ce e în stare". Iar în legătură cu autorul Necuvintelor apar
O antologie recuperatoare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16031_a_17356]
-
lume și dumnezeire a omului originar și chiar pînă tîrziu dincolo de Evul Mediu, păstrate arareori chiar și azi - în zonele izolate de circuitul civilizatoriu. Să amintesc că o tradiție precum ceremonialul Dragobetelui s-a păstrat și azi în anumite medii sătești izolate sau pur și simplu conservate prin tradiție multiseculară. Că astăzi știința (prin medicină sau cosmogonie și altele) a pătruns în lumea satului, năruind tradițiile născute din ceea ce azi sînt socotite eresuri, e incontestabil, transformînd vechile obiceiuri, credințe, îndeletniciri în
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
medical pe țărani sau le învățau pe sătence cum să gătească igienic și nutritiv. H.H. Stahl devine, acum, funcționar salariat al Serviciului Social, care avea, în sarcină, și organizarea (aceasta exista de mai multă vreme, de fapt) activității culturale (atenee sătești, cămine culturale, biblioteci), editînd, mai demult, în acest scop, revista Albina. S-a discutat mult în epocă și mai tîrziu (încă și astăzi) dacă activitățile ținînd de ceea ce s-a numit "acțiunea socială" nu au alterat caracterul sociologic al școlii
Un interviu incitant cu H.H. Stahl by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16098_a_17423]
-
7 burse pentru cursuri de vară. Termenul limită de înscriere este 31 ianuarie 2003. Informații suplimentare pot fi obținute prin Internet la adresa www. edu. ro/onbss. htm. ( A. M. P.) „Suflet nou“ La împlinirea unui deceniu de la reapariția periodică a revistei sătești „Suflet nou“ de la Comloșu Mare, urăm colectivului redacțional putere de muncă, succese și spor. ( S. P.) Actualități diagnostice Universitatea de Medicină și Farmacie - Disciplina de Parazitologie organizează în perioada 27-30 ianuarie cursul postuniversitar intitulat „Actualități diagnostice și terapeutice în afecțiunile
Agenda2003-3-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280593_a_281922]
-
sunt dorim să le evidențiem în cele ce urmează spre folosul celor interesați de: alimentația tradițională; arhitectura țărănească; zămislirea coloanelor cerului (troițele); târgurile de animale; ocupațiile și obiceiurile; harnașamentul bidiviilor și mai presus de toate portul popular al locuitorilor obștiilor sătești din zona Orăștiei. Darurile oferite de gazde, colindătorilor drept recompensă pentru urările făcute țin, în bună parte, de alimentația tradițională a poporului român. Iată, în textul versificat a unui colind cules de folcloristul C. Bogariu din Băița, cinci dintre acestea
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
trăită în fel și chip, în decursul timpului. Dacă satul păstrează tradiția așa cum o știm de cel puțin câteva ori în viață, orașul a adus câteva mici schimbări. Desigur, în orașele și târgurile noastre, periferiile erau în mare parte vetre sătești, care s-au modernizat cu încetul. Dar până și orășenii iubitori de modernitate și confort au păstrat obiceiul de a ieși la iarbă verde primăvara și în mod special de Paște. Ieșeau însoțiți de un taraf de lăutari în grădini
Serbări pascale urbane…o expoziţie în aer liber [Corola-blog/BlogPost/92559_a_93851]
-
1870, de la catolici. Este o zi de comemorare mai apropiată de rigorile urbane, chiar dacă ne referim și la cimitirile din mediul rural, pentru că se adaugă obiceiului și elemente care țin de industria orașului - cum sunt jerbele, decorațiuni pe care lumea săteasca nu le agrează. La sate lumea nu are nevoie de acest arsenal de obiecte, isi confecționează singură coronițe din flori. Ideea e că morții sunt cinstiți prin vizită la cimitir, un moment de pelerinaj al familiilor la morminte, este o
1 Noiembrie – ZIUA MORŢILOR – LUMINAŢIA [Corola-blog/BlogPost/92715_a_94007]
-
Dar a aflat miliția și nu am reușit să facem treaba. Așa că am adus un Krasnogorsk din Uniunea Sovietică. Făceam filme, mergeam cu ele la Costinești, la festival, am luat chiar și premii. Iar apoi am început să filmez nunți sătești, împreună cu Vintilă Mihăilescu, cu o cameră VHS pe care o primise el din Elveția. Eu tocmeam nunțile, filmam amîndoi și împărțeam cîștigul. Erau filme antropologice, la vremea respectivă? Dumitru Budrala: Nici nu exista termenul. Era catalogat drept folclor... etnografie și
Un festival care să dureze o viață [Corola-blog/BlogPost/99815_a_101107]
-
Întreaga natură, nu doar omul! Dar particularitatea umană predominantă în cazul omului, în primul rând al omului bun, căci, așa cum spune Doru Octavian Dumitru. „omul bun râde”, este veselia. Ea este motorul plăsmuirilor artistice cele mai fructificate din cultura noastră sătească și ea este expresia cea mai plină de vigoare și relevatoare care pleacă din jovialitatea proverbului românesc, la literatura de comedie și teatrul comic, treaptă unde comicul depășește în profesionalism spontanul, snoava, prin scriitori și actori profesioniști. Veselia exprimă amplitudinea
VASILE MURARU. VOIOŞIA, O DETERMINARE SPIRITUALĂ UNIVERSALĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383785_a_385114]
-
uciderea lui Nicolae Iorga. Manuscrisele netipărite: S-au arătat semne (roman, 1939) Arta în lumina stilurilor din cultură (1964) Frederic Mistral și spiritul Mediteranei (1964) Dante și universul spiritual medieval (1964) Sociologie și etnografie românească. Ordinea spirituală (1966) Civilizația română sătească. I - Forme și funcțiuni, II - Forme și valori (1969) Popas în grădina neumblată (poeme în proză, 1971) Lumini în necunoscut (poeme în proză, 1971) Destinul civilizației. I - Dialectica spiritului modern (1974) Sociologia - știință concretă și experimentală (1974) Legenda trandafirului alb
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
formelor și sensului vieții religioase reprezentate de biserică, fără să renunțe la conținutul și valorile sale, iar biserica oficială s-a adaptat la condițiile și sensul tradiției locale, fără să renunțe la ceea ce îi era esențial” (Ernest Bernea). Civilizația română sătească” a stat în centrul preocupărilor științifice ale lui Ernest Bernea, sub toate unghiurile posibile pe care noțiunea de “civilizație” le presupune. Pentru Ernest Bernea, “civilizația română sătească închide în ea un ritm de valori și o ordine proprie, plină de
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
locale, fără să renunțe la ceea ce îi era esențial” (Ernest Bernea). Civilizația română sătească” a stat în centrul preocupărilor științifice ale lui Ernest Bernea, sub toate unghiurile posibile pe care noțiunea de “civilizație” le presupune. Pentru Ernest Bernea, “civilizația română sătească închide în ea un ritm de valori și o ordine proprie, plină de bogate învățăminte. În sat s-a creat și păstrat până azi viața neamului românesc pe toate planurile unei obștești trăiri. Aici s-au obiectivat și orânduit toate
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
o ordine proprie, plină de bogate învățăminte. În sat s-a creat și păstrat până azi viața neamului românesc pe toate planurile unei obștești trăiri. Aici s-au obiectivat și orânduit toate produsele creației populare, anonime și autentice. Civilizația română sătească este expresia milenară a experienței populare rodnice și mereu reînnoite”. O lume vie, dinamică și plină de valori autentice aștepta să fie adusă înaintea celor care uitaseră de ea, iar Ernest Bernea era convins că ea a fost și este
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]