201 matches
-
scoțând la iveală astfel „adevărata” sa origine și urmând raționamente asemănătoare cu cele pe care le-am prezentat puțin mai sus (vezi 14.2.a; Stern 1976, pp. 318-320). 15 Sărbători și solemnități: Anul sabatic și Jubileul 15.1. Anul sabatic Înainte de expunerea preceptului sâmbetei pe care l-am examinat în capitolul precedent, în Ex 23,10-11, se găsește următoare poruncă: „zece ani vei semăna pământul și îi vei culege roadele; al șaptea însă îl vei lăsa necultivat (ebr. tišmĕțennăh, rădăcina
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
requiescere facis, „vei face să se odihnească”. Conform acestei norme, un an odată la șapte ani, pământul trebuia lăsat să se odihnească și nu era cultivat; deoarece era vorba mereu de al șaptelea an, se obișnuiește să fie numit „an sabatic”, în ebraică šĕnat šabbătôn (cf. Lev 25,5). a) Conceptul de an sabatic se aseamănă cu norma despre emanciparea evreului devenit sclav din cauza datoriilor (Ex 21,1 ș.u.), în care se prevede ca, după o perioadă de lucru de
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
la șapte ani, pământul trebuia lăsat să se odihnească și nu era cultivat; deoarece era vorba mereu de al șaptelea an, se obișnuiește să fie numit „an sabatic”, în ebraică šĕnat šabbătôn (cf. Lev 25,5). a) Conceptul de an sabatic se aseamănă cu norma despre emanciparea evreului devenit sclav din cauza datoriilor (Ex 21,1 ș.u.), în care se prevede ca, după o perioadă de lucru de șase ani, în al șaptelea să i se acorde libertatea; în cazul nostru
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
este extinsă și la persoanele care au acumulat datorii. b) Principiile fundamentale exprimate în Dt 15,1 ș.u. se găsesc și în Lev 25,1-7, un text puțin mai confuz. Acesta este unicul text în care apare expresia „an sabatic”, folosită astăzi în mod curent. Textul afirmă: „pământul va celebra sabatul în onoarea lui Yhwh; șase ani vei semăna...”. LXX traduce: annapaúsetai hē gḗ ... sábbata tṓ kyríō, „pământul se va odihni ... o sâmbătă pentru Domnul”; iar Vulgata latină: sabbatizes sabatum
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
În orice caz, prin această rădăcină se pot formula atât concepte legate de cult, cât și de viața seculară; traducerea greacă a LXX și-a găsit un termen tehnic, ceea ce în Vulgata se constată doar parțial. 15.2. Originea anului sabatic Dat fiind caracterul în primul rând agricol al acestei practici, cel puțin luând în considerare atestarea sa în afara Deuteronomului (aspectul agricol lipsește din conceptul sâmbetei săptămânale unde e cerută doar încetarea muncii și dedicarea întregii zile Domnului), ne întrebăm dacă
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
de restitutio in integrum, de restabilire a condițiilor originare ale solului după deteriorarea sa, cauzată de intervenția omului. b) Dacă exista această uzanță se ridică întrebarea: cum se punea în practică, efectiv, principiul odihnei pământului? Plecând de la paralelismul dintre anul sabatic și eliberarea sclavului din cauza datoriilor (Ex 21,2 ș.u.), unii comentatori presupun că, la origine, odihna pământului nu se celebra în toată țara în același an, dar că se crea un fel de rotație prin necultivarea alternativă a câmpurilor
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
un principiu greu de realizat în practică: cum ne putem imagina ca, în decursul unui an agricol, toată țara să nu producă nimic? c) De unde provenea šĕmițțăh în Israel? Odată ce am admis caracterul său specific agricol, trebuie să analizăm anul sabatic în contextul Orientului antic, în special al Canaanului; metodologia aceasta este susținută și de afirmația că această sărbătoare se celebra „în onoarea lui Yhwh” (Lev 25,2), ca și cum aproape că ar fi fost vorba de două posibile alternative. Ei bine
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
Ugarit, cf. Gray 1957 și Jacob 1962, pp. 115 ș.u.). Dar, după cum am notat deja, aceasta este o interpretare controversată, și există comentatori care o neagă în mod absolut. Dacă am reuși să demonstrăm originea cananeană a instituției anului sabatic (ținând cont de legătura strânsă dintre cult și agricultură în toată regiunea), cu siguranță am descoperi explicația logică a preluării sale de către Israel și a îmbogățirii sale ulterioare cu elemente teologice. d) În ciuda caracterului lor problematic, aceste explicații au un
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
exclud reciproc, ci se completează ca piesele unui mozaic. Din păcate, deoarece informațiile sunt incomplete și discutabile, raționamentele noastre rămân la stadiul ipotetic. 15.3. Yhwh - unicul proprietar al pământului În stadiul actual al cercetărilor, se presupune că instituția anului sabatic a fost un rezultat al combinării unor elemente agricole de inspirație cananeeană cu teologia lui Israel. E interesant de observat că israelitul considera că proprietatea pământului este precară, deoarece adevăratul proprietar al pământului este Yhwh, a cărui stăpânire efectivă asupra
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
verset al cărui text nu s-a păstrat în întregime, tradus după o formă la care s-au adus amendamente. Din pasaje precum Lev 26,35-43 și 2Cr 36,21 se poate cu ușurință deduce că, în perioada preexilică, anul sabatic nu era practicat, astfel încât, conform primului din cele două fragmente, exilul babilonian constituie momentul în care pământul își rezervă singur odihna necesară ce nu i-a fost acordată; analog, al doilea fragment apreciază exilul ca un fel de compensație pentru
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
era practicat, astfel încât, conform primului din cele două fragmente, exilul babilonian constituie momentul în care pământul își rezervă singur odihna necesară ce nu i-a fost acordată; analog, al doilea fragment apreciază exilul ca un fel de compensație pentru anii sabatici care nu au fost celebrați! 15.6. Referințele din epoca elenistă După cazul controversat din Neh 10,32, abia începând cu epoca elenistă găsim referințe mai mult sau mai puțin explicite la practica anului sabatic. a) J. Flavius, în Ant
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
fel de compensație pentru anii sabatici care nu au fost celebrați! 15.6. Referințele din epoca elenistă După cazul controversat din Neh 10,32, abia începând cu epoca elenistă găsim referințe mai mult sau mai puțin explicite la practica anului sabatic. a) J. Flavius, în Ant XI 343; XV 7, menționează un episod în care povestește că Alexandru cel Mare, cucerind Palestina, ar fi renunțat să ceară tribut lui Israel, imediat ce i-a fost adus la cunoștință că anul precedent a
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
în Ant XI 343; XV 7, menționează un episod în care povestește că Alexandru cel Mare, cucerind Palestina, ar fi renunțat să ceară tribut lui Israel, imediat ce i-a fost adus la cunoștință că anul precedent a fost un an sabatic și că, de aceea, iudeii și samaritenii nu culeseseră nimic. Episodul acesta este însă legendar și istoricitatea sa este contestată de cercetători. b) J. Flavius mai semnalează un caz, la începutul domniei lui Irod (40 î.C.). Ba mai mult
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
și istoricitatea sa este contestată de cercetători. b) J. Flavius mai semnalează un caz, la începutul domniei lui Irod (40 î.C.). Ba mai mult, istoricul are convingerea că poate să reconstruiască, cu o oarecare exactitate, o cronologie a anilor sabatici; dar propunerile sale nu au fost confirmate de niciun alt izvor. c) Prima informație credibilă pe plan istoric se află în 1Mac 6,49-54 care afirmă că refugiații evrei în localitatea Bet Șur, atacată și ocupată de Antioh IV spre
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
1Mac 6,49-54 care afirmă că refugiații evrei în localitatea Bet Șur, atacată și ocupată de Antioh IV spre anul 164 î.C. (adică aproape un an înainte de moartea sa), au suferit foametea deoarece cu un an înainte celebraseră anul sabatic. Așadar, anul 165/164 ar fi o dată relativ sigură pentru cel puțin un caz. În toate aceste exemple, dacă rezultatele au fost atât de dezastruoase, odihna câmpului trebuie să se fi practicat pe plan național și cu maximum de rigoare
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
practicat pe plan național și cu maximum de rigoare! d) Deci A. Pena (1953) are dreptate atunci când notează că „această legislație a rămas literă moartă în perioada de dinainte de exil”. Sau, mai degrabă, putem spune că, înainte de exil, practica anului sabatic nu este atestată. Și în Cartea Jubilellor anul sabatic este celebrat împreună cu Jubileul (de unde și numele; vom trata acest aspect la paragraful 8) ca unitate de măsură pentru calculele cronologice, practică atestată și la grupul de la Qumran (vezi 15.9
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
d) Deci A. Pena (1953) are dreptate atunci când notează că „această legislație a rămas literă moartă în perioada de dinainte de exil”. Sau, mai degrabă, putem spune că, înainte de exil, practica anului sabatic nu este atestată. Și în Cartea Jubilellor anul sabatic este celebrat împreună cu Jubileul (de unde și numele; vom trata acest aspect la paragraful 8) ca unitate de măsură pentru calculele cronologice, practică atestată și la grupul de la Qumran (vezi 15.9.c); și Cornelius Tacitus, Hist. IV 3 ș.u
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
Cornelius Tacitus, Hist. IV 3 ș.u. (Stern 1980, pp. 18 ș.u.) observă ironic că evreii, nefiindu-le de ajuns o zi pe săptămână să piardă vremea lenevind, au mai inventat al șaptelea an... 15.7. Atestări ale anului sabatic Mișna dedică anului sabatic tratatul Šĕbî’it. În X,3 rabbi Hillel (contemporan cu Isus) amintește de cazul unui datornic care a contractat o datorie cu rea credință, sigur că nu trebuie să o mai returneze în timpul anului sabatic. a
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
3 ș.u. (Stern 1980, pp. 18 ș.u.) observă ironic că evreii, nefiindu-le de ajuns o zi pe săptămână să piardă vremea lenevind, au mai inventat al șaptelea an... 15.7. Atestări ale anului sabatic Mișna dedică anului sabatic tratatul Šĕbî’it. În X,3 rabbi Hillel (contemporan cu Isus) amintește de cazul unui datornic care a contractat o datorie cu rea credință, sigur că nu trebuie să o mai returneze în timpul anului sabatic. a) Pentru a evita calculele
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
anului sabatic Mișna dedică anului sabatic tratatul Šĕbî’it. În X,3 rabbi Hillel (contemporan cu Isus) amintește de cazul unui datornic care a contractat o datorie cu rea credință, sigur că nu trebuie să o mai returneze în timpul anului sabatic. a) Pentru a evita calculele complicate și pentru a tutela drepturile debitorului și ale creditorului s-a instituit așa-numitul prosbôl (termen de origine grecească, derivând probabil din pròs boulḗ bouletòn, „din dorința celor interesați”), prin care cele două părți
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
s-a instituit așa-numitul prosbôl (termen de origine grecească, derivând probabil din pròs boulḗ bouletòn, „din dorința celor interesați”), prin care cele două părți declarau solemn în fața tribunalului și în prezența martorilor, înainte de a concretiza raportul, că viitorul an sabatic nu va avea nici un efect asupra raportului lor. În viziunea lui Hillel, paradoxal, măsura tindea să tuteleze mai mult pe debitor decât pe creditor: apropiindu-se un an sabatic, era din ce în ce mai greu să obții credite și comerțul stagna. În realitate
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
și în prezența martorilor, înainte de a concretiza raportul, că viitorul an sabatic nu va avea nici un efect asupra raportului lor. În viziunea lui Hillel, paradoxal, măsura tindea să tuteleze mai mult pe debitor decât pe creditor: apropiindu-se un an sabatic, era din ce în ce mai greu să obții credite și comerțul stagna. În realitate, însă, clauza prosbôl nu numai că nu elimina abuzurile, dar golea instituția și de elementele sale sociale pozitive și adecvate. În orice caz, această prevedere dă mărturie despre importanța
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
începutul erei comune. Într-un contract provenit din Wadi Murabaat (în apropiere de Qumran, Benoit 1961, n. 18, lin. 7), datând din epoca lui Nero (55-56 d.C.), chiar dacă nu apare cuvântul prosbôl, se afirmă că documentul este supus clauzei anului sabatic. b) În concluzie, se poate afirma că primele mențiuni sigure despre practica anului sabatic apar abia în secolul al II-lea î.C., precedate probabil de o alta în Neh 10,32b; de atunci se pare că practica a fost
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
Benoit 1961, n. 18, lin. 7), datând din epoca lui Nero (55-56 d.C.), chiar dacă nu apare cuvântul prosbôl, se afirmă că documentul este supus clauzei anului sabatic. b) În concluzie, se poate afirma că primele mențiuni sigure despre practica anului sabatic apar abia în secolul al II-lea î.C., precedate probabil de o alta în Neh 10,32b; de atunci se pare că practica a fost constantă. c) În fine, un fragment special este Dt 31,9,13, întrucât este
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
î.C., precedate probabil de o alta în Neh 10,32b; de atunci se pare că practica a fost constantă. c) În fine, un fragment special este Dt 31,9,13, întrucât este autonom față de toate celelalte mențiuni ale anului sabatic. Sărbătoarea e legată de cea a corturilor și de proclamarea Torei (cf. 12.3.i). Stratul Deuteronomului în care apare textul este unul din cele mai recente, fiind probabil o încercare de a cupla un număr cât mai mare de
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]