928 matches
-
o convenție grafică sau o modalitate obișnuită de comunicare, nonfigurativismul său este, în consecință, o formă subtilă de meditație filozofică, de angajare morală și de afirmare a credinței. în mod absolut, artistul glosează pe tema (spirituală și nu livrescă) a sacralității textului, a identificării transcendenței cu semnul grafic, în timp ce din perspectiva geografiei culturale el ar putea fi plasat la intersecția civilizației hebraice cu lumea imaginii arabe și cu proiecțiile grafice, în special cu acelea din categoria miniaturii, ale creștinismului de factură
Transparențele picturii decorative by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17095_a_18420]
-
tristețe, actul mitologic este întors pe dos. Dacă, în plan grav, acesta indică originea fabuloasă a ființelor și lucrurilor, aci, în plan antifrastic, indică decăderea și pieirea lor. Avem a face cu un carnavalesc ce ia în derîdre nu doar sacralitatea, ci și fenomenologia a toate cîte sînt: Era război de candele aprinse/ Roze mureau pe trotuar prelinse/ Lăsînd în aer ochi de carnavale/ Și-n pasageri bătrîni uimiri ovale// Și biata mea, fireasca întrebare/ Se preschimba încet în cerșetoare/ Răzbind
Despărțirea de mitologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15885_a_17210]
-
fundamentale. Demers romantic, vizibil încă din titlul ce identifică civilizația românească rurală cu întreg poporul român. Din această perspectivă, titlul inițial al studiului, Cadre ale gândirii populare românești, era poate mai potrivit cu conținutul cărții. Fiind însă vorba despre ideea de sacralitate, ediția ce purta acest titlu, apărută în 1985, la Cartea Românească, prezenta numeroase pagini cenzurate; actuala ediție de la Humanitas redă studiul în forma sa originală. Cartea apare ca rezultat al anchetelor sociologice făcute de Bernea în sate din Gorj, Muscel
O privire în cărțile lui Dumnezeu by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16156_a_17481]
-
înseamnă să fii ostașul lui Hristos! MAJESTATEA SA: Simt puterea ca venind de altundeva. MARELE PREOT: Sfântă povară moștenirea lui David. Ești pregătit să vii pe tronul celor vii? MAJESTATEA SA: În familia noastră deopotrivă sunt reunite măreția regilor și sacralitatea zeilor. GENERALUL: Anunțăm lumii întregi că anul acesta s-au săvârșit în țară minuni peste minuni. Pe fața pământului au apărut animale și plante nemaivăzute. Deschiși au fost ochii orbilor și destupate urechile surzilor. Mișcate picioarele ologilor au fost. Morții
FOTOGRAFUL MAJESTĂȚII SALE (ULTIMUL ÎMPĂRAT) by Valentin Nicolau () [Corola-journal/Journalistic/16377_a_17702]
-
Barbu Cioculescu Dacă și sacralitatea proprietății e un moft, după ce minți fără odihnă au trudit întru a desacraliza cam tot ce se putea, pe aproape și oricât de departe, și dacă atunci când se ridica în două picioare spre a verifica lipsa cozii, omul diviniza orice
În fine, o prognoză optimistă! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16425_a_17750]
-
coroanelor a reprezentat un fenomen de ordin germinativ (ca transmiterea unor dispoziții ereditare), dar și ceea ce a făcut să trăiască și, totodată, să moară într-un opus sonor. Au ars, de asemeni, și trunchiurile muzicii savante, trunchiuri ce adăposteau seva sacralității, a misterului artei sonore, ca operă a unei înalte origini. O origine purtătoare de multe lucruri tainice. Pîrjolirea caracterului sacru evidențiază acel vestigiu al mutilărilor sălbatice, care face parte dintr-un vechi cult al durerii, ce a avut un rol
Tentația vinovatului incurabil by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11868_a_13193]
-
spaimă, una într-alta se ascund" (Stigmatul care cîntă). însă fenomenul cel mai tulburător îl reprezintă aci (ca și la Tudor Arghezi sau la V. Voiculescu) o contaminare, cu caracter de reciprocitate, a entităților absolute. Dacă demonia se sacralizează și sacralitatea capătă atribute demonice, într-o înmănunchere fascinant-confuză: "Atîta nedeslușire a pedepsit pămîntul/ încît mă doare însăși moștenirea/ în omul singur cu uitarea" (Durerea). Denunțîndu-și cooperarea inițială, paradisiacă, spiritul și materia se recompun într-o figură secundă a unei credințe blestemate
Un homo duplex by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11903_a_13228]
-
înzestrat romancier, iar ca scriitor în general preocupat, precum remarca postfațatorul său atât de "contextul social care produce un eu divizat și paradoxal", cât și, mai cu seamă, de destinele omului contemporan în habitatul unei lumi "lipsită de mister și sacralitate", nu însă și de vestigiile acestora, capabile de resurgescență. Cele șapte volume antologate în Lacătul de aur, concepute între anii 1976-2003, de la Sălaș în inimi la Bastonul de orb dau probele unei evidente unități de viziune, la un poet singular
Poet în veacul XXI by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11930_a_13255]
-
orașul și natura și dragostea și singurătatea și măreția insignifianței, ne reîntâlnim cu Gheorghe Grigurcu observând în aceeași lirică prezența atât a îngerilor, cât și a demonilor. Adică, o dualitate mai mult. Identic, Al. Cistelecan salută "o poetică care regăsește sacralitatea nu doar în splendoarea și grandoarea ei, ci și în intimitatea melancolică". în toate aceste feluri și în altele ce se vor formula, vom recunoaște în poetul dunărean un pilon al liricii noastre de acum? Un temperament, în orice caz
Poet în veacul XXI by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11930_a_13255]
-
un document, dar insuficient! clarifică președintele. Trebuie luați cei doi bătrâni ca pretext pentru a construi o epocă, o istorie a acestei localități. Recuperarea istoriei se realizează punând în funcțiune izvoarele ei autentice, viața de zi cu zi a oamenilor, sacralitatea acestei vieți peste care deseori trecem fără să o sesizăm“. În acest sens, vor fi introduse în carte, prin simplă alipire, fragmente dintr-un studiu socio-antropologic, Reprezentări ale tranziției în mediul rural, „inițiat de prof. Moise Constantin, Președintele Direcției Culturale
Un roman al interstițiilor by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2614_a_3939]
-
editori și analiști din Republică Moldova; 4. Istorici și critici literări, editori, traducători, precum și alți comentatori ai fenomenului literar românesc; 5. Reprezentanți ai altor arte care folosesc și suportul hârtiei tipărite. Dintre dezbaterile organizate menționam: „Avangardă și modernitate“, „Ezoterism și sacralitate în lumea de azi“, „Leș livres à venir, l’avenir des livres“ (Cărțile viitorului, viitorul cărții), „Livres français, lecteurs roumains / Livres roumains, lecteurs français“ (Cărți franceze, cititori români / Cărți românești, cititori francezi), „Realitate și ficțiune în sport. O altă scriitura
România, la Salonul Internațional de Carte de la Paris [Corola-blog/BlogPost/92575_a_93867]
-
traductière. Revue franco-anglaise de poésie et art visuel: Dossier de poésie roumaine contemporaine, editat de Association franco-anglaise de poésie, Franța, 2013; Invitați: Magda Cârneci, Jacques Rancourt și Linda Maria Baros. 12.30 - 13.30, Standul României Masă rotundă: „Ezoterism și sacralitate în lumea de azi“ Moderator: Radu Ciobotea Invitați: Jean-Pierre Brach, director de studii în cadrul EPHE, Bruno Pinchard și Basarab Nicolescu. 15.00 - 15.45, Standul României Prezentarea volumului de poezie Chaosmos de Magda Cârneci Moderator: Mircea Martin Invitați: Magda Cârneci
România, la Salonul Internațional de Carte de la Paris [Corola-blog/BlogPost/92575_a_93867]
-
mai adânci ale domeniului emoțional. Coregraful Mor Shani se angajează într-un prelung studiu asupra intimității în Love-ism, căutând răspunsuri la întrebări legate de iubirea și dependența de o altă ființă umană, pe o scală care oscilează de la păcat la sacralitate. În A Short History of Madness, Isabelle Hayeur coregrafiază, în șase tablouri tulburătoare, procedee psihiatrice practicate în Quebec de-a lungul ultimului secol și jumătate. De la ospiciul pustiu, de tip victorian, la depozitul sordid de la periferie și la dormitorul unui
Prima ficțiune filmată în Marele Accelerator de particule de la CERN, în premieră la BIEFF [Corola-blog/BlogPost/98518_a_99810]
-
pentru anumite valori și să-ți deschidă poarta către acele lumi care s-ar pierde cu desăvârșire în cotidian și cu care nu ai reuși altfel să creezi nici o legătură. Un astfel de loc, strălucitor și ademenitor prin propria lui sacralitate, este pe cât de fascinant pe atât de anevoios de realizat, de conservat și, mai ales, de îmbogățit. Harta turistică a României nu se poate plânge de sărăcie în domeniul muzeografic, cele mai numeroase, se pare, fiind muzeele cu tematică etnografică
MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU [Corola-blog/BlogPost/381564_a_382893]
-
pentru anumite valori și să-ți deschidă poarta către acele lumi care s-ar pierde cu desăvârșire în cotidian și cu care nu ai reuși altfel să creezi nici o legătură. Un astfel de loc, strălucitor și ademenitor prin propria lui sacralitate, este pe cât de fascinant pe atât de anevoios de realizat, de conservat și, mai ales, de îmbogățit. Harta turistică a României nu se poate plânge de sărăcie în domeniul muzeografic, cele mai numeroase, se pare, fiind muzeele cu tematică etnografică
MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU [Corola-blog/BlogPost/381564_a_382893]
-
au fost răscumpărate de un voievod moldovean. De-atunci, pelerinaj sfânt e la Moaștele Cuvioasei. Cu rugă și priveghere pentru sufletești foloase. Patroană în sfântă raclă din Catedrala Moldavă, prin creștinătate sacră, prăznuită e în slavă. În creștinești obiceiuri abundă sacralitate, să ducă menire-n vremuri, credinței nestrămutate. Pentru cei morți se fac pomeni, cu slujbă de pomenire. Și se împart celor sărmani în ziua de prăznuire. Fetele neprihănite, asemeni Preacuvioasei, rugăciune-și fac smerite. Slăvind prăznuirea Sfintei. Locuitori de la sate
PRĂZNUIREA CUVIOASEI PARASCHEVA de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383696_a_385025]
-
metafizică, a cărei sensibilitate este încărcată de o lume supranaturală, puternică și bogată în consecințe prin legăturile ce se pot stabili”. Prin urmare, chiar dacă pentru unii această credință nu ar părea tocmai “pură”, ea este totuși expresia unei convingeri asupra sacralității întregii lumi, a tuturor treptelor firii. “Spiritul mistic” al satului românesc își găsește exprimarea într-o puternică conștiință a unei viziuni metafizice, care subliniază distanța dintre cele trecătoare și cele veșnice: “Țăranul român își exercită ființa pentru a depăși trecătorul
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
Vlad Pohilă. I-am întâlnit la malul Mării Negre, în vechea Cetate a Callatisului (tot la un eveniment ce își propunea să-i aducă unii lângă ceilalți pe românii din toate colțurile lumii). De la Vlad am învățat dragostea pentru frumusețea și sacralitatea Limbii Române, aveam să aflu în chiar primele momente că este dedicat trup și suflet limbii române; celălalt, „un șoim cu privirea ageră”, în căutare de cuiburi românești (tocmai apăruse albumul monografic Românii din jurul României în imagini - „carte pentru suflet
„DE ROMÂNISMUL ŞI DE ROMÂNIA DE DINCOLO DE PRUT NU M-AM ÎNDOIT NICIODATĂ” [Corola-blog/BlogPost/94019_a_95311]
-
exprimarea în limba română corectă e mai simplă și confortabilă decât în limba neromână, devastată atât de către cei care nu o cunosc și o mutilează cât și de cei care o cunosc dar o infectează. Dacă scribii Bibliei atenționează în legătură cu sacralitatea cuvântului, „Cuvântul” fiind, de altfel, începutul, despiritualizarea lui nu poate fi decât culpă. De la autorii Sfintelor Scripturi până la vorbitorii pestrițului areal media, cuvântul tinde nu să ajungă ultimul, ci să nu mai fie decât argument al neînfrânării prostiei! De unde nu
ADRIAN URSU. TRECE DE LA NOBLEŢEA UMANĂ LA CUVÂNTUL OMULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1730 din 26 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378216_a_379545]
-
einem Gang. Întrezărim, tot de aici, motivația profundă datorită căreia Memnon (eroul antic de care se leagă, prin titlu, prima sa plachetă) încarnează de fapt reacția „prin cântec la un fapt fundamental al lumii.”[ 17] 2.3. Poezia sub vibrația sacralității Dintre caracteristicile ce acordă o aură specifică textului poetic deținător al unor vibrații de factură religioasă (în maniera în care acestea au fost întrezărite de Eugen Simion), putem spune că și la Horia Stamatu se lasă surprinsă - i-mediat - acea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
spre expertize științific-medicale, precum Ovidiu Vuia (Misterul morții lui Eminescu) sau Vladimir Beliș, fostul director al Institutului de Medicină Legală din București... Voim a se ști, și prin verbul nostru scris, precum că Eminescu a fost, precum geniile protectoare ale sacralității CETĂȚII, din antichitatea eroica, de semizei (Eschil, participant la epopeile de la Maraton și Salamina, sau Socrate, cel luptând, cu avânt semi-zeiesc, cu neîntrecuta bravura, în Potidea, Delion și Amphipolis... - amândoi având în suflet, ca scop al luptei lor, icoana Cetății
Mihai Eminescu – Martir al credinţei [Corola-blog/BlogPost/93640_a_94932]
-
străbună, unde majoritatea populației o constituie vorbitorii de limbă română, a implementat, printre primele în ținut, Legea Ucrainei „Cu privire la principiile politicii de stat în domeniul limbilor”, locuitorii ei demonstrând prin fapte concrete că își iubesc cu adevărat graiul, păstrează cu sacralitate memoria străbunilor și nu se înstrăinează de rădăcini. Or, focul dragostei față de neam și grai arde viu în inimile noastre, ar trebui, însă, să avem mai multă îndrăzneală ca să știe toată lumea cât de mult ne iubim limba strămoșească. Adevărul l-
ŞI LA CARAPCIU LIMBA ROMÂNĂ A DEVENIT REGIONALĂ [Corola-blog/BlogPost/93737_a_95029]
-
bucăți mici de pâine sfințită). După ce ne spălam și ne îmbrăcam frumos, ne închinam fiecare în liniște deplină și tata ne dădea la fiecare câte o linguriță de „paști”. Era un moment plin de mister, când simțeai cu tot sufletul sacralitatea acelui ritual. Apoi, cu ochii sticlind de bucurie, alergam în bucătărie unde trona pe masă un coș de răchită poleită, plin cu ouă vopsite, ce râdeau la noi cu strălucirea culorilor. Alături, cozonacii galben-maronii ne făceau șmecherește cu ochiul: hai
POVESTIREA CÂŢU-MÂŢU (PARTEA-NTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377171_a_378500]
-
Sunt convins că aceasta inerție pozitivă a unor forme de viață rurală din România, tradițiile satelor românești, vor impulsiona spiritualitatea Europei Occidentale în așa fel, încât unul de acolo să nu mai fugă până în India sau până în Nepal în căutarea sacralității, găsind-o la noi. Faptul că sacralitatea pătrunde zilnic în profan în satele din România va fi, cred, perceput și de frații noștri din Vest. Este tragic că sașii au părăsit această țară și au ajuns acolo unde au ajuns
„TIN LA ACEASTA TARA SI STIU CA DUMNEZEU MA VREA AICI. AICI MA CUNOASTE DUMNEZEU DUPA NUME” [Corola-blog/BlogPost/93118_a_94410]
-
unor forme de viață rurală din România, tradițiile satelor românești, vor impulsiona spiritualitatea Europei Occidentale în așa fel, încât unul de acolo să nu mai fugă până în India sau până în Nepal în căutarea sacralității, găsind-o la noi. Faptul că sacralitatea pătrunde zilnic în profan în satele din România va fi, cred, perceput și de frații noștri din Vest. Este tragic că sașii au părăsit această țară și au ajuns acolo unde au ajuns. Ei ar fi putut fi o punte
„TIN LA ACEASTA TARA SI STIU CA DUMNEZEU MA VREA AICI. AICI MA CUNOASTE DUMNEZEU DUPA NUME” [Corola-blog/BlogPost/93118_a_94410]