80 matches
-
revoluționară. Nu vrem să spunem că aceste lucrări sunt cu totul lipsite de slăbiciuni. Reportajul lui Ioanichie Olteanu, de exemplu, ar fi câștigat dacă făcea și mai mult loc faptelor: nuvela lui Gh. Cristea e precipitată în final și restul sațului abia sugerat, abia schițat, puțin legat cu viața gospodăriei colective: Întâmplările de pe Călmățui ar fi fost mult mai expresive dacă țăranii muncitori erau arătați și mai puternic în ofensivă, mai legali de lupta partidului - care apare, de altfel, palid”. *** N.
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Că-i încercat din bătaie, nici vorbă ! Dar nici gândești cât folosește omului slujitul : prinzi de ici un sfat, de colo o șmichirie... Dinspre partea mâncării, habar de grijă cât ești strungăraș. Asta i-a stânarului, mai degrabă îl ajunge sațul. Omul ți-aduce oaia la stână, primăvara, slabă, cum a scos-o din iernat : o zboară vântul și curge lâna de pe ea. Pe la sfântul Gheorghe, când vin gospodarii să le tundă, toate-s cu spinarea ca doba. Treaba strungărașului să
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
s-alătură călări, Și unul înspre altul se pleacă-n desmierdări - Dar buzele ei roșii păreau că-s sângerate. Ei trec ca vijelia cu aripi fără număr, Căci caii lor aleargă alăturea-nspumați, Vorbind de-a lor iubire, iubire fără saț - Ea se lăsase dulce și greu pe al lui braț Și-și răzimase capul bălaiu de al lui umăr. " Arald, nu vrei pe sînu-mi tu fruntea ta s-o culci? Tu zeu cu ochii negri... O! ce frumoși ochi ai
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
Venea plutind în adevăr Scăldat în foc de soare. {EminescuOpI 172} Din negru giulgiu se desfășor Marmoreele brațe, El vine trist și gânditor Și palid e la față; Dar ochii mari și minunați Lucesc adânc himeric, Ca două patimi fără saț Și pline de-ntuneric. - "Din sfera mea venii cu greu Ca să te-ascult ș-acuma, Și soarele e tatăl meu, Iar noaptea-mi este muma; O vin-odorul meu nespus, Și lumea ta o lasă; Eu sunt luceafărul de sus, Iar
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
Eu vin de-aici, de nu știu unde vin, În mine taina și-a săpat stigmatul, Am strâns avar parfumul meu de crin Chiar de m-am înfrățit cu necuratul... Pe drumul vieții, colindând haihui Cu toți neconformiștii laolaltă, Sorbind cu saț din vinul meu gălbui, Sub pași simțeam pământul, cum tresaltă, Poteci tăcute șerpuind, plângând, Ca-n coapsa de fioruri străbătută În liturghii ascunse, până când Ecouri se scurgeau din alăută... Și alte melodii nășteau pe rând; Știu, cântecele ce vă cânt
CINE? by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83764_a_85089]
-
Să-ți spun un lucru - n-ai să-l afli nici din cărțile comuniștilor, nici din gura marilor Români, mai ales dacă-s nebasarabeni: povestea cu antisemitismul au scornit-o comuniștii și-au muls-o și-au pompat-o până la saț, până la greață. Noi, normaliștii din Basarabia eram cu toții de la sate, nu? ; În satele noastre aveam: Grecii noștri, Rușii noștri, Hoholii noștri, Paleacii noștri, Țâganii noștri, Jâdanii noștri - erau ei altfel, se Îmbrăcau mai altfel, vorbeau și În altă limbă - dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
am întins mîna împotriva ta, am micșorat partea de întreținere pe care ți-o rînduisem, te-am lăsat în voia vrăjmașelor tale, fiicele Filistenilor, care au roșit de purtarea ta nelegiuită. 28. Apoi ai curvit cu Asirienii, pentru că erai fără saț; ai curvit cu ei, și tot nu te-ai săturat. 29. Ți-ai înmulțit curviile cu țara Canaanului și pînă în Haldea, dar nici acolo nu te-ai săturat. 30. Ce slăbiciune de inimă ai avut, zice Domnul, Dumnezeu, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
de mămăligă, un ou copt și un castravete. Era soare. Scorțoșată de noroi, o scroafă cu purceii guzuind sub burtă grohăia în șanț. Fără grabă, Neculai băga dumicații în gură. Clefăind robit, nu băga în samă nimic. Când îl ajunse sațul, zvârli cojile și se întinse pe iarbă cu pălăria pe obraz. Soarele înclina către pădure. Dinspre livezi nu răzbătea nici un susur. O vacă începu să ragă între corcoduși iar la o fântână scârțâia roata. Trecând șfară peste drum, pe nuci
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
istoria lumii? Rodin, vorbind În acest fel, devine Înspăimântător. Toate acele instincte de ambiție sanguinară, sacrilegă, execrabilă ce se manifestaseră la papii Renașterii se zăresc acum pe fruntea acestui fiu al lui Ignacio. Văd bine: o sete de dominație fără saț agită sângele-i impur, o sudoare arzătoare Îl inundă, un soi de abur grețos se Împrăștie În juru-i. Cum să-l lovesc pe acest ultim dușman? Am deodată intuiția neașteptată, pe care poate s-o nutrească numai cel pentru care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
ieșea din cancelarie: vino jos! Când? Și acum, dacă poți. Da. Și acum. Și se duseră, unul după altul, jos. Repetară actul deschizător de nou capitol de istorie În viața lor. Mai potolit decât ieri. Mai pe așezate. Mai cu saț, parcă, acest al doilea, decât primul. Apoi, stătură de vorbă. El Îi povesti, totul, de acasă. Ea Îi mărturisi, că, la rându-i, Își petrecuse noaptea, aproximativ În același fel, ca și dânsul, doar, că, nu discutase, nimic, cu nimeni
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
aici pentru a se obține crisparea proprie prostiei. Cel prost nu poate spune niciodată "sînt prost", pentru că atunci ar apărea instantaneu acea dedublare și acel tip de reflexivitate care sânt străine de prostie. Cel prost nu cunoaște oboseala, lehamitea și sațul, cântărirea lucrurilor și tentația renunțării. Instalat în proiect, el nu are simțul relativității, pentru că nu poate compara. Cel prost cade în proiectul propriu în chip admirativ; întrucît atitudinea lui este eminamente in-sistentă, lui îi este refuzată distanța necesară pentru nașterea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
mînca; nu mînca; Moldova; multă; de nemaipomenit; neplăceri; neplăcut; nepotolită; neputință; nervi; nesătul; nesăturat; niciodată; nu; oală; oameni; obișnuință; la ore; papanași; pasivitate; de pîine; prăjituri; problemă; pui; de putere; rezistență; român; România; salam; salată; salate; săraci; sărăcie; sărmani; sărmanii; saț; simț; sistem digestiv; situația din Moldova; slăbiciune; somn; studenție; suferință; supă; supărare; superman; tare; tragedie; tremura; trist; universală; universitate; URSS; viață; vin; a vrea mîncare (1); 799/215/64/151/0 foc: căldură (123); arde (92); apă (44); cald (43
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
muncă; muncitor; murături; necesar; nepăsare; nesătul; nesimțire; nimic; o, da!; obosit; ou; palmă; palme; păpa; pepene; pește; piure; plăcinte; plin; poamă; portocală; potoli foamea; potolire; praf; produse; proteină; rahat; rar; reacție; realimentare; regim; relaxare; ritual; roade; ruguma; salam; sandwich; saturație; saț; a sătura; săturate; pe săturate; scîrbos; servește; servi; a se servi; societate; Somalia; somn; sos; spaghetti; stare; subțire; supraviețui; a supraviețui; supraviețuire; ștrudel; terci; din timpul meu prețios; torte; tot ce-i sănătos; tot; toți; trebuință; urzici; vitamina C; zacuscă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mîncare bună; mîncare, tort; mofturi; mort; multe; necesitate; nerăbdare; nesaț; noroc; obez; papile gustative; parte; pasiune; paste; păcat; picant; plăceri; plăcintă; de plăcinte; poftă de viață; pofte; pofticioasă; potolit; prînz; profesor; război; rîvnă; roz; de salam; salam; salivă; salivează; saturație; saț; sănătate; senzație; de sex; shaorma; stare; stînga; a tînji după ceva; trai; unt; viciu; vin; vise; vreau; zahăr(1); 776/153/42/111/0 politic: minciună (69); minciuni (26); partid (26); Băsescu (24); guvern (23); președinte (22); parlament (21); lege
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
îmbucat, așa că trebuie să o pui în picioare. Locul oalei cînd o iei de la foc, de pe vatră, să l astupi, că altfel rămîi cu gura căscată la moarte. Cînd fierbe oala la foc, să nu mănînci, că nu vei avea saț în nouă zile dupăolaltă. Cînd pui oala la foc pentru prima dată, să-i faci semnul crucii cu mîna, ca să fie curată și să ție mult. Să nu te uiți la fundul oalei, ci dă cu lingura, dacă vrei să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Stați voi boi, nu rumegați Durerile mi-alinați >> . Și boii cum auziră Îndată pe loc stătură. ăă - Boulenilor iubiți Binecuvîntați să fiți Și de mine pe pămînt Și de Dumnezeu cel sfînt. La umblat să aveți pas lin La mîncare saț deplin. Un ceas voi să mîncați İar un ceas să rumegați >> . Pe la cîntători tîrziu Prea slăvita naște fiu Și cînd naște maica sfîntă İeslea cea cu fîn pe jos Se preschimbă-n rai frumos Și de-acum pînă-n vecie Pe
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
bărbie/ să nu te ștergi cu mâneca, frate/ așa parfum/ așa venin// ai să sfărâmi cu măselele tale/ sintaxa mea fragilă/ diafanele coaste de poem// ai să te hrănești cu măduva/ și zeama cuvintelor mele,/ sper să-ți fie de saț/ poate-ți ajunge de foame,/ lasă că strâng eu,/ tu mergi cu Domnul/ zi bogdaproste și pleacă// să fie primit,/ ești primul meu cititor" (Iubite cetitoriu). Deși reprezentativ, din perspectiva oscilației între registre și stiluri diferite, pentru ansamblul cărții, acest
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
vrea în fine s-auzi cum o rostesc... De-un ceas tu caști în fața-mi - acuma-nsă dorești Drept preț, să-ți spun amoru-mi în-versuri franțuzești, Idee! Și de brațu-mi atârni dulcele-ți braț. Întorc spre tine capul, privesc fără de saț, Cu gura de-al tău umăr încet și trist șoptesc: Ești prea frumoasă, Doamnă, și prea mult te iubesc! {EminescuOpIV 292} CU GÎNDIRI ȘI CU IMAGINI Cu gândiri și cu imagini Înnegrit-am multe pagini: Ș-ale cărții, ș-ale
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Margareta, căci Încep să-mi piuie timpanele. A apărut la capătul aleii E. Înaintează maiestuoasă, cu acel mers solemn de marchiză; merge drept și nu se uită decât la mine. Eu nu o văd decât pe ea. Ne privim fără saț. E o bucurie atât de intensă a revederii, că nu mai putem să ne ascundem de ceilalți. Uităm unde suntem. Nu auzim nimic. Nu ne vedem decât ochii, niște telescoape imense ce se atrag reciproc Încleștate, reflectându-se unul Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
doarme, apoi se conving că femeia Îi este credincioasă bărbatului. Fidelitatea Îi este răsplătită: pe un pumn de bani te vei culca și pe doi te vei scula. O altă legendă are ca topos moara. Sub titlul De când au oamenii saț. De când se dă de pomană este narată următoarea istorie: după ce Dumnezeu a construit lumea, a făcut și moara cu morar. Însă morarul acela mânca foarte mult. Făcea mămăliga Într-un ceaun mare și n-ar fi dat nimănui nimic. Vine
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
aici pentru a se obține crisparea proprie prostiei. Cel prost nu poate spune niciodată „sunt prost“, pentru că atunci ar apărea instantaneu acea dedublare și acel tip de reflexivitate care sunt străine de prostie. Cel prost nu cunoaște oboseala, lehamitea și sațul, cântărirea lucrurilor și tentația renunțării. Instalat în proiect, el nu are simțul relativității, pentru că nu poate compara. Cel prost cade în proiectul propriu în chip admirativ; întrucât atitudinea lui este eminamente in sistentă, lui îi este refuzată distanța necesară pentru
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
doarme, apoi se conving că femeia îi este credincioasă bărbatului. Fidelitatea îi este răsplătită: "pe un pumn de bani te vei culca și pe doi te vei scula". O altă legendă are ca topos moara. Sub titlul De când au oamenii saț. De când se dă de pomană [Niculiță-Voronca] este narată următoarea istorie: după ce Dumnezeu a construit lumea, a făcut și moara cu morar. Însă morarul acela mânca foarte mult. Făcea mămăliga într-un ceaun mare și n-ar fi dat nimănui nimic
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
multe despre subiectul nostru“, îmi scria Jones. „Cultivăm acum relații de prietenie care păreau uitate. Bârfim, împărtășim informații și stăm la taclale. Ca și discuțiile la un pahar (pe care irlandezii le numesc craic), taclalele pot să ducă la conver sații profunde, iar acestea, la abordarea unor probleme importante, la formularea unor cerințe și în cele din urmă la acțiune socială.“ În mod ideal, continuă el, „social media ar fi nu doar un instrument de înlăturare spectaculoasă a opresorilor, ci și
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
cele de rușine: cu minciunile, cu clevetirile, cu pizma, cu osândirea, cu trufia, cu nepăsarea, cu neiubirea de frați și cu ținerea de minte a răului, cu iubirea de argint, cu desfrânarea, cu mânia, cu scumpetea, cu mâncarea cea fără de saț, cu beția, cu multă vorbire, cu gândurile cele rele și viclene, cu obiceiurile cele rele și cu aprinderea spre desfrânare, având osebită voire spre toată pofta cea trupească. O, rea voire a mea, pe care nici dobitoacele cele necuvântătoare nu
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
decât de Urmuz, tragicul „muzicant și grefier la Curtea de Casație”, cum îl numea într-un medalion extraordinar Tudor Arghezi. Iată cum își începe Urmuz „Fuchsiada, Poem eroico-erotic și muzical, în proză”: „Fuchs nu a fost făcut chiar de mama saț La început, când a luat ființă, nu a fost nici văzut, ci a fost numai auzit, căci Fuchs când a luat naștere a preferat să iasă prin una din urechile bunicii sale, mama sa neavând deloc ureche muzicalăț”. Cât privește
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]