108 matches
-
corăbii fără țintă, bătrânețea nu e o virtute cu clinchete de zurgălăi la fereastră - nicidecum! Numai eu știu cât de grea e povara să mergi Înainte fără sextanți În derivă, cu copiii din vis agățați de odgoanele luminoase ale Cântecului, sătul flămând de alchimii celeste! Nimic nu se vede În față, doar o troică beată Înoată prin puhoiul de nea al Siberiei mele, snegurocika ascunsă-ntr o liniște mult zgomotoasă, acum, când timpul pare a fi oprit În loc! Fără nume e
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
multe rânduri. Astfel, agentul polon Korsak îl notează în anul 1849 că "Zamfirca", iar peste numai un an Ion Ionescu de la Brad îl menționează "Djafer". Fondul Tapiurilor otomane din perioada 1866-1877 amintește de satul "Cafer - Islam". Locul odinioară de turci, sătul se va deopula după anul 1877, odată cu emigrarea acestora. Din fericire, statul român va coloniză populația românească în localitate, astfel peste ani avem pentru satul Florești o populație de 330 de locuitori de origine română și 22 de țigani creștini
Florești, Tulcea () [Corola-website/Science/301838_a_303167]
-
(n. 17 aprilie 1959, sătul I. L. Caragiale, județul Dâmbovița) este un chestor român de poliție, care a îndeplinit funcția de rector al Academiei de Poliție "Alexandru Ioan Cuza" din București (2014-2015). s-a născut la data de 17 aprilie 1959, în satul I. L. Caragiale (județul
Gheorghe Popa () [Corola-website/Science/311886_a_313215]
-
la sud cu orașul Macin iar la sud - est cu localitatea Greci. Actuala grupare a locuințelor din cadrul localității Jijila urmărește Drumul Național 22, cu un numar de gospodării mult mai mare pe partea stângă a acestuia spre Macin. Că tipologie, sătul vechi, care era grupat în imediata apropiere a băltii Jijila spre Dunăre. Dezvoltarea ulterioară spre vest și extinderea spre nord și sud din perioada primelor decenii ale secolului al XX-lea, au aceleași caracteristici „compacte”. Vatra veche, nucleul inițial al
Jijila, Tulcea () [Corola-website/Science/301846_a_303175]
-
Crnja. Ea a fost fondată în timpul administrații Habsburg (în 1832) de coloniști nemți. Primul recensământ din 1836 înregistrat 558 de locuitori din sat. Satul a făcut parte din punct de vedere administrativ din Torontal în Habsburgic, Regatul Ungariei. În 1848-1849, sătul făcea parte din autonome Voivodina sârbească, și în perioada 1849-1860 a fost parte a Voievodatului Șerbia și Banatul Timișian, un teren separat Austriac. După eliminarea voievodatul în 1860, sătul a fost din nou inclus în Torontal. Acesta a fost, de
Molin, Serbia () [Corola-website/Science/337497_a_338826]
-
pe pernă, fragile și despicate. Purta ochelari și nu mai avea speranțe. Îmbătrânea fără să fi fost vreodată tânăr cu adevărat. Și, mai mult decât atât, era sătul de minciună, de prefăcătorie, de lașitate. Era scârbit de monogamie, de fidelitate - sătul de cât se Înclinase În fața conveniențelor sociale, a circumstanțelor și a rațiunii. Ar fi vrut să zgârie caroseria BMW-ului lui Dario cu cheile casei În care el nu avea să locuiască vreodată. Ar fi vrut să-și ia o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Șovăise puțin Înainte să zică e În loc de sunt, dar Își făcuse la repezeală socoteala că s-ar fi dovedit Încă și mai boier dacă ar fi vorbit cu sclifoseli de oraș. Vieru, după ce-și terminase strachina și râgâia de sătul, se apucase să spună către ceilalți, care Încă lipăiau cu lingurile de lemn prin fiertură: „Bă, fraților, de ce Îmi amintește mie coleașa asta de taurul Oțel?!”. „Păi tu oi fi mâncat și de la el și știi”, făcuse Baronu. „Eu, vericule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
au recucerit în mod eroic Rander și l-au găsit din nou! pe Sâlkin. Care era groaznic de sătul. A șaptea dimineață, când au vrut să-l ducă să-l împuște, l-au găsit pe Grigori Ivanovici Sâlkin mort de sătul ce era în magazia cantinei. "Să iei ultima cină timp de șapte nopți e periculos!" a spus, dând din cap, sergentul Blanț. Iar Lidia Mihailovna, pe care răposatul Sâlkin a numit-o "marea sa iubire", habar n-are de toate
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
poeziile care exprimă revolta (Împilatorilor, Flămând, Petrarul) sau prin care se încearcă transmiterea fiorului mistic (Cristos a înviat, Cruce, Rugăciunea păstorului, Potop), stângăciile determină efecte contrare celor așteptate, adesea ridicole din cauza patetismului exacerbat: „Înzdrăvenit de-alt gând, pornesc, / Pe cel sătul să-l întâlnesc: / Să-l strâng de gât și să-l silesc / Din ce-are mult și mie-un dram / Să-mi dea - să am!” Majoritatea compozițiilor nu sunt altceva decât simple versificări. La jumătatea anilor ’70 autorul revine la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286927_a_288256]
-
rămânea la urmă, zeama mai groasă, 5-10 polonice, ălea erau ale brigadierului. C. I.: Așadar poziția de brigadier îți asigura supraviețuirea. S. Ț.: Am putea zice și așa, dar e cert că brigadierul nu răbda de foame și era singurul sătul din brigadă, pentru că el își reținea atât cât își dorea să aibă. Nimeni nu avea curajul să-i reproșeze ceva, pentru că mergea la Poartă și te raporta, te chemau ăia și te distrugeau în bătaie. C. I.: Un sistem infernal
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
detenție în dimensiunile sale proprii. D.V.: Se poate. Eu, datorită vârstei, am uitat multe nume, am uitat, dacă vreți, uneori și cum mă cheamă. C.I.: Aveți o autoironie admirabilă! D.V.: Se poate, numiți-o cum vreți! Dar sunt atât de sătul de răutatea omenească și de fățărnicie, poate mai mult decât de răutate mă doare fățărnicia, ipocrizia semenilor mei: nu pot concepe că cineva vine, îți strânge mâna, te îmbrățișează, te sărută... În cartea 12 pe care v-am oferit-o
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
el refuză s-o înapoieze: "mai trebuie ș-altă dată..." Un personaj interesant este polițaiul Ghiță Pristanda, care a învățat, de la soția lui, să fie diplomat în relație cu șeful: "pupă-l în bot și papă-i tot, că ăl sătul nu crede ălui flămând". O adevărată victimă este Cetățeanul turmentat, naiv și cinstit, manevrat de politicieni, amețit de vorbăria goală, de șantaj, oportunism, imoralitate, venalitate, delațiune, prostie, parvenitism. Fiind șef de partid, președinte al multor comitete și comiții, Zaharia Trahanache
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
demisolul meu. Și-apoi, pot câștiga un ban cinstit dintr-o muncă cinstită, așa cum nicăieri, da, păi nu-i puțin lucru că nicăieri n-am rămas cu două sute pe zi bani curați, nicăieri și niciodată n-am fost atât de sătul atâtea zile-n șir, așa că nu văd rostul. O să mai stau pe-aicea, da, n-a murit nimeni nici de muncă și nici de vipia asta nemernică. — Du-te singur, Laure, dacă zici că ți s-a urât. Când mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
au recucerit în mod eroic Rander și l-au găsit din nou! pe Sâlkin. Care era groaznic de sătul. A șaptea dimineață, când au vrut să-l ducă să-l împuște, l-au găsit pe Grigori Ivanovici Sâlkin mort de sătul ce era în magazia cantinei. "Să iei ultima cină timp de șapte nopți e periculos!" a spus, dând din cap, sergentul Blanț. Iar Lidia Mihailovna, pe care răposatul Sâlkin a numit-o "marea sa iubire", habar n-are de toate
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
două variante, trecutul și viitorul. Trecutul este mai accesibil pentru că lasă amintiri, urme, mărturii concrete. Trăirea sau retrăirea trecutului constituie un fond sufletesc extraordinar și nu îți trebuie chiar talentul lui Proust pentru a te delecta căutând timpul pierdut. Cineva sătul de prezent va putea să se extragă din mizantropia actuală, îndreptându-și obiectivul propriului aparat de visare către trecut. Răsfoind albume cu vechi fotografii, cu tonalitate "sepia", atenuată de trecerea timpului, alteori cu nuanțe albastre, ca pozele revistelor de acum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
nemembri ai acesteia, selectați după nu știu care criterii. Ca redactor al Gazetei literare, am fost și eu repartizat la unul dintre aceste cercuri, unde m-am prezentat fără urmă de entuziasm. De unde să fi avut? Terminasem de curând facultatea și eram sătul de socialism științific, sătul până la sastisire, iar acum aflam că voi avea din nou parte de el, ca „materie de studiu“. Cu aceeași rea dispoziție veneau însă la cerc și ceilalți participanți (participanți de nevoie!), cu excepția câtorva scriitori vârstnici brusc
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
ea câștigă bani și altfel, numai să fie și a mea... Să mi-o [fi] vândut pe jumătate preț, ca o haină veche, aș fi cumpărat-o napoi... De ce s-o închidă... - Pentru că-i a lui... a cumpărat-o, îi sătul de ea... a închis-o... I-o ții de rău, Ruben? Sărmana fată, cum va fi plângând ea-n pustiu și mă va fi blăstemînd, căci eu am jertfit-o pe Hagar a mea ca Iepth sin Gibud... Dar taci
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
frecventează ședințele cenaclului Sburătorul, unde citește, cu succes, din propria producție literară. Debutează editorial în 1938, cu volumul de proză scurtă Republica Barbă-Rasă (cu o copertă ilustrată de Perahim), semnat Paul I. Daniel, căruia i se adaugă, în 1945, Un sătul de viață. Autor de schițe și mici povestiri, D. e un umorist din a doua generație postcaragialiană. E comparabil - deși le rămâne inferior ca nivel estetic - cu predecesori mai vârstnici, precum I. A. Bassarabescu și G. Brăescu, scriitori față de care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286684_a_288013]
-
scade, textele sunt fără poantă ori cu poantă slabă. Scriitorul rămâne interesant și lizibil în posteritate mai ales prin primele două volume. E notabil și rolul său de editor al poeziei lui B. Fundoianu. SCRIERI: Republica Barbă-Rasă, București, 1938; Un sătul de viață, București, 1945; Stradă liniștită, București, 1958; Borsalino-veritabil, pref. autorului, București, 1969; Strada sabiei de lemn, București 1980. Ediții: B. Fundoianu, Priveliști și inedite, introd. edit., București, 1974, Poezii, introd. Mircea Martin, postfața edit., București, 1978, Poezii, I-II
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286684_a_288013]
-
volum de schițe umoristice. Paul Daniel, „Republica Barbă-Rasă”, „România”, 1939, 240, 257; Emil Gulian, Paul I. Daniel, „Republica Barbă-Rasă”, FCL, 1939, 2195; Al. A. Philippide, „Republica Barbă-Rasă”, VR, 1939, 6; Mircea Pavelescu, „Republica Barbă-Rasă”, JL, 1939, 10; Dan Petrașincu, „Un sătul de viață” de Paul Daniel, „Dreptatea nouă”, 1945, 128; N. Papatanasiu, Paul I. Daniel, „Un sătul de viață”, „Drapelul”, 1945, 285; Al. Raicu, Paul Daniel-70, RL, 1980, 7; I. Cremer, „Strada sabiei de lemn”, F, 1981, 9; Dicț. scriit. rom
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286684_a_288013]
-
Daniel, „Republica Barbă-Rasă”, FCL, 1939, 2195; Al. A. Philippide, „Republica Barbă-Rasă”, VR, 1939, 6; Mircea Pavelescu, „Republica Barbă-Rasă”, JL, 1939, 10; Dan Petrașincu, „Un sătul de viață” de Paul Daniel, „Dreptatea nouă”, 1945, 128; N. Papatanasiu, Paul I. Daniel, „Un sătul de viață”, „Drapelul”, 1945, 285; Al. Raicu, Paul Daniel-70, RL, 1980, 7; I. Cremer, „Strada sabiei de lemn”, F, 1981, 9; Dicț. scriit. rom., II, 22-24. N.Bc.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286684_a_288013]
-
nimic; nu; obosit; obositor; ocară; odihnă; oriunde; pahar plin; a parcurge; păși; plajă; poartă; politică; popas; popor plin; poposește; poposi; a poposi; pornire; președinte; primul; probleme; protest; prudent; punctualitate; rabdă; rapid; a răbda; rănește; realizare; reușește; reușită; satisfacție; satisfăcut; saturat; sătul; secundă; serviciu; în sfîrșit; sincronizare; sosit; sta; stai; stare exotică; stă; succes; suficiență; temporar; termen; s-a terminat; timpul; totul; transport; trădare; trei; trenul; tristețe; ținti; undeva; vara; veniră; venit; viitor; vin; de vorbit; mai vreau; nu mai vreau (1
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mango; cu măsură; a mînca; mîncare; moarte; mor; necaz; nepăsare; neplăcere; în neștire; nu; ocazie; om; otravă; pastile; pericol; petrece; petrecere; pileală; poftă; pofti; potoli setea; prețuire; prietenie; rachiu; răcori; rece; repede; revigorare; rîu; satisfacere; satisfacție; savurează; sănătate; sănătos; sărăcie; sătul; a se sătura; a servi; setos; soarbe; sorbește; sorbi; speranță; stinge; sunet; supe; șampanie; tărie; teribil; tulburare; uscat; violență; vorbește; vorbi; zar; zilnic (1); 792/158/54/104/0 bine: rău (224); OK (52); bun (23); stare (23); fericire (19
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mai mult pentru a începe s-o înțelegem: situația satului românesc astăzi. Rezultat al transformărilor din ultimele decenii, de la cele atroce, dirijate de stat, din perioada comunistă, până la cele determinate de economia de piață, cu efecte, în fond, la fel de radicale, sătul românesc (generic, fiindcă, în ciuda detaliilor grăitoare, în text nu există niciun nume) îi apare lui Grigore Cartianu, pe bună dreptate, părăsit: „Casele au rămas, tăcute că într-un muzeu, dar sufletul lor s-a mutat în altă parte. La Craiova
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5311_a_6636]
-
hai să-l ținem pe Băsescu atunci toată viața, că n-avem cu cine să-l schimbăm. Dacă, cine știe, emigrează pe Marte, ca să nu zic că moare, ce ne facem?", s-a întrebat Mircea Badea. "Prietene, sunt atât de sătul... de fapt, sunt extrem de sătul. Vreau să fiu Dan Negru. Mi se pare foarte bine. Treaba e că aș vrea să fiu altcineva, că m-am săturat să fiu eu", a continuat acesta, la Antena 3.
Mircea Badea vrea să fie Dan Negru. Vezi de ce by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/58344_a_59669]