82 matches
-
de a trăi mărginit, în interiorul breslelor. Cum se manifestă aceasta? La declararea nașterii unui copil al unui zugrav de trăsuri participă ca martori un alt zugrav de trăsuri și un zugrav de case. La cea a unui copil de cotiugar (sacagiu) - doi cotiugari. La cea a unui copil de comerciant - doi comercianți. Și așa mai departe. în plus, evreii își păstrează reflexele de tip ghetou, evitînd metisajele. Dar dincolo de toate acestea există și o nevoie de comunicare între etnii, un „comerț
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de formă, în lapte, în lînă, în carne. A toarce este o schimbare de formă. Lîna brută se-ntinde-n fire, apoi se țese și așa mai departe. Vin acum schimbările de loc. Drumuri de fier, canaluri, poduri, trăsuri, hamali, sacagii, birjari nu înaintează decît schimbări de loc. Schimbările de loc sînt improductive și, cu cît mai puține se fac, cu atît mai mult folos are și producătorul și consumatorul. Ele devin cu atît mai mici și mai puțin costisitoare cu
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
ei tre-buie să dețină un livret pe care sînt însemnate datele angajării și ale plecării și aprecierile patronilor. În sfîrșit, există o întreagă mulțime de meserii subordonate, începînd cu servitorii din casele burgheze sau aristocratice, pînă la meseriile minore de sacagiu, vînzător de lemne, coșar sau pînă la zilierii care își vînd forța brațelor cu ziua, așteptînd să fie angajați în una din piețele orașului (piața Grève din Paris). Creșterea prețurilor din secolul al XVIII-lea provoacă o agravare a situației
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Steagul ienicerilor era alb, cu un verset din coran și un iatagan brodate cu aur; aga ienicerilor avea semn al puterii trei tuiuri. Ienicerii purtau cu ei cazanele de ciorbă și polonice. Mai marii lor lor se chemau "ciorbagii" (coloneii), sacagii (căpitani); bucătarii cu șorțuri de piele neagră umblau la locurile de cinste. Ienicerii purtau măntăli vinete și calpace nalte albe împodobite cu pene de pasărea raiului. Urmași din osul Prorocului purtau turban verde. Ordine și disciplină. Liniște și curățenie. "Candelele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mai sus, n.a.), negustorii turci vor înceta să mai facă comerț. Numeroși evrei stabiliți în Moldova, la sfârșitul secolului al XVIII-lea, originari din Polonia, se ocupau cu comerțul, cu camăta, cu fabricarea rachiului sau erau meseriași (croitori, ciubotari, alămieri, sacagii etc.). În numai două-trei decenii, aceștia au prosperat și s-au mutat din cartierele sărace spre centrele urbane. Încetul cu încetul, zonele centrale s-au populat, îndeosebi cu evrei, care au format o nouă aristocrație financiară. În secolul al XIX
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Sfântul Gheorghe la Capul Podului Mogoșoaiei și de acolo, cu taică-meu, la Hipodrom, prin șosele cu praful de o palmă și În care țigănușii se dădeau roată În mâini, după golo ganii zvârliți. și i-am apucat pe ultimii sacagii, cu lumânărica de ceară aprinsă și lipită de doaga butoiului lor pe roate, strigând: „Apă de pomană, apă!“; ca și pe ultimii spoitori În șalvari arnău țești, tăbărâți cu tot tribul, În cap cu bulibașa cel mătăhălos, pletos și bărbos
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
proprii, precum, la București, Sinagoga Breslei Croitorilor (fondată În 1837), Sinagoga Cizmarilor (1855), Sinagoga Tinichigiilor (1896) etc. Mai ales În Vechiul Regat, multe denumiri de meserii au devenit nume patronimice preluate de evrei. Pe lângă nume ca Breslașu, Bacalu (Băcanu), Bărbieru, Sacagiu, Birjaru, Făinaru (Moraru), Casapu (Măcelaru), Dascălu sau Crâșmaru, evreii au preluat ca nume și denumiri românești de meserii artizanale : Argintaru, Blănaru, Boiangiu (vopsitor), Butnaru/Bodnaru (ciubărar), Căciularu, Căldăraru, Croitoru, Dogaru, Dulgheru, F(i)eraru, Mătăsaru, Opincaru, Pantofaru, Sticlaru, Stoleru, Tăbăcaru
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
p. 233)"/>. Este și lumea „uliței evreiești” dintr-un stetl nord-moldovenesc (Dorohoi) de la Început de secol XX, așa cum a fost ea descrisă de Ion Călugăru În romanul său autobiografic Copilăria unui netrebnic ; o lume populată de „croitori, ciubotari sau ciurari, sacagii, cotigari sau chiar cațapi” <endnote id=" (197, p. 21)"/>. Același tip de oameni (croitori, cizmari, stoleri, fierari, tinichigii, harabagii, hamali, lăutari etc.) locuiesc Într-un sărman târg din Basarabia (Holești), descris pe la 1909 de Șalom Alehem <endnote id="(744)"/>. În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de ușor de făcut și că, autoritățile trebuiau să accepte necesitatea utilizării muncii evreilor meseriași care nu au putut fi înlocuiți cu români. De exemplu, la 29 iulie 1942, Cercul de recrutare pune în vedere Poliției că evreii birjari, cotiugari, sacagii au scutire de muncă obligatorie numai până la 30 septembrie 1942 și solicită luarea de măsuri pentru înlocuirea lor cu elemente creștine să se facă în timp pentru ca populația orașului să nu sufere. La 30 septembrie 1942, Cercul de recrutare solicită
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Pentru măcelari era permisă circulația pe stradă pentru aprovizionarea cu vite în zilele și orele stabilite de primărie prevăzute în ordinele de serviciu individuale. Circulația trăsurilor pe piață cu personal românesc era între orele 5 și 21,30, iar circulația sacagiilor cu personal românesc între 7,30, -19,30. Era interzisă părăsirea domiciliului în alte ore decât cele specificate, cu amenințarea că „pentru nerespectarea dispozițiilor se vor lua măsuri de internare”1001. Lectura documentelor de arhivă, precum notele informative, referate, procesele
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
ds.22/1942, f.314. 1091 Idem, Fond Poliția Dorohoi, ds.272/1941, f.660. 1092 Ibidem, ds.272/1941, f.658-722. 1093 DJANB, Fond poliția Dorohoi, ds.272/1941, f.603. 308 Situația este confirmată și de declarația evreului Sacagiu Wolf, șeful birjarilor din Dorohoi: „la evacuarea evreilor din acest oraș, caii și trăsurile evreilor birjari: Iancu Sărăcuțu, Avram Dubnicu, Zeilic Codreanu, Iosub Fane, David Dubnicu, Iosub Hascal, au fost luate de Primăria Dorohoi”1094. Totuși, prin hotărârea Consiliului de
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
cu această notă nouă că eroul, muzicantul Ludwig Holdengraeber, e un evreu, deci un individ rasial neurastenic, bănuitor și analitic. ION CĂLUGĂRU Ion Călugăru se ocupă cu evreimea din Moldova de sus în stare aproape țărănească (cotiugari, morari, hamali, birjari, sacagii, oieri, copii noinari, babe limbute). Hahamii, ceaușii de sinagogă, băiașii de la feredeie și croitorii nu izbutesc să strice imaginea de sat autohton. Numai lumânările ce se zăresc prin case din ulițele pe care trec domoale vitele, bătrânii perciunați întorcîndu-se de la
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
capitala toropită de arșiță, în care viața își urma cursul ei patriarhal: „Dâmbovița necanalizată, joasă, murdară, trecea tot mai jos de biserica Domnița Bălașa, însă albia ei era mai apropiată de strada Carol... Acolo era și un vad de unde luau sacagiii apă, iar noi, elevii, ne scăldam vara. Cheiul Dâmboviței nu exista, grădina bisericii Domnița Bălașa nu exista, spitalul și ospiciul nu erau clădite, Palatul de Justiție nu exista...“ - aceasta este scena cu care se deschid Bucureștii de altădată, amin tiri
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mai jos de biserica Domnița Bălașa, însă albia ei era mai apropiată de strada Carol 6, apoi cotea la stânga în dosul Liceului Sf. Sava7 și uda grădina din dos a Insti tutului Buchholtzer. Acolo era și un vad de unde luau sacagiii apă, iar noi, elevii, ne scăldam vara. Cheiurile Dâmboviței nu existau, grădina bisericii Domnița Bălașa nu exista, spitalul și ospiciul nu erau clădite. Palatul de Justiție nu exista. Pe marginea gârlei, cam pe terenul pe unde trece astăzi albia ei
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
spus mai sus că Dâmbovița nu era nici canalizată, nici rectificată pe vremea aceea. Puțin adâncă, șerpuind într-o albie la nivelul stradei, murdară, fără cheiuri, cu poduri de lemn prost întreținute, alergând în zigzaguri întortocheate, avea numeroase vaduri de unde sacagiii scoteau apă.97 Fiindcă acum 50 de ani, apa nefiind introdusă la domiciliu, era vândută de sacagii, fie că o aduceau abonaților pe prețul mediu de 50 bani sacaua, fie că o vindeau pe străzi, strigându și marfa, la fel
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
într-o albie la nivelul stradei, murdară, fără cheiuri, cu poduri de lemn prost întreținute, alergând în zigzaguri întortocheate, avea numeroase vaduri de unde sacagiii scoteau apă.97 Fiindcă acum 50 de ani, apa nefiind introdusă la domiciliu, era vândută de sacagii, fie că o aduceau abonaților pe prețul mediu de 50 bani sacaua, fie că o vindeau pe străzi, strigându și marfa, la fel cu toți ceilalți vânzători ambulanți. Ori pe ce stradă locuiai, auzeai sacagiii strigând: — Apă! Apă! Haap! ... Mai
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
la domiciliu, era vândută de sacagii, fie că o aduceau abonaților pe prețul mediu de 50 bani sacaua, fie că o vindeau pe străzi, strigându și marfa, la fel cu toți ceilalți vânzători ambulanți. Ori pe ce stradă locuiai, auzeai sacagiii strigând: — Apă! Apă! Haap! ... Mai era și obiceiul, o reminiscență a păgânismului, ca urmașii unui mort să dea apă de pomană. Aceștia plăteau apa din saca și obligau pe sacagiu să o împartă gratuit la lume. Și atunci sacagiul pornea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
toți ceilalți vânzători ambulanți. Ori pe ce stradă locuiai, auzeai sacagiii strigând: — Apă! Apă! Haap! ... Mai era și obiceiul, o reminiscență a păgânismului, ca urmașii unui mort să dea apă de pomană. Aceștia plăteau apa din saca și obligau pe sacagiu să o împartă gratuit la lume. Și atunci sacagiul pornea pe străzi strigând: — De pomană! Apă! Apă! Aaap!... Acum stradele. Nu existau pe acea vreme nici unul din bulevardele actuale. Nu exista decât crâmpeiul de bulevard al Academiei între Calea Victoriei și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
auzeai sacagiii strigând: — Apă! Apă! Haap! ... Mai era și obiceiul, o reminiscență a păgânismului, ca urmașii unui mort să dea apă de pomană. Aceștia plăteau apa din saca și obligau pe sacagiu să o împartă gratuit la lume. Și atunci sacagiul pornea pe străzi strigând: — De pomană! Apă! Apă! Aaap!... Acum stradele. Nu existau pe acea vreme nici unul din bulevardele actuale. Nu exista decât crâmpeiul de bulevard al Academiei între Calea Victoriei și strada Colței.98 112 bucureștii de altădată 96. Lista
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
1955) Brăila, str. Mărului nr. 75 țel: 646132 619733; 0740055374 20581 RUJOIU VICTORITA (n. 1967) Brăila, str. Sebeș nr. 10, bl. V 1, sc. 4, ap. 68 țel: 692839 618355 19498 RUSU IULIA (n. 1955) Brăila, Bertesti țel: 604908 13482 SACAGIU MARIANA (n. 1956) Brăila, Str. Calugareni nr. 11, bl. B22, ap. 22 țel: 684822; 0723594379 23871 SANDORINO DORINA (n. 1965) Brăila, str. Celulozei bl. B4, ap. 9 țel: 681951; 0745358120 2755 SANDU AURELIA (n. 1955) Brăila, str. Galați nr. 8
TABLOU din 28 aprilie 2006 cuprinzand membrii activi ai Corpului Expertilor Contabili şi Contabililor Autorizati din România*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]
-
Germania, Nurtingen, Werastr. nr. 40, Esslingen. 80. Scutelincu Eleonora, născută la data de 12 februarie 1936 în localitatea Rădăuți, județul Suceava, România, fiica lui Matean Teodor și Josefa, domiciliată ��n prezent în Germania, Augsburg 1, Dornierstr. nr. 17 A. 81. Sacagiu Constantin, născut la data de 26 iulie 1958 în localitatea Lugoj, județul Timiș, România, fiul lui Ion și Marioara, domiciliat în prezent în Germania, Frankenthal, Albertstr. nr. 18, Pfalz. ------
HOTĂRÂRE nr. 87 din 21 februarie 1992 privind renuntarea la cetatenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199185_a_200514]
-
11. Ben Arie Emanuel, fiul lui Schor Leiba și Malvina, născut la data de 22 aprilie 1944 în București, România, cetățean israelian, cu domiciliul în Israel, Kiriat Bialik, str. Dan nr. 13. (2.581/2007) 12. Bercovich Sigal, fiul lui Sacagiu Iosef și Anuța, născut la data de 29 aprilie 1956 în Iași, județul Iași, România, cetățean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Kfar Saba, str. Haemek nr. 48/21. (103/2008) 13. Bercu Ana, fiica lui Rozental Iancu și Etti
ORDIN nr. 2.815/C din 5 noiembrie 2008 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204488_a_205817]
-
Bercovici Avram și Elchi, născut la data de 22 februarie 1935 în localitatea Botoșani, județul Botoșani, România, cetățean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Rehovot, str. Meltze nr. 7. (2.136/2004) 16. Beer Ficu, fiul lui Suhar Hâim și Sacagiu Hana, născut la data de 17 februarie 1947 în localitatea Hârlău, județul Iași, România, cetățean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Rishon LeZion, str. David Păiș nr. 10. (2.428/2007) 17. Ben Dror Ariel, fiul lui Frai Zigmund și
ORDIN nr. 1.236/C din 16 aprilie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210561_a_211890]
-
lui Manheim Alexandru și Marta, născută la data de 18 septembrie 1953 în localitatea Timișoara, județul Timiș, România, cetățean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Kiryat-Gat, str. Yehoshafat 63. Dosar nr. 3.084/RD/2005 3. Aronovici Leia, fiica lui Sacagiu Urn și Freida, născută la data de 8 octombrie 1939 în localitatea Sulița, județul Botoșani, România, cetățean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Mosav Arugot nr. 24. Dosar nr. 2.746/RD/2007 4. Balter Manuela, fiica lui Dulberg Rubin
ORDIN nr. 2.038/C din 29 iulie 2008 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201767_a_203096]
-
în străinătate 1. Agachi Vasile, fiul lui Dumitru și Aurica, născut la data de 31 ianuarie 1953 în localitatea Ruginoasa, județul Iași, România, apatrid, cu domiciliul actual în Germania, Dorfstrase 14, 18314 Spoldershagen. (991/2009) 2. Alon Gad, fiul lui Sacagiu David și Sară, născut la data de 11 octombrie 1976 în localitatea Petah Tykva, Israel, cetățean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Beer Sheva, str. Shmuel Rodensky nr. 74. (555/2009) 3. Ancel Râul, fiul lui Samoil și Clară, născut
ORDIN nr. 1.789/C din 1 iulie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213424_a_214753]