80 matches
-
rezultatele mele școlare în cea de a treia clasă a Liceului Gheorghe Lazăr, totul era în ordine - dacă n-aș ține un pariu, aș putea, în schimb, ca oltean, să mă jur că așa a fost. Dar ce liniște, ce saț de viață, cu un veac înainte! Am o irefutabilă dovadă: fotografia, panoramică a unei mari părți din oraș, cu străzi, uliți, cvartaluri, la ceas de lumină, poate toiul zilei. Pe toată întinderea, țipenie de ființă omenească - sau de oricare alt
Un om, un destin, un card by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8525_a_9850]
-
și de mediile literare braziliene, dar adorat de cititori la fel ca în toate țările unde au pătruns traduceri ale scrierilor sale, Paulo Coelho a fost ales recent membru al Academiei Braziliene de Litere (echivalentul Academiei Române). "Nu contează că șalegerea saț a fost controversată; nu este primul, și nu va fi nici ultimul, a cărui alegere suscită polemici", afirmă președintele ABL, scriitorul Alberto da Costa Silva. Și continuă: " Dacă nu acum, s-ar fi întâmplat mai târziu, fiindcă Academia nu va
Paulo Coelho - academician by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14610_a_15935]
-
PDL cu “cel puțin cinci procente”. O altă colegă, exclusă acum câteva luni din PNL și venită de curând în PDL, crede că sunt “fioros”. Un amic, deputat european și el, mă plasează în categoria “zgomotului produs de euri fără saț și de manevrele sulfuroase ale răzbunării”, care vor deschide calea socialismului în România". El mai scris că "șeful grupului parlamentar al PDL așteaptă să “retractez și să-mi cer scuze”". Însă, adaugă " Tuturor, le mai spun o dată: nu voi retracta
Preda: "Cer membrilor BPN să-i ceară socoteală lui Blaga". Vezi de ce by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/37190_a_38515]
-
de mămăligă, un ou copt și un castravete. Era soare. Scorțoșată de noroi, o scroafă cu purceii guzuind sub burtă grohăia în șanț. Fără grabă, Neculai băga dumicații în gură. Clefăind robit, nu băga în samă nimic. Când îl ajunse sațul, zvârli cojile și se întinse pe iarbă cu pălăria pe obraz. Soarele înclina către pădure. Dinspre livezi nu răzbătea nici un susur. O vacă începu să ragă între corcoduși iar la o fântână scârțâia roata. Trecând șfară peste drum, pe nuci
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
am întins mîna împotriva ta, am micșorat partea de întreținere pe care ți-o rînduisem, te-am lăsat în voia vrăjmașelor tale, fiicele Filistenilor, care au roșit de purtarea ta nelegiuită. 28. Apoi ai curvit cu Asirienii, pentru că erai fără saț; ai curvit cu ei, și tot nu te-ai săturat. 29. Ți-ai înmulțit curviile cu țara Canaanului și pînă în Haldea, dar nici acolo nu te-ai săturat. 30. Ce slăbiciune de inimă ai avut, zice Domnul, Dumnezeu, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
Dar a fost sătul, sătul de privirea acestei vieți omenești, etern aceeași, etern nefericită. E un păcat această viață, și el a vrut să-l stingă. Crezi tu că n-ajunge orice om, orice popor la acest urât, la acest saț, la acest dezgust adânc de viață? Nu vezi tu că-n Roma-ncep a locui aceste putrejuni a voinței? Nu vezi tu că-s sătui de lume - au avut-o toată ș-au văzut că nu plătește nimic? Romanii n-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Umanitate sau pentru Națiune, adică), rămâne un caz neobișnuit Între „tovarășii” săi de drum revoluționar. Himera literaturii, compensând banalitatea și vidul cotidianului, ar fi trebuit să-i ajungă... Este nevoia de „altceva”, mai mult decât literatura Însăși, parte din ne-sațul dezechilibrului din care țâșnește și creația? „Logica” explicație sporește, mai curând, Întrebările. Citatul din Lacou-Labarthe și Jean-Luc Nancy (Mitul Nazist), livrat În mult hulitul meu eseu Felix Culpa despre angajarea politică a lui Mircea Eliade, ar trebui urmat de semnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
Că-i încercat din bătaie, nici vorbă ! Dar nici gândești cât folosește omului slujitul : prinzi de ici un sfat, de colo o șmichirie... Dinspre partea mâncării, habar de grijă cât ești strungăraș. Asta i-a stânarului, mai degrabă îl ajunge sațul. Omul ți-aduce oaia la stână, primăvara, slabă, cum a scos-o din iernat : o zboară vântul și curge lâna de pe ea. Pe la sfântul Gheorghe, când vin gospodarii să le tundă, toate-s cu spinarea ca doba. Treaba strungărașului să
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
și adică după caracterele deosebitelor figuri. Firește că aici distincțiunile și nuanțele sânt și mai multe. Antitezele vârstei mature și bătrâne pe de-o parte, a repedei junii pe de alta, a circumspecțiunii și a pasionabilității, a melancoliei și a sațului de viață pe de-o parte, a setei de viață și a puterei de acțiune pe de alta, toate aceste antiteze cer un tempo deosebit, care să reproducă distingerile lor. Una și-aceeași operă de artă prezintă așadar în năuntrul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
aici pentru a se obține crisparea proprie prostiei. Cel prost nu poate spune niciodată "sînt prost", pentru că atunci ar apărea instantaneu acea dedublare și acel tip de reflexivitate care sânt străine de prostie. Cel prost nu cunoaște oboseala, lehamitea și sațul, cântărirea lucrurilor și tentația renunțării. Instalat în proiect, el nu are simțul relativității, pentru că nu poate compara. Cel prost cade în proiectul propriu în chip admirativ; întrucît atitudinea lui este eminamente in-sistentă, lui îi este refuzată distanța necesară pentru nașterea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Să-ți spun un lucru - n-ai să-l afli nici din cărțile comuniștilor, nici din gura marilor Români, mai ales dacă-s nebasarabeni: povestea cu antisemitismul au scornit-o comuniștii și-au muls-o și-au pompat-o până la saț, până la greață. Noi, normaliștii din Basarabia eram cu toții de la sate, nu? ; În satele noastre aveam: Grecii noștri, Rușii noștri, Hoholii noștri, Paleacii noștri, Țâganii noștri, Jâdanii noștri - erau ei altfel, se Îmbrăcau mai altfel, vorbeau și În altă limbă - dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
multe despre subiectul nostru“, îmi scria Jones. „Cultivăm acum relații de prietenie care păreau uitate. Bârfim, împărtășim informații și stăm la taclale. Ca și discuțiile la un pahar (pe care irlandezii le numesc craic), taclalele pot să ducă la conver sații profunde, iar acestea, la abordarea unor probleme importante, la formularea unor cerințe și în cele din urmă la acțiune socială.“ În mod ideal, continuă el, „social media ar fi nu doar un instrument de înlăturare spectaculoasă a opresorilor, ci și
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
ieșea din cancelarie: vino jos! Când? Și acum, dacă poți. Da. Și acum. Și se duseră, unul după altul, jos. Repetară actul deschizător de nou capitol de istorie În viața lor. Mai potolit decât ieri. Mai pe așezate. Mai cu saț, parcă, acest al doilea, decât primul. Apoi, stătură de vorbă. El Îi povesti, totul, de acasă. Ea Îi mărturisi, că, la rându-i, Își petrecuse noaptea, aproximativ În același fel, ca și dânsul, doar, că, nu discutase, nimic, cu nimeni
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
construită pe subțireafăr’ de temelie orizontală gravitațională și gata parcă să exulte în chiar clipa narcotică de dinaintea iminentei, catastrofalei căderi. Relația transsubiectivă are reper elita, prin definiție creatoare și sporitoare, nobil generoasă. Odată cu darul, elita îți dă capacitatea de degustare, sațul intim, măsura; și omul este măsura, iar nu nemăsura tuturor lucrurilor, nu devoratorul universal. Democrația fără elită, democrație a obiectelor de consum, ne face cu-nfioraresă decodificăm anume apucături antropofage, de autodevorare la nivelul (a se citi: subnivelul) speciei. Subiectul devine
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
ireversibil, Vezi Duhul Sfânt făcut sensibil? Precum atunci, și azi - întocma: Mărunte lumi păstrează dogma. Să vezi, la bolți, pe Sfântul Duh Veghind vii ape fără stuh, Acest ou-simbol ți-l aduc, Om șters, uituc. Nu oul roșu. Om fără saț și om nerod, Un ou cu plod Îți vreau, plocon, acum de Paște; Îl urcă-n soare și cunoaște! * Și mai ales te înfioară De acel galben icusar, Ceasornic fără minutar, Ce singur scrie când să moară Și ou și
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Eu vin de-aici, de nu știu unde vin, În mine taina și-a săpat stigmatul, Am strâns avar parfumul meu de crin Chiar de m-am înfrățit cu necuratul... Pe drumul vieții, colindând haihui Cu toți neconformiștii laolaltă, Sorbind cu saț din vinul meu gălbui, Sub pași simțeam pământul, cum tresaltă, Poteci tăcute șerpuind, plângând, Ca-n coapsa de fioruri străbătută În liturghii ascunse, până când Ecouri se scurgeau din alăută... Și alte melodii nășteau pe rând; Știu, cântecele ce vă cânt
CINE? by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83764_a_85089]
-
simțim ca amorțeală a sângelui, frigul ne îmbracă în propria-i piele. Frica încape toată spaima de a fi parte dintr-o secundă. Când te îmbraci cu frigul, ce tremur te mai poate zdruncina? Când te hrănești cu foame, de saț și de poftă nimic nu ține mai mult. Teama de foame este peste frica de moarte. Ai adus, bă? Hai, ia și tu o felie și fuga în clasă! Ia, rupe și un colț de pâine! Ce te rușinezi ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
dar pe partea portocalie de ce sunt riduri ca pe fruntea Ta? Care jumătate mi-ai promis-o când eram prunc: cea ruptă precum o turtă împărțită la doi sau jumătatea care nu a fost niciodată plină? Cine a mușcat fără saț, din lună, Maică? O doime absentă dintr-un întreg nu poate exista într-o altă doime de umbră, așa cum nu poate cuibul crește din seva pomului, pasărea din iuțeala glontelui, pușca din sângele vânătorului... Maică, invidia sfinților resuscitează lacrima viței
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
cuvine. Iubesc tot ce se perindă-n juru-mi îngust, Dar cine poate stăpâni frica pe care o gust? Vine si noaptea peste posibilul soare amenințat! Este rece, tremur și mă simt neajutorat... Lumea mă supune și râde prea ironic fără saț... Sunteți și voi oare, zilnic, atât de resurscitați? Strâng toamne lângă pietrele ce s-au aruncat fără temei, Și contemplez asupra caracterelor unor josnice femei... Mi se închid drumuri pe care ziua eu le-am visat... Clinchetul copilăriei este deja
by MIHAI TODERICĂ [Corola-publishinghouse/Imaginative/1008_a_2516]
-
s-alătură călări, Și unul înspre altul se pleacă-n desmierdări - Dar buzele ei roșii păreau că-s sângerate. Ei trec ca vijelia cu aripi fără număr, Căci caii lor aleargă alăturea-nspumați, Vorbind de-a lor iubire, iubire fără saț - Ea se lăsase dulce și greu pe al lui braț Și-și răzimase capul bălaiu de al lui umăr. " Arald, nu vrei pe sînu-mi tu fruntea ta s-o culci? Tu zeu cu ochii negri... O! ce frumoși ochi ai
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
Venea plutind în adevăr Scăldat în foc de soare. {EminescuOpI 172} Din negru giulgiu se desfășor Marmoreele brațe, El vine trist și gânditor Și palid e la față; Dar ochii mari și minunați Lucesc adânc himeric, Ca două patimi fără saț Și pline de-ntuneric. - "Din sfera mea venii cu greu Ca să te-ascult ș-acuma, Și soarele e tatăl meu, Iar noaptea-mi este muma; O vin-odorul meu nespus, Și lumea ta o lasă; Eu sunt luceafărul de sus, Iar
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
vrea în fine s-auzi cum o rostesc... De-un ceas tu caști în fața-mi - acuma-nsă dorești Drept preț, să-ți spun amoru-mi în-versuri franțuzești, Idee! Și de brațu-mi atârni dulcele-ți braț. Întorc spre tine capul, privesc fără de saț, Cu gura de-al tău umăr încet și trist șoptesc: Ești prea frumoasă, Doamnă, și prea mult te iubesc! {EminescuOpIV 292} CU GÎNDIRI ȘI CU IMAGINI Cu gândiri și cu imagini Înnegrit-am multe pagini: Ș-ale cărții, ș-ale
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
puteau subjuga plăcerii, o puteau face să țipe tare În bucuria ei. În timp ce ea, Mabel Warren, care o salvase din mormântul unei vieți de guvernantă, o hrănise și-o Îmbrăcase, care ar fi putut-o iubi cu aceeași pasiune fără saț până la moarte, nu avea alte mijloace decât buzele ca să-și exprime dragostea. Toto timpul trebuia să facă față faptului că nu oferea plăcere și nu se alegea ea Însăși cu mai mult decât un amar sentiment de insațietate. Acum, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
Margareta, căci Încep să-mi piuie timpanele. A apărut la capătul aleii E. Înaintează maiestuoasă, cu acel mers solemn de marchiză; merge drept și nu se uită decât la mine. Eu nu o văd decât pe ea. Ne privim fără saț. E o bucurie atât de intensă a revederii, că nu mai putem să ne ascundem de ceilalți. Uităm unde suntem. Nu auzim nimic. Nu ne vedem decât ochii, niște telescoape imense ce se atrag reciproc Încleștate, reflectându-se unul Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
bărbie/ să nu te ștergi cu mâneca, frate/ așa parfum/ așa venin// ai să sfărâmi cu măselele tale/ sintaxa mea fragilă/ diafanele coaste de poem// ai să te hrănești cu măduva/ și zeama cuvintelor mele,/ sper să-ți fie de saț/ poate-ți ajunge de foame,/ lasă că strâng eu,/ tu mergi cu Domnul/ zi bogdaproste și pleacă// să fie primit,/ ești primul meu cititor" (Iubite cetitoriu). Deși reprezentativ, din perspectiva oscilației între registre și stiluri diferite, pentru ansamblul cărții, acest
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]