419 matches
-
că, așa cum se Întîmplă de obicei, În pofida eforturilor Întregii elite intelectuale, rolanzii au Înțeles mesajul autorităților taman deandoaselea. Nu-i deloc exclus ca tocmai asta să se fi urmărit. Dacă ar fi fost Îndemnați să bea și să chefuiască pe săturate, fiindcă nu mai au mult de trăit, probabil că ar fi trecut din proprie inițiativă la măsuri de austeritate, și-ar fi făcut provizii de apă și hrană, s-ar fi ascuns fiecare În casa lui și ar fi privit
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
situație care se perpetuează pînă În zilele noastre. În consecință, pentru acești oameni, hrana a constituit Întotdeauna o problemă, aș putea spune, dureroasă. Din momentul cînd au ajuns În funcții de răspundere, prima lor grijă a fost să mănînce pe săturate. O dovadă În acest sens o constituie Însuși faptul că tovarășul Corneliu Mănescu, care provenea dintr-o familie de intelectuali burghezi, nu se Îngrășa deloc, orice ar fi mîncat. Iar tovarășul Ion Gheorghe Maurer nu s a Îngrășat decît foarte
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
și păreau mulțumiți. Căci trupul Agnetei urma să fie Învelit În țărînă, dar sufletului nu i se poate Întîmpla așa ceva - după cum Îi asigurase pastorul. A fost totuși o Înmormîntare frumoasă; s-ar putea spune chiar, reușită. Femeile au plîns pe săturate. După aceea, au mers cu toții la un restaurant, unde au mîncat Împreună și au cinstit un pahar de vin În memoria Agnetei - dar pastorul n-a vrut să vină cu ei; cine știe, poate avea de oficiat o ceremonie asemănătoare
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
mînă, printre care caută o bancnotă de 25, se oprește la chioșcul cu ziare, să aleagă ceva de citit. Ar vrea să cumpere de la masa alăturată vreo prăjitură sau bomboane, dar renunță, plecînd spre ieșire, zicîndu-și că va mînca pe săturate cînd va ajunge la Valea Brândușelor. Ăsta-i arată șoferul cu privirea. Tovarășul, ia vino-ncoa'! Preocupat să-și aranjeze actele mai bine în portmoneu, bărbatul în haină de blană ridică privirea surprins. În fața lui, rezemați de botul Daciei negre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
și-o întreb dacă a făcut rost de sîrbă, altfel nu le mai calc pragul, nici măcar sîmbătă. Ce viscol! Nu cred că mai ajung la autogară... Am să dau telefon, să întreb de cursă." *** La toate mesele se mănîncă pe săturate și se bea ceai ori cafea. Foarte puțini își permit să se atingă totuși de cele cîteva sticle cu băuturi străine. Chelnerul Ovidiu, soția lui și din cînd în cînd Pavel se învîrt printre mese adunînd farfuriile goale, aducînd altele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Actorul scoate din buzunarul de la piept portomoneul și trage din el o bancnotă de 50, așezînd-o pe masă, lîngă mîna femeii, care, surprinsă, ridică spre el doi ochi bulbucați, cu cearcăne imense. Cu banii ăștia, aici, acum, poți mînca pe săturate spune actorul, dar cum, timp de cîteva secunde, nu primește vreun răspuns, își retrage bancnota. Mîna femeii se întinde brusc, prinzînd între arătător și degetul mijlociu, ca pe o țigară, colțul bancnotei. Din adîncul cearcănelor, două luminițe rele, otrăvite, seceră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
fraților de cruce. Habar n-avea ea că exista o cruce în care am văzut-o trăgându-mă de ureche și așa mai departe. N-o să știe niciodată: Cum am ajuns acasă, m-am închis în baie, am plâns pe săturate, mi-am jurat că nu voi mai privi vreodată în oglinda roșiatică a crucii, am gustat, atent și tacticos, din stropii ăia micuți și sărați ai lacrimilor, m-am șters bine de tot cu un prosop, m-am liniștit, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
care-i prisoseau, pentru a-și lega rămășițele lanțurilor de călcîie, ca să nu zornăie și să nu-l deranjeze la mers, și se furișă În cele din urmă, tiptil, spre coasta dinspre apus, cea mai sălbatică de pe insulă. Bău pe săturate apă dintr-o băltoacă, umplu ochi o coajă mică de bostan, singurul obiect pe care Oberlus le Îngăduia să-l aibă, intră În mare și, croindu-și drum, cu apa pînă la brîu, Împiedicîndu-se și căzînd, dar străduindu-se să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
chiar când are, întâmplător, și altă mâncare, fiindcă meiul îi place mai mult. În aceeași situație se află și cerșetorul, care trăiește din mila semenilor, întrucât el însuși, indiferent din ce cauză nu se poate întreține. La pomană mănâncă pe săturate, căci nu-l oprește nimeni, dimpotrivă, gazda îl îndeamnă să nu se jeneze. Autorul anonim al acestei zicale a pornit de la constatarea repetată a faptului că vrabia preferă mălaiul, iar calicul, praznicul. Sensul metaforic al zicalei a apărut însă ulterior
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
Mare, adică pe 15 august, Ilie Hojman și Gheorghe Prisăcaru, oameni de peste șaizeci de ani, au pornit spre satul Ghireni. Aici era hramul bisericii și oameni din satele vecine se duceau în vizită la prieteni, la rude. Se chefuia pe săturate și spre seară se întorceau la casele lor. Distanțele erau mari, uneori peste 15 km și dacă oaspeții nu se îmbătau clampă, porneau spre casele lor, trezindu-se din beție pe drumul lung și obositor. Ilie Hojman și cu Gheorghe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
l-a zărit, l-a chemat la el. Pentru mata, dom' Darie, ceva special de la mine. A întins sticla cu vodcă, făcînd cu ochiul. Pe dom' Cîrteală îl votăm tăt satul, conchide Darie, ridicînd din nou sacoșa. Deși băuse pe săturate bere, acum parcă îi ardea gîtița după o tărie. Omul știa că nevastă-sa, Saveta, nu-l suporta pe Cîrteală și spera ca sacoșa s-o îmbuneze puțin. De la hoțul ăla?! Mai bine mor! Înfuriată, femeia a apucat sacoșa și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
la gospodarul casei, atunci ai putea să plutești printr-o lume de basm, cu o cadînă care se dezbracă în geam, cu luminile aprinse toate și cu o încetineală a tot ce mișcă de parcă e făcută anume ca să privești pe săturate. Nu trebuie să te temi că ar putea veni de undeva gospodarul cu o coasă sau o furcă sau cu un ceatlău ca să te calicească. Poți privi în siguranță și cu gura căscată, deoarece în timpul acelui fascinant spectacol stăpînul nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
prima dată cu trenul. Inima se chinuia să iasă din piept. O va vedea pe mama. Ce surpriză îi oferea băiatul său?! De ce plîngi, bre? îl întreabă un călător. Plîng eu, așa. Mi-a venit a plînge. Atunci plîngi pe săturate. Ce reacție va avea mama? Îl va recunoaște? Se spune că vocea sîngelui... El cu siguranță o va cunoaște și o să plîngă de bucurie. Va plînge și mama și lacrimile revederii se vor amesteca. N-am s-o supăr, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Petre, tu ai mintea limpede, eu sunt bun de legat. Mă tem pentru mine, mă tem pentru ei. Dincolo, zeamă de ștreang mi se cuvine pe nemâncate, aici sunt înhămat la trăsura boierului: oiște, bici, zăbală, hățuri, țesală, paie pe săturate, uneori sunt lăsat slobod printre iepe. Ce-i drept, mă doare groaznic spatele, zilnic primesc câte o vână de bou pe spinare, m-am obișnuit așa îmi plătesc biletul la spectacol. Copiii mei frumoși, dragii tatii copilași! Ei sunt toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
și le privesc cum trec pe sub fereastră, parcă sunt decupate din revistă. Fetița blondă este ca un lan copt de grâu: pâinea aburește în spic, Dumnezeu rupe pentru sine o firimitură, apoi hrănește păsări, Dumnezeu îmi dă să înfulec pe săturate. Fetița brunetă este precum poama ce dă în pârg: teasc din lemn de stejar palmele, aș umple ulcica până sus, ultimul strop, ca o virgulă de viață (inimile, nici măcar două, nu au același gust). Fetița roșcată, pistruiată ca oul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
trupul Domnului, să nu-l lăsam să ardă, chiar dacă pe mulți ne-a prigonit! Este trupul pizdii mă-si! Lăsați poponarul să se topească! Sigur mai avea ceva de dosit prin pădure, mereu și-a cerut parte! Acum primească pe săturate, să-i ajungă, hodorog nesătul! Haaaaa, haaaa, haaaa, l-a prins Dumnezeu la furat! Ilarione, Gherasime, puneți o pătură udă pe voi și intrați la mine în chilie! Sub icoana Fecioarei, sub podea, sunt 2 saci cu valută, aduceți-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Petru era precum "artistul" lui Kafka: "eu trebuie să flămânzesc, nu pot altfel, pentru că nu am găsit mâncarea care îmi place. Dacă aș fi găsit-o, crede-mă că n-aș fi făcut atâta vâlvă, ci aș fi mâncat pe săturate ca Tine și ca toți ceilalți ai Tăi, Doamne." Lipseau spectatorii: Cine să-i aplaude foamea? În lumea furnicilor, buzunare pentru furnici; în lumea șoarecilor, buzunare pentru șoareci; și păsările cerului au buzunare; croitorii își dimensionează ambalajele după mărimea obsesiilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Să țineți minte: ori de câte ori veți căuta mai întâi Cuvântul Lui Dumnezeu, toate celelalte vor veni pe deasupra." A surâs iar... ne-am fi așteptat măcar să ne conducă până la poartă. A spus doar atât: "Mâncați tot ce vreți din grădină, mâncați pe săturate, dar să nu luați nimic din ce e aici cu voi decât Cuvântul Lui Dumnezeu și veți avea voi înșivă, pe urmă, tot ce doriți". A închis ochii și a început iarăși să murmure, să cânte, să se roage. Ne-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
a nu știu câta oară ce se întâmplase acolo, pe dealul cu cruci. "Și când te gândești că El a înviat morți, a vindecat până și leproși, și orbi și tot ce vrei ne-a dat și de mâncare pe săturate când îl ascultaserăm ziua întreaga și nu aveam nimic la noi de-ale gurii, ți-aduci aminte, doar eram împreună și nici El n-avea..." zicea unchi-mio. "Eu credeam că o să se facă rege și o să ne scape de toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
niciodată foame, niciodată n-o să-ți fie frig, ai să uiți necazurile, ai să uiți de toate și ai să fii bucuros toată ziua; aici nu e iarnă, nu e frig, nu e noapte niciodată; și ai să mănânci pe săturate toate bomboanele din lume; și ai să ai tot ce vrei tu. Copilul : (se dă în lături, nu lasă să-l atingă bătrâna) Vreau să fie sănătos frate-miu. Nu-mi trebuie nimic din toate astea. Nu vreau decât să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
le-o zâs: „Ia pupați voi mâna nașului că el vre’ sî pleci!” Nu cred că trebuie să așteptăm să ne poftească gazda să pupăm mâna „nașului”... - a sfârșit vorba tata Toader În râsul mesenilor... După ce au mâncat gogoși pe săturate și au Întrebat de sănătate cele ulcele cu vin, musafirii s-au ridicat. Nicu a privit spre nenea Mitru... Acesta a dispărut Îndată. În scurtă vreme, la poarta hanului s-a auzit tropot de cal, semn că o birjă se
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
acum, pe cine ai „scos la aer”, iubito? ― Pe un băiat mare, care are nevoie de aer cu adevărat. De când ai intrat „În linie dreaptă” cu pregătirea În vederea „marii confruntări” - cum spui tu - nu am mai stat În parc „pe săturate”. Doar ne-am plimbat arareori pe aleile lui. ― În astă seară, merg „pe mâna ta”, scumpo. Așa că ai drept de veto asupra oricărei păreri a subsemnatului, care nu-i pe placul tău. Spunând acestea, Gruia a Îmbrățișat-o și a
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
După aceea, am adormit și am visat un vis frumos, cum că eram într-un oraș unde oamenii nu se temeau unii de alții, unde se vindeau mulți covrigi și franzele fără număr, dar și napolitane, plăcințele și bomboanele pe săturate, la fel și fructe de toate felurile. Dar tu, soră-mea, să nu spui la nimeni despre ce ți-am ciripit eu ție, deoarece acestea sunt mari secrete de familie, după cum m-a atenționat mama. Chiar și cei mici nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
doar sărăcie lustruită și copii cu nemiluita... Dar, de data asta, Gătej a dat lovitura... și se-ntoarce spre seară către casă la copii și nevastă încărcat cu o traistă doldora de franzele și seleam, ca să mănânce și ei pe săturate că el a topit de unul singur o franzelă întreagă și-un seleam și a lins nu mai puțin de trei halbe de Regină blondă... Așa sătul și bine băut parcă nu-și amintește să mai fi fost vreodată... și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
și Fetească Regală. Ce să mai vorbim!.. Un adevărat dichis de la pregătirea strugurilor din momentul recoltării și până la fermentare, maturare învechire îmbuteliere la consumul în pahare de cristal cu picior înalt, ceea ce și facem în momentul de față: eu, pe săturate, gospodărește, iar amabila mea gazdă, doar simbolic. Vârsta, domnule Știrbu, vârsta înaintată și suferințele m-au secătuit de puteri; ceva cât se poate de normal, dar mi-e ca nu cumva, înaintea sfârșitului firesc, să mai fiu pedepsit și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]