997 matches
-
pe cel de-al doilea versant al ei. Ce o salvează (când o salvează) e aerul concret, contemporan, cotidian, familiar în cele din urmă. Căci, dacă despre Iancu Arsene sau despre multele priceperi ale acestuia Ion Gheorghe vorbește adeseori desuet sacramental, despre sine o face fără inhibiții: „Uită-te, domnule Nelu, cine eram, zise/ Iancu Arsene, dându-mi binoclul/ Înapoi: scrutase peste arbori și pe dealuri/ Drumul spre Monteoru; ca un astrolog/ Apropiind și depărtând lumea de sine;// Într-adevăr, pe
Munci și zile by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6463_a_7788]
-
rugăciuni, imnuri), de fortificarea virtuții și de educarea în spiritul smereniei creștine (prin meditația morală) ori de istorisirea unor întâmplări istorice în spiritul aceleiași smerenii [...] Toate acestea presupuneau precumpănitoare intenții religioase, pedagogice, istoriografice, encomiastice, o anume sobrietate indigestă, o ținută sacramentală, o solemnitate aspră, stângace și nobilă. Din acest peisaj al poeziei cernite, veșnic încruntate, neostenit ceremonioase a medievalității noastre târzii, au lipsit, multă vreme, gratuitatea, savoarea, bucuria vieții. Când putem semnala, în literatura noastră, apariția, în poezie, a voluptății și
Un critic în vacanță by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4505_a_5830]
-
cheie creștină, este și conceptul de comesenie, pe care viitorul monah îl apropie în chip teologic de ideea comunității euharistice. Pentru Ion Vartic, acest concept reprezintă chiar unul dintre punctele de fugă ale discursului creștin steinhardtian, preluate direct de la sursa sacramentală (Liturghia Sf. Vasile cel Mare): „ființarea convivială cu celălalt, consfințită în chip liturgic de faptul că toți creștinii ne împărtășim dintr-o Pâine și dintrun Potir”. Aceeași temă va deveni măr al discordiei între Noica și Steinhardt, ultimul scandalizându-se
Poveștile burgheze ale unui gurmand simpatic by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/3206_a_4531]
-
de-a se limita la suculenta recoltă metaforică, limbajul devine un depozitar de reflexe ce se întretaie relativ pacific: ,Un corp locuind două spații în același timp, un corp promis./ O aripă înafară și aceeași înăuntru deschisă./ Țipătul și tăcerea sacramentală./ Norul ce-și scutură roua și norul ca un abur plutind în oglindă./ Vîntul ca un lampagiu ce aleargă seara pe străzi/ și vacarmul în care se sting lumînările noaptea./ Căderea de plumb a seminței și impenetrabilul corp al seminței
Buba îngerului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10845_a_12170]
-
unite între ele prin același Trup și Sânge al lui Hristos, pline de Duhul Sfânt. Biserica care este astfel constituită ca o comunitate concretă, vizibilă, a oamenilor cu Dumnezeu prin Iisus Hristos în Duhul Sfânt, are la rândul ei puterea sacramentală de a-L extinde mai departe pe Iisus Hristos în alți oameni, prin organele alese și sfințite de Hristos Însuși în ea și pentru ea, prin Duhul Lui cel Sfânt, adăugând Trupului Său noi mădulare. De asemenea, puterea sacramentală, sfințită
DESPRE SFÂNTA ŞI DUMNEZEIASCA EUHARISTIE IN TRADIŢIA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373701_a_375030]
-
puterea sacramentală de a-L extinde mai departe pe Iisus Hristos în alți oameni, prin organele alese și sfințite de Hristos Însuși în ea și pentru ea, prin Duhul Lui cel Sfânt, adăugând Trupului Său noi mădulare. De asemenea, puterea sacramentală, sfințită și sfințitoare a Bisericii izvorăște tot prin puterea lui Iisus Hristos Cel sălășluit în ea prin Duhul Sfânt. Euharistia și Biserica sunt două realități nedespărțite, într-o continuă și indisolubilă legătură, una implicând-o pe cealaltă, una fiind condiție
DESPRE SFÂNTA ŞI DUMNEZEIASCA EUHARISTIE IN TRADIŢIA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373701_a_375030]
-
Misionar al Arhiepiscopiei Alba Iuliei, armonia și prietenia deosebită care s-a instaurat între noi pe parcursul acestei săptămâni, emoțiile și stările interioare pe care le-am trăit în timpul acestei călătorii!... De aceea, am convingerea că aceste pelerinaje au un rol sacramental și inițiatic care-i pot procura omului o stare și o încărcătură deosebită, mergând până la convertirea sa!... Și asta deoarece creștinul așteaptă foarte mult de la trecerea sa prin aceste locuri binecuvântate de pașii, de misiunea și de faptele sau minunile
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
cu El de la început până la sfârșit. Cinstirea Maicii Domnului trebuie să aibă un corespondent real în viața noastră, noi fiind chemați să-L întrupăm duhovnicește pe Mântuitorul, în sufletul nostru. Orice credincios ortodox știe că, în ordinea vieții morale și sacramentale, Maica Domnului este modelul suprem al viețuirii noastre în Iisus Hristos. Ea s-a ridicat la culmea desăvârșirii, ea care a fost aleasă dintre toate femeile lumii, pentru a deveni altar curat al Fiului Său iubit. Cu alte cuvinte, deci
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE ISTORICE ŞI SPIRITUAL – DUHOVNICEŞTI DESPRE ICOANA MAICII DOMNULUI “PORTĂRIŢA” DE LA MĂNĂSTIREA IVIRON DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2012 din 0 [Corola-blog/BlogPost/360145_a_361474]
-
hotărâți să facă pocăință, dar puțini sunt cei care știu cum trebuie făcută adevărata pocăință. Nici într-un caz ea nu înseamnă părăsirea Bisericii. Numai aici omul va învăța să facă adevărata pocăință. Numai aici este harul iertării încredințat ierarhiei sacramentale, primit și transmis prin succesiune apostolică... Câteva indicii, referințe și aprecieri pedagogice, cu privire la această pildă În altăă ordine de idei, așadar, tema acestei frumoase pilde/parabole a Noului Testament este cea a căinței și a întoarcerii la calea cea dreaptă
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
1991 a fost tuns în monahism primind numele de Emilian. A fost hirotonit în treapta sacerdotală de ierodiacon la 16 martie 1991 de către P.S. Părinte Gherasim Cocoșel Putneanul - Episcopul Vicar, de pie memorie, al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, în cea sacramentală de ieromonah la 1 ianuarie 1995 de către P.S. Părinte Calinic Botoșăneanul - Episcopul Vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, iar la 20 august 1998 a primit hirotesia în protosinghel (20 august 1998) și apoi arhimandrit la 29 februarie, anul 2004 conferite de către I.P.S.
EMILIAN LOVIŞTEANUL – EPISCOP VICAR, ÎNFĂPTUIREA MISIUNII BISERICEȘTI ÎN PAROHIE ȘI MĂNĂSTIRE, EDITURA “MITROPOLIA OLTENIEI”, CRAIOVA, 2015… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384012_a_385341]
-
Iisus Hristos, suntem deja: Iar voi sunteți ai lui Iisus Hristos, iar Domnul Hristos al lui Dumnezeu" (I Corinteni III, 23). Această învățătură a Sfântului Apostol Pavel este de o importanță crucială pentru viața creștină în general, și pentru viața sacramentală în particular. Ea descoperă tensiunea esențială pe care se bazează această viață, de unde ea își trage seva și care nu poate fi îndepărtată fiindcă aceasta ar însemna părăsirea și, în același timp, mutilarea majoră a credinței Bisericii însăși: încordarea ce
DESPRE SENSUL SFINTEI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN VIZIUNEA PREOTULUI, CE SE AFLĂ ÎNTRE SPOVEDANIE ŞI DUHOVNICIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385317_a_386646]
-
murit când noi eram încă păcătoși ..." (Romani V, 6-8). A "măsura" acel dar cu meritele și vrednicia noastră este începutul acelei trufii duhovnicești care este adevărata esență a păcatului. Această tensiune își are centrul și, de asemenea, izvorul în viața sacramentală. Aici, în timp ce ne apropiem de dumnezeieștile Daruri, devenim constienți iară și iară de dumnezeiescul "năvod" în care am fost prinși și din care, după rațiunea și logica omenească, nu există scăpare. Căci dacă, din cauza "nevredniciei" mele, nu mă apropiu de
DESPRE SENSUL SFINTEI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN VIZIUNEA PREOTULUI, CE SE AFLĂ ÎNTRE SPOVEDANIE ŞI DUHOVNICIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385317_a_386646]
-
din punct de vedere duhovnicesc, în conștiința liniștită și curată cu care episcopii, preoții și laicii deopotrivă, și în special aceia care pretind a fi iscusiți în "cele ale sufletului", acceptă și apără ca pe ceva tradițional și evident situația sacramentală actuală: aceea în care un membru al Bisericii este considerat a fi "îmbunătățit" dacă pentru cincizeci și una de săptămâni nu s-a apropiat de Sfântul Potir din cauza "nevredniciei" sale, iar atunci, în cea de-a cincizeci și doua săptămână
DESPRE SENSUL SFINTEI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN VIZIUNEA PREOTULUI, CE SE AFLĂ ÎNTRE SPOVEDANIE ŞI DUHOVNICIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385317_a_386646]
-
Iisus Hristos. Atunci când pui sub soare mai multe oglinzi, toate strălucesc și răsfrâng raze de ai crede că se văd mai mulți sori, dar în realitate unul este soarele care se răsfrânge în toate ..." Acesta este importantul "paradox" al vieții sacramentale. Ar fi o greșeală, totuși, să o limităm numai la Sfintele Taine. Păcatul pângăririi de care vorbește Sfântul Apostol Pavel atunci când menționează faptul de "a mânca și a bea cu nevrednicie", cuprinde întreaga viață, pentru că întreaga viață, omul în întregime
DESPRE SENSUL SFINTEI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN VIZIUNEA PREOTULUI, CE SE AFLĂ ÎNTRE SPOVEDANIE ŞI DUHOVNICIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385317_a_386646]
-
mărturiei clare a Tradiției Ortodoxe autentice - a girat acest statut de ne-împărtășiți al laicilor, l-au transformat într-o normă, aproape într-o "marcă comercială" a Ortodoxiei. Este într-adevar un miracol faptul că influența combinată a acestei teologii sacramentale venită din Apus și a acestei pietăți extraecleziale, individualistă și subiectivă, nu a reușit eradicarea completă a setei și a foamei pentru Sfânta Împărtășanie, pentru o participare adevărată și nu una formala în viața Bisericii. În toate vremurile, dar cu
DESPRE SENSUL SFINTEI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN VIZIUNEA PREOTULUI, CE SE AFLĂ ÎNTRE SPOVEDANIE ŞI DUHOVNICIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385317_a_386646]
-
pentru Sfânta Împărtășanie, pentru o participare adevărată și nu una formala în viața Bisericii. În toate vremurile, dar cu precădere în era noastră tulburată și confuză, fiecare renaștere ortodoxă și-a avut izvorul în "redescoperirea" Sfintelor Taine și a vieții sacramentale și, mai presus de toate, în renașterea euharistică. Așa s-a întâmplat în Rusia când persecuțiile au îndepărtat atitudinile moderate, formale și nominale - denunțate cu pasiune de părintele Ioan de Cronstadt. Astfel s-a întâmplat și cu Europa și Orientul Mijlociu
DESPRE SENSUL SFINTEI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN VIZIUNEA PREOTULUI, CE SE AFLĂ ÎNTRE SPOVEDANIE ŞI DUHOVNICIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385317_a_386646]
-
și nominale - denunțate cu pasiune de părintele Ioan de Cronstadt. Astfel s-a întâmplat și cu Europa și Orientul Mijlociu, cu apariția mișcărilor ortodoxe de tineret, cu înțelegerea lor înnoitoare și profundă asupra Bisericii. Iar dacă astăzi această renaștere euharistică și sacramentală bate la ușile Bisericii noastre, ar trebui să ne încurajeze, ca semn că această criză fundamentală a "secularizării" se apropie de sfârșit. Dr. Stelian Gomboș https://steliangombos.wordpress.com/ Referință Bibliografică: Despre sensul Sfintei Împărtășanii în viziunea Preotului, ce se
DESPRE SENSUL SFINTEI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN VIZIUNEA PREOTULUI, CE SE AFLĂ ÎNTRE SPOVEDANIE ŞI DUHOVNICIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385317_a_386646]
-
o viziune teologică asupra orânduirii spațiului sacru care teologhisește și exprimă această credință într-o intimă corespondență cu Evanghelia, dogma și experiența Bisericii. Arhitectonica Catedralei ne introduce în experiența eclesială a credinței care converge în multiplele ei manifestări spre dimensiunea sacramentală, care, în Euharistie oferă omului unirea maximă cu Iisus Hristos și totodată pregustarea plină de har și de adevăr a Împărăției ca neînserată zi a opta. Configurația ansamblului arhitectural pune această dimensiune sacramental-liturgică în centru prin simbolistica POTIRULUI, după cum în interiorul
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383114_a_384443]
-
a autorității tutelare, a instanței de tutelă sau a persoanei care exercită tutela, după caz (art.272, alin.(1) și (2) din Noul Cod Civil). În ceea ce privește forma logodnei, este demn de menționat că încheierea logodnei nu este supusă nici unei formalități sacramentale prescrise de lege și poate fi dovedită, potrivit legii, cu orice mijloc de probă (Art. 266, al.3 din Noul Cod Civil). Astfel, legiuitorul Noului Cod Civil a înțeles să limiteze importanța socială și juridică a logodnei, aceasta fiind limitată
DESPRE FAMILIA CREŞTINĂ DIN PERSPECTIVĂ CANONICĂ ŞI JURIDICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361399_a_362728]
-
Taine, Sfânta Liturghie și Dumnezeiasca Euharistie, Eclesialitatea, angajarea ascetică și mistică în corabia Bisericii, pentru că viața creștină presupune un efort, o nevoință și existența reperelor dogmatice. Practicarea lor conduce la libertatea Duhului, la dobândirea sfințirii și sfințeniei precum și la întalnirea, sacramentală, mistică, liturgică și euharistică cu Domnul nostru Iisus Hristos - Care este „ieri, azi și în veci Același”. Dar știm oare cu adevărat ce implică această primire a lui Iisus Hristos în trupul nostru? Un răspuns, în acest sens, ni-l
INTERVIU CU Î.P.S. PĂRINTE DR. SERAFIM JOANTĂ – ARHIEPISCOPUL ORTODOX ROMÂN AL GERMANIEI, AUSTRIEI ŞI LUXEMBURGULUI ŞI MITROPOLITUL EUROPEI CENTRALE ŞI DE NORD... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1249 [Corola-blog/BlogPost/360994_a_362323]
-
o spunea Malraux acum aproape o sută și mai bine de ani că viitorul creștin va fi mistic sau nu va fi deloc? Ori Steven Runciman, un mare bizantinolog englez, spunea că viitorul creștinismului este Ortodoxia, pentru dimensiunea ei mistică, sacramentală, Liturghia ei, pentru frumusețea icoanelor ei, pentru faptul că pune accentul pe interiorizarea omului pe unirea minții cu inima cu liturghia ei, ori asta îl salvează pe om. Omul modern se împrăștie în lumea care vine asupra lui ca un
INTERVIU CU Î.P.S. PĂRINTE DR. SERAFIM JOANTĂ – ARHIEPISCOPUL ORTODOX ROMÂN AL GERMANIEI, AUSTRIEI ŞI LUXEMBURGULUI ŞI MITROPOLITUL EUROPEI CENTRALE ŞI DE NORD... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1249 [Corola-blog/BlogPost/360994_a_362323]
-
cât mai des spre a se împărtăși, pentru că astfel Îl mărturisesc pe Iisus Hristos ca Dumnezeu și Om real, Întrupat real, suferind real pe cruce pentru noi, dându-ne astfel posibilitatea Mântuirii. Fără o Întrupare reală, mântuirea devine imposibilă. Realismul sacramental exprimat prin accentuarea prezenței reale a lui Iisus Hristos în Sfânta Euharistie, nedespărțit de Duhul, este fundamentul Bisericii, în care Iisus Hristos, una cu Tatăl și cu Sfântul Duh în firea sa divină, îi unește pe credincioși în comuniunea Trupului
SEMNAL PUBLICISTIC SI EDITORIAL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360757_a_362086]
-
vieții, despărțită fiind de pământ și de timp, pentru că ea a luat naștere în timp și este subordonată, în acest sens, categoriilor temporale. Ea este în mod necesar și concret o instituție. Alcătuirea sa ierarhică e ancorată în realitatea ei sacramentală, doar succesiunea apostolică a episcopatului poate atesta că Dumnezeu rămâne printre noi, prin Sfintele Taine - după cum spune același teolog Olivier Clement. Dar spre deosebire de alte instituții sociale care îl au ca subiect pe om, Biserica nu îl consideră pe om doar
DESPRE CARACTERUL ISTORIC AL BISERICII SI STATULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360796_a_362125]
-
acordată Sfintei Liturghii ca lex credenti (norma credinței) și ca lex orandi (rânduiala cultului), față de autoritatea juridică arbitrară sau față de părerile teologice individuale și personale, constituie trăsătura specifică a mentalității și concepției ortodoxe cu privire la unitatea Bisericii, care cuprinde caracterul ei sacramental și comunitar. Toate ecteniile și cererile utilizate în Sfânta Liturghie sunt la plural, chiar și atunci când rugăciunile sunt rostite numai de către preot, întrucât acestea sunt ale întregii comunități, sau pentru întreaga comunitate. Forma, felul dialogic între una și mai multe
DESPRE PROBLEMA EUHARISTIEI INTR-O EUROPA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360937_a_362266]
-
avea ucenici, responsabilitățile părintelui duhovnicesc sunt: acceptarea și asumarea delicatei meniri de părinte spiritual, rugăciunea continuă pentru fiii săi duhovnicești, iubirea dezinteresată a acestora și purtarea sarcinilor acestora, în duhul iubirii lui Iisus Hristos. În altă ordine de idei, „lucrarea sacramentală care se săvârșește în Biserică are și latura sa tămăduitoare. Lucrarea preotului duhovnic se completează și cu cea de mijlocitor în tămăduirea sufletească, putând fi numit cu un tehnic modern: „psihoterapeut”. Termenul acesta este pus în ghilimele pentru a nu
PĂRINTELE DUHOVNICESC – INIMA CARE POATE DUCE MĂDULARELE TRUPULUI BISERICII LA CER... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364100_a_365429]