460 matches
-
Rusan, Nicolae Prelipceanu, primită de rectorul Constantin Daicoviciu, însă nu s-a obținut nimic concret. „Nu era momentul” ... Exista, la Facultatea de Filologie, doar un fel de modestă gazetă literară de perete, a cenaclului studențesc, pe care am intitulat-o sadovenian „Anii de ucenicie”, la care publicau Ion Alexandru, Gheorghe Pituț, Matei Gavril, Prelipceanu ... „Echinox”-ul a apărut, așadar, în acest nou context mai favorabil, pornind de la un cenaclu astfel botezat de Marian Papahagi, care își desfășura reuniunile în astăzi aproape
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Revista_echinox_intre_libertatea_crea_al_florin_tene_1331631022.html [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
roman remarcabil al lui Gabriel Chiriac despre vremea lui Vasile Lupu, „Fanar” al lui Horia Stancu și textele de o factură mai specială ale lui Ștefan Agopian, „Tobil, Tache de catifea și Sam”. În rest, multele romane scrise în „cheie” sadoveniană sunt măcinate, pe dinlăuntru, de tezism și stângăcii evidente de construcție narativă. În acest context, apariția unui roman precum „Sarcofagul dragostei” al lui Paul Leibovici nu e doar o plăcută surpriză, cum se spune, ci un semn că specia își
VISUL ARHEOLOGULUI de IOAN HOLBAN în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 by http://confluente.ro/ioan_holban_1463480105.html [Corola-blog/BlogPost/379064_a_380393]
-
se va transforma în nedumerire. Pregetarea este și un artificiu de a menține firul narativ. Cele două personaje, Diodor și Agripina, cunosc avataruri care prilejuiesc autorului reflecții profunde pe seama singurătății ca mijloc al cunoașterii de sine. Interpretările filosofice se ilustrează sadovenian, metaforic, nu predilect esoteric. Piscul sufletului, care în optica autorului, ne conectează la originea ființei, la mister, deci la umanitatea propriu-zisă, nu se poate scoate la vânzare. Nici hazardul unui joc de zaruri nu schimbă regula supremă. Tautologia pe tema
Ion Deaconescu: Garderobierul by http://revistaderecenzii.ro/ion-deaconescu-garderobierul/ [Corola-blog/BlogPost/339308_a_340637]
-
Acasa > Literatura > Carti > NICOARĂ POTCOAVĂ - 60 DE ANI DE LA PUBLICAREA ULTIMEI CAPODOPERE SADOVENIENE Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 567 din 20 iulie 2012 Toate Articolele Autorului „Navigând” pe internet, în căutare de texte hrănitoare - mai ales pentru inimă și minte, dar neignorând nici trupul în asemenea întreprindere (prețuire celor care, prin
NICOARĂ POTCOAVĂ – 60 DE ANI DE LA PUBLICAREA ULTIMEI CAPODOPERE SADOVENIENE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 by http://confluente.ro/Nicoara_potcoava_60_de_ani_de_la_p_gheorghe_parlea_1342778268.html [Corola-blog/BlogPost/356871_a_358200]
-
Mihail Sadoveanu, prozatorului român care a adus literatura clasică nu doar până la hotarul cu literatura modernistă, ci chiar străpungând victorios în interiorul noii mode literare (deși „asaltul” final nu a fost deloc unul apoteotic). Cititorul va fi dedus deja ce operă sadoveniană provoacă demersul de față. Da, este vorba de romanul istoric „Nicoară Potcoavă”, o capodoperă a genului, închinat eroismului tragic al celor doi domni Mușatini (unul aflat încă în incertitudine genealogică) prin care s-a stins neamul de voievozi „din osul
NICOARĂ POTCOAVĂ – 60 DE ANI DE LA PUBLICAREA ULTIMEI CAPODOPERE SADOVENIENE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 by http://confluente.ro/Nicoara_potcoava_60_de_ani_de_la_p_gheorghe_parlea_1342778268.html [Corola-blog/BlogPost/356871_a_358200]
-
genealogică) prin care s-a stins neamul de voievozi „din osul lui Ștefan-Vodă”: frații Ion Vodă cel Viteaz și Ion Nicoară, poreclit Potcoavă. Desigur, faptul că mi-am impus un răgaz, intermediat de modestul meu cuvânt scris, asupra acestei cărți sadoveniene ține în mare masură de atitudinea subiectivă. Un motiv ar fi, spre exemplu, faptul că anul acesta se împlinesc șaizeci de ani de la apariția romanului, la Editura Tineretului, București. Un alt motiv al intervenției de față ține de un exercițiu
NICOARĂ POTCOAVĂ – 60 DE ANI DE LA PUBLICAREA ULTIMEI CAPODOPERE SADOVENIENE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 by http://confluente.ro/Nicoara_potcoava_60_de_ani_de_la_p_gheorghe_parlea_1342778268.html [Corola-blog/BlogPost/356871_a_358200]
-
de atitudinea subiectivă. Un motiv ar fi, spre exemplu, faptul că anul acesta se împlinesc șaizeci de ani de la apariția romanului, la Editura Tineretului, București. Un alt motiv al intervenției de față ține de un exercițiu personal, pe marginea cărții sadoveniene, pe care îl voi dezvolta în continuare. Se știe, prin exegeții lui Sadoveanu, că marele prozator, cu tot romantismul său, a fost " suficient de realist pentru a nu se fi inspirat decît din întâmplările cunoscute mai mult sau mai puțin
NICOARĂ POTCOAVĂ – 60 DE ANI DE LA PUBLICAREA ULTIMEI CAPODOPERE SADOVENIENE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 by http://confluente.ro/Nicoara_potcoava_60_de_ani_de_la_p_gheorghe_parlea_1342778268.html [Corola-blog/BlogPost/356871_a_358200]
-
și, în fantezia naratorului, trebuie să fi străbătut meleagurile satelor Verșeni, Miroslăvești și Soci. În descrierea itinerarului, povestitorul nu folosește toponimele satelor amintite dar, atenți la tabloul „topografic” al locurilor acestui periplu vânătoresc, e ușor de dedus că pașii personajelor sadoveniene au călcat potecile satelor miroslăveștene. E neîndoielnică probabilitatea mare ca scriitorul să fi scrutat des, din lunca de la Verșeni, pădurea legendară, legată de vremurile descălecatului lui Dragoș. Astfel, spațial, autenticitatea parcursului ales de scriitor pentru vânătoarea de mistreți devine verosimilă
NICOARĂ POTCOAVĂ – 60 DE ANI DE LA PUBLICAREA ULTIMEI CAPODOPERE SADOVENIENE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 by http://confluente.ro/Nicoara_potcoava_60_de_ani_de_la_p_gheorghe_parlea_1342778268.html [Corola-blog/BlogPost/356871_a_358200]
-
pe malul stâng al Moldovei. Folosind aceleași argumente, legate de topografia locurilor reale și elementele descriptive (de natură topografică) din carte, locul popasului imaginar este identificabil numai în zăvoaiele satului Miroslăvești. Aici, pe prundișul Moldovei, între tufele de "mladă", personajele sadoveniene la care am făcut referire mai sus "au înțeles curând ce era acel zvon de glasuri subțirele": erau băieții locului, ieșiți în prundul Moldovei cu caii. "De cînd e lumea, la noi, moldovenii, asta e plăcerea cea mare a copilandrilor
NICOARĂ POTCOAVĂ – 60 DE ANI DE LA PUBLICAREA ULTIMEI CAPODOPERE SADOVENIENE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 by http://confluente.ro/Nicoara_potcoava_60_de_ani_de_la_p_gheorghe_parlea_1342778268.html [Corola-blog/BlogPost/356871_a_358200]
-
-i, o noapte în București și intervenind la oficialitățile de la Fălticeni, care s-au conformat și i-au retrocedat familiei Airinei bunurile confiscate (între ele, cazanele de preparat țuică). Referință Bibliografică: NICOARĂ POTCOAVĂ - 60 DE ANI DE LA PUBLICAREA ULTIMEI CAPODOPERE SADOVENIENE / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 567, Anul II, 20 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
NICOARĂ POTCOAVĂ – 60 DE ANI DE LA PUBLICAREA ULTIMEI CAPODOPERE SADOVENIENE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 by http://confluente.ro/Nicoara_potcoava_60_de_ani_de_la_p_gheorghe_parlea_1342778268.html [Corola-blog/BlogPost/356871_a_358200]
-
lectură o carte, care te va plimba pe tărâmurile medievale ale Moldovei. Apărut în 2013, la Editura Vicovia, romanul „Teofana” al lui Ion Lupu îți va deschide un univers ficțional, care te va vrăji. Naratorul omniscient, extradiegetic, istorisește în stil sadovenian, despre o lume al cărei mod de viață (cutume, îndeletniciri, mijloace de transport) a apus de mult, dar care fascinează prin atemporalitatea sentimentelor umane zugrăvite. După un incipit ab ovo, naratorul fixează coordonatele spațio-temporale ale diegezei, istorisind că în jurul anului
FASCINAŢIA UNUI CRONOTOP MEDIEVAL de ELENA NEGOIȚĂ în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 by http://confluente.ro/elena_negoita_1437744875.html [Corola-blog/BlogPost/343418_a_344747]
-
orice muzeu al tehnicii scrisului, fuseseră redactate operele nepieritoare ale magistrului! Lângă piciorul mesei, o damigenuță îmbrăcată în nuiele aștepta cuminte să fie folosită la nevoie. - Să-ți dreg un pahar de vin, s-a oferit profesorul, în dulcele stil sadovenian. - A, nu, mulțumesc, refuzasem, eram cu mașina. Apoi m-a invitat să mă așez la Remington-ul său, și mi-a dictat recomandarea da capo al fine, fără să arunce o singură privire măcar asupra textului înainte de a-l fi încheiat
ÎNTR-O ZI A SFÂRŞITULUI DE OCTOMBRIE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1446191504.html [Corola-blog/BlogPost/383139_a_384468]
-
axe, după cum constata criticul Pompiliu Constantinescu: aventura războinică și amoroasă și prestigiul poetic al timpurilor trecute. Criticul sus-menționat considera că "Zodia Cancerului" reprezintă un punct de reper în activitatea scriitorului, deoarece marchează începutul unei perioade de creație în care geniul sadovenian s-a putut manifesta într-un ritm abundent și matur. Scriitorul zugrăvește trecutul românesc, „cu exodurile lui dureroase, cu luptele lui omerice, cu instinctele lui războinice și amoroase”, făcând un exces de subiectivism în descrierea coloristică a mediului istoric și
Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă () [Corola-website/Science/333843_a_335172]
-
sale (boieri sau țărani) vorbesc așa cum vorbeau țăranii și târgoveții din Țara de Sus a Moldovei pe la sfârșitul secolului al XIX-lea, deoarece limba vorbită nu s-a schimbat în lipsa unei culturi scrise. Din acest motiv, limba utilizată în narațiunile sadoveniene creează o impresie de firesc. Apariția acestui roman a fost primită cu mai elogii de către criticii literari ai vremii, fiind considerat o operă matură a lui Sadoveanu. Într-un articol publicat la 16 noiembrie 1929 în revista "Viața literară", criticul
Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă () [Corola-website/Science/333843_a_335172]
-
anonim. Intuiția vremurilor trecute apropie "Zodia Cancerului" de romanele "Notre-Dame de Paris" (1831) de Victor Hugo și "Salammbô" (1862) de Gustave Flaubert, dar puterea de evocare de un pitoresc intens și mireasma poetică a reconstituirii istorice sunt superioare în scrierea sadoveniană. Al.A. Philippide considera că "Zodia Cancerului" este „un roman istoric amplu, bine construit, de un suflu epic demn de cei mai mari romancieri istorici ai lumii, Sienkiewicz, Victor Hugo, Flaubert”, în timp ce Eugen Lovinescu afirma că acest roman sadovenian poate
Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă () [Corola-website/Science/333843_a_335172]
-
scrierea sadoveniană. Al.A. Philippide considera că "Zodia Cancerului" este „un roman istoric amplu, bine construit, de un suflu epic demn de cei mai mari romancieri istorici ai lumii, Sienkiewicz, Victor Hugo, Flaubert”, în timp ce Eugen Lovinescu afirma că acest roman sadovenian poate fi considerat „o adevărată creație epică învăluită, firește, într-un lirism legitim”. Romanul istoric are foarte puțină materie epică (după cum constata George Călinescu), fiind evidențiate impresiile călătorului străin despre un teritoriu necunoscut, sălbatic și puțin populat, în care oamenii
Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă () [Corola-website/Science/333843_a_335172]
-
virgină ca aceea din "Athala" de Chauteaubriand”, conchide criticul. Dincolo de a fi un simplu roman istoric, "Zodia Cancerului" este considerat a fi o descriere vastă a Moldovei în stil rousseauian și rabelaisian, scriitorul descriind, potrivit criticului Nicolae Manolescu, „o Moldovă sadoveniană, cu obiceiurile și religia ei, cu o, în fine, istorie proprie, structuri și instituții politice, războaie și domnitori”. Inspirația poetică a lui Sadoveanu reînvie o epocă întreagă și figuri legendare. Descrierea Moldovei prin intermediul unui călător străin dintr-o țară occidentală
Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă () [Corola-website/Science/333843_a_335172]
-
de Perpessicius drept o alegere inspirată, determinând o comparație între starea de dezvoltare social-politică a țărilor occidentale (cunoscută din romanele de aventuri ale lui Alexandre Dumas) și starea de înapoiere a țărilor orientale. Criticul sus-menționat evidențiază prezența umorului în scrierea sadoveniană, care contribuie la obținerea unei perspective mai blânde asupra stării social-economice a Moldovei, contracarând drama înapoierii țării prin descrierea bucuriei de viață a oamenilor. Mai multe momente din timpul călătoriei prin Moldova a abatelui Paul de Marenne, precum prânzul sardanapalic
Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă () [Corola-website/Science/333843_a_335172]
-
răzvrătiți împotriva ordinii sociale capitaliste. Autorul adaptează povestirile pescărești ideologiei realist-socialiste, vrând să evidențieze susținerea populară de care s-ar fi bucurat mișcarea revoluționară de sorginte comunistă la sfârșitul secolului al XIX-lea. Romanul a fost ecranizat, alături de alte proze sadoveniene, în filmul "Vacanță tragică" (1979), regizat de Constantin Vaeni după un scenariu scris de Constantin Mitru. Iliuță, fiul inginerului Manole Dumitraș, trăiește în orașul Fălticeni, împreună cu tatăl său, cu mătușa sa și cu bătrâna sa dădacă, Anghelina. Mama băiatului, fiica
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
la început între cele două atitudini protestare, dar alege în final calea viitorului. Celelalte povești social-politice prezentate în roman, precum sfârșitul chinuit al poetului socialist Solomon Cornea, nu au o suficientă forță literară și trec pe un plan secundar. Narațiunea sadoveniană se caracterizează printr-un stil predominant oral, asemănător cu cel al unui rapsod popular. Existența unui număr mare de povestiri ale oropsiților vieții prilejuiește un sentiment de retrăire a întâmplărilor evocate. Trecerea de la planul prezent la cel din trecutul evocat
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
progresiste la luptele duse de clasa muncitoare, alături de țărănime, la sfârșitul secolului al XIX-lea. Romanul a fost lăudat, la momentul apariției sale, de către critica literară aservită regimului comunist, fiind ulterior ignorat de tot mai mulți cercetători ai operei literare sadoveniene. El este considerat în prezent o scriere fals moralizatoare, plină de clișee și ridicolă, ce atribuie câte o poveste revoluționară fiecărui locuitor sărac de la marginea Fălticenilor. Substratul politic al romanului este, în opinia academicianului Eugen Simion, „cel mai puțin convingător
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
traducere de Galîna Berejna) și lituaniană ("Gėlių sala", Vaga, Vilnius, 1980; traducere de Petronėlė Česnulevičiūtė). Filmul "Vacanță tragică" regizat de cineastul Constantin Vaeni și lansat la 21 mai 1979 a fost inspirat din romanul "Nada Florilor" și din alte povestiri sadoveniene. Scenariul a fost scris de Constantin Mitru, cel care mai colaborase la scrierea scenariilor a trei filme inspirate din prozele lui Sadoveanu și regizate de Mircea Drăgan: "Neamul Șoimăreștilor" (1965, împreună cu Alexandru Struțeanu), "Frații Jderi" (1974, împreună cu Profira Sadoveanu și
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
poemului "Balada popii din Rudeni". Sub numele de "Nicolae Pădureanu", Sadoveanu este unul din personajele romanului și a autobiografiei deghizate " În preajma revoluției", scris de colegul său Constantin Stere. Sadoveanu este apreciat în două opere ale lui Nicolae Labiș, intitulate colectiv "Sadoveniene". Prima, intitulată "Mihail Sadoveanu", este un poem care face referire la proza lui Sadoveanu, iar cealaltă, o poezie cu vers liber, are ca titlu "Cozma Răcoare". În studiul critic asupra operei lui Sadoveanu, Eugen Lovinescu considera că Sadoveanu s-a
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
și tu dacă poți.” Ultima variantă a romanului a fost publicată în foileton în ziarul național-liberal "Voința națională" din București, fiind prefațat în numărul din 2/15 decembrie 1903 de istoricul Vasile Pârvan într-un articol în care situa narațiunea sadoveniană între „romanele istorice cu subiecte naționale”, fiind de o valoare comparabilă cu scrierile istorice ale lui Walter Scott, Victor Hugo, Alessandro Manzoni și Gustave Flaubert și plasând romanul "Șoimii" pe tradiția internă a romanelor lui Ioan Slavici și Duiliu Zamfirescu
Șoimii (roman) () [Corola-website/Science/333819_a_335148]
-
frenetic, abundent în expresii grandilocvente și retorice” precum „râuri de sânge”, „imensul vârtej de flăcări”, „ciocniri omerice”, „movile de morți”, „săpa un șanț prin zidul viu al dușmanilor” etc. Teodor Vârgolici afirma că Sadoveanu a creat un romantism aparte, specific sadovenian, denumit „romantism eroic”. Talentul tânărului scriitor este vizibil în reconstituirea plină de înțelegere a vremurilor apuse, în imaginarea unor scene pitorești precum vânătoarea de la Dăvideni și cheful pantagruelic ce-i urmează, în observarea psihologică a faptelor și personajelor și în
Șoimii (roman) () [Corola-website/Science/333819_a_335148]