170 matches
-
din casă în casă și da și de-a îmbrăcărei și da și de-a mâncărei tuturor oamenilor năcăjiți. Și făcea mare bucurie în casa tuturor năcăjiților. Se înțelege că treaba asta costa mulți bani. Asta o făcea în com.Salcea, jud.Botoșani. Și din pricina asta Alexandru Cantacuzino-Pașcanu s-a despărțit de ea. Cu dânsa a avut o singură fiică cu numele Elena care s-a măritat cu locotenentul de cavalerie Băleanu, din mare viță de boer, dar fără avere. Pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
celor care l-au adus pe Eminescu aici: poetul putea să-și ducă boala în condiții normale, la un spital obișnuit. 3. Sub numele „Hasnaș” figurează, în Enciclopedia Predescu, mai întâi „Nicolae Hasnaș, doctor, director de spital, n. 1876 la Salcea (Botoșani)”, senator în 1926, apoi deputat în 1933 și „Spiru Hasnaș, magistrat, scriitor, n. 21 aug. 1873 în Botoșani” (scoate un volum de poezii în 1933, deci era în viață, de asemenea, la momentul publicării amintirilor lui D. Cosmănescu). Tot
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
a cărui cauză nu vă pot trimite certificatul în epistula asta. Principala părere a lui Isac e de a merge nenorocitul meu frate la LaculSărat. Mi-a scris Domnul Pompiliu să viu cu Mihai la Iași să-l pun în salce. Doctorii au râs, zicând că asta i-ar fi ajutat cu mulți ani înapoi, dar e prea târziu: numai cu fricțiuni de mercur și Țitman interior îl poate scăpa. Băile sunt neapărat necesare de a evapora mercurul prin apă minerală
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
s-a tras el din instinct la mine. De patru ani el este nebun, numai din sifilis încarnat ce este în corpul lui. Oaren-a știut toți pretinșii săi amici, de nu li-a venit în minte să-l puie în salce de a ajuns în starea de a-i pune șapte grame de mercur pe corp? (...) Mai de timpuriu nu ar fi reclamat boala lui așa de mari cheltuieli, dar acum este ceva îngrozitor! Șase franci și patruzeci de bani purgativul
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
i se arată, probabil, Hanrietei că se are în vedere o tratare a lui Eminescu în străinătate, acolo unde el a mai fost (vezi și mai jos). În același timp, Hanrieta primește o scrisoare și de la Miron Pompiliu. „Darea în salce” este explicată de I. E. Torouțiu în notă: „Modul primitiv de a încerca vindecarea de maladia sifilisului prin fumuri mercuriale. În salce s-ar fi pus și A.D.Xenopol...”, p. 306. În loc de a discuta realiile textului, cum i-ar fi stat
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
mai fost (vezi și mai jos). În același timp, Hanrieta primește o scrisoare și de la Miron Pompiliu. „Darea în salce” este explicată de I. E. Torouțiu în notă: „Modul primitiv de a încerca vindecarea de maladia sifilisului prin fumuri mercuriale. În salce s-ar fi pus și A.D.Xenopol...”, p. 306. În loc de a discuta realiile textului, cum i-ar fi stat bine, I.E. Torouțiu face paradă de erudiție ceea ce este bine, desigur, dar nu e suficient. El este mai încredințat decât Hanrieta
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Și la 1 Îți trântea o varză din aia... Și când ești tânăr mănânci mai mult... Bătrânii, săracii, zicea că le ajunge, dar vai de capul ei de mâncare, că nu era consistentă... Și de la Gherla ne-a dus la Salcea (sic!), la dig... Ne Încolona câte o sută de inși, cu militari, că de-știa erau gârlă... și ne punea așa pe rând. Aveam roabe cu hârleț și acolo săpam În pământ și era cu normă. Care nu-și făcea
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
avut ce da rîndurilor de țigani și de amărîți care au tot venit (unii de două și de trei ori) să ceară. Ziua era luminoasă, fără pic de nor, se vedeau clar lunca, rîul și satele de dincolo de apă: Verești, Salcea, și un tren care mergea spre Suceava. Lîngă noi, grupurile de lîngă morminte, căpițele de fîn, vișinii pe rod, înroșiți, copiii alergînd spre sau întorcîndu se de la căruțele cu înghețată instalate la poarta cimitirului alcătuiau un tablou dintre cele mai
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
voluntar. În anii ’80 cere tot mai des concedii medicale din ce în ce mai lungi. Cu intervale de ameliorare, reale sau aparente, suferă de „amețele”, își pierde cunoștința, suportă atacuri violente, unele în somn; apelează deci la doctori și doftori, se pune „în salce”, se duce la băi, la Slănic. Simțindu-se „vârstnic și greoi”, îmbătrânit înainte de vreme și apăsat de singurătate (mai ales după plecarea „Convorbirilor...” și a junimiștilor la București, în 1885), C. - „bolnav de boala mea”, cum spune - pare a se
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
249. Ardelean Ioan, născut la 5 iulie 1968 în localitatea Densuș, județul Hunedoara, România, fiul lui Ardelean Iosif și Lucre��ia, cu domiciliul actual în Austria, Viena, Goldschlagstr. 6/6. 250. Daniliuc Ilie, născut la 29 august 1962 în localitatea Salcea, județul Suceava, România, fiul lui Daniliuc Ioan și Lidia, cu domiciliul actual în Austria, Viena, Gansbachergasse 7, ap. WS. 251. Daniliuc Ana, născută la 22 februarie 1961 în localitatea Rădăuți, județul Suceava, România, fiica lui Irimescu Ioan și Floarea, cu
HOTĂRÂRE nr. 75 din 30 ianuarie 1995 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112179_a_113508]
-
30. Costina │ 95. Pojorîta 31. Cosna │ 96. Preutesti 32. Crucea │ 97. Probota 33. Dărmănești │ 98. Putna 34. Dolhasca │ 99. Radaseni 35. Dolhesti │100. Reuseni 36. Dorna-Arini │101. Riscă 37. Dorna Cindrenilor │102. Rotopanesti 38. Dornesti │103. Sadova 39. Doroteia │104. Salcea 40. Draceni │105. Sasca 41. Dragoesti │106. Satu Mare 42. Draguseni │107. Sfîntu Ilie 43. Dumbrăveni │108. Siminicea 44. Fîntînă Mare │109. Straja 45. Fîntînele │110. Stroesti 46. Forasti │111. Stulpicani 47. Frasin │112. Sucevita 48. Fratautii Noi │113. Saru Dornei
LEGE nr. 3 din 16 februarie 1968 privind asigurarea conducerii locale de stat în unităţile administrativ-teritoriale pînă la alegerea consiliilor populare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]
-
cuprins: "1.116.000"; - poziția 149 coloana 6 va avea următorul cuprins: "15.000". c) se completează cu pozițiile 150-164, conform anexei nr. 29 la prezenta hotărâre. ... 59. La anexa nr. 76 "Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Salcea" se abrogă pozițiile 204, 205, 206, 207, 227 și 228. 60. La anexa nr. 77 "Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Satu Mare": a) următoarele poziții se modifică după cum urmează: ... - pozi��ia 21 coloana 4 va avea următorul cuprins
HOTĂRÂRE nr. 1.170 din 23 iulie 2004 pentru modificarea şi completarea anexelor la Hotărârea Guvernului nr. 1.357/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Suceava, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Suceava. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/160408_a_161737]
-
elementelor acesteia cu specificul economic, social, cultural și tradiția istorică ale comunei, respectând tradiția heraldica a acestei zone și legile științei heraldicii. Coroană murala cu un turn de argint semnifică faptul că așezarea este comună. Anexă 1.67 STEMA COMUNEI SALCEA, JUDEȚUL SUCEAVA NOTĂ CTCE Piatră Neamț Stema comunei Salcea, se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 862 din 4 decembrie 2003, la pagina 24 Anexă 2.67 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Salcea, județul
HOTĂRÂRE nr. 1.290 din 4 noiembrie 2003 privind aprobarea stemelor comunelor din judeţul Suceava. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154122_a_155451]
-
istorică ale comunei, respectând tradiția heraldica a acestei zone și legile științei heraldicii. Coroană murala cu un turn de argint semnifică faptul că așezarea este comună. Anexă 1.67 STEMA COMUNEI SALCEA, JUDEȚUL SUCEAVA NOTĂ CTCE Piatră Neamț Stema comunei Salcea, se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 862 din 4 decembrie 2003, la pagina 24 Anexă 2.67 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Salcea, județul Suceava Descrierea stemei: Stema comunei Salcea, potrivit anexei nr.
HOTĂRÂRE nr. 1.290 din 4 noiembrie 2003 privind aprobarea stemelor comunelor din judeţul Suceava. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154122_a_155451]
-
COMUNEI SALCEA, JUDEȚUL SUCEAVA NOTĂ CTCE Piatră Neamț Stema comunei Salcea, se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 862 din 4 decembrie 2003, la pagina 24 Anexă 2.67 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Salcea, județul Suceava Descrierea stemei: Stema comunei Salcea, potrivit anexei nr. 1.67, se compune dintr-un scut albastru cu o ramură de salcie cu noua frunze, în bară, de aur. Chef-ul scutului, roșu, cu două cruci treflate, de aur
HOTĂRÂRE nr. 1.290 din 4 noiembrie 2003 privind aprobarea stemelor comunelor din judeţul Suceava. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154122_a_155451]
-
Neamț Stema comunei Salcea, se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 862 din 4 decembrie 2003, la pagina 24 Anexă 2.67 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Salcea, județul Suceava Descrierea stemei: Stema comunei Salcea, potrivit anexei nr. 1.67, se compune dintr-un scut albastru cu o ramură de salcie cu noua frunze, în bară, de aur. Chef-ul scutului, roșu, cu două cruci treflate, de aur. Scutul este timbrat cu o coroană murala
HOTĂRÂRE nr. 1.290 din 4 noiembrie 2003 privind aprobarea stemelor comunelor din judeţul Suceava. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154122_a_155451]
-
ramură de salcie cu noua frunze, în bară, de aur. Chef-ul scutului, roșu, cu două cruci treflate, de aur. Scutul este timbrat cu o coroană murala cu un turn de argint. Semnificațiile elementelor însumate: Propunerea de stema a comunei Salcea asigura concordanță elementelor acesteia cu specificul economic, social, cultural și tradiția istorică ale comunei, respectând tradiția heraldica a acestei zone și legile științei heraldicii. Coroană murala cu un turn de argint semnifică faptul că așezarea este comună. Anexă 1.68
HOTĂRÂRE nr. 1.290 din 4 noiembrie 2003 privind aprobarea stemelor comunelor din judeţul Suceava. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154122_a_155451]
-
Școlar Agricol Nusfalau Județul Sibiu 1. Școala Generală Brateiu, comuna Brateiu 2. Școala Generală Boian, comuna Bazna Județul Suceava 1. Grupul Școlar "Mihai Bacescu" Fălticeni 2. Școală cu clasele I-VIII Siminicea, comuna Siminicea 3. Școală cu clasele I-VIII Salcea, comuna Salcea Județul Teleorman 1. Școală cu clasele I-VIII Mavrodin 2. Școală cu clasele I-VIII Contești Județul Timiș 1. Școală cu clasele I-VIII Margina 2. Școală cu clasele I-VIII Teremia Mare Județul Tulcea 1. Grupul Școlar
HOTĂRÂRE nr. 1.074 din 11 septembrie 2003 privind finanţarea din bugetul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului pe anul 2003 a achiziţiei de centrale termice pentru unităţi şcolare din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152314_a_153643]
-
Nusfalau Județul Sibiu 1. Școala Generală Brateiu, comuna Brateiu 2. Școala Generală Boian, comuna Bazna Județul Suceava 1. Grupul Școlar "Mihai Bacescu" Fălticeni 2. Școală cu clasele I-VIII Siminicea, comuna Siminicea 3. Școală cu clasele I-VIII Salcea, comuna Salcea Județul Teleorman 1. Școală cu clasele I-VIII Mavrodin 2. Școală cu clasele I-VIII Contești Județul Timiș 1. Școală cu clasele I-VIII Margina 2. Școală cu clasele I-VIII Teremia Mare Județul Tulcea 1. Grupul Școlar Agricol Topolog
HOTĂRÂRE nr. 1.074 din 11 septembrie 2003 privind finanţarea din bugetul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului pe anul 2003 a achiziţiei de centrale termice pentru unităţi şcolare din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152314_a_153643]
-
extras din lemnul amar (quassia amară) este un compus heterociclic și se clasifică la poziția nr. 29.32. 12) Alte extracte medicinale, cum ar fi cele de usturoi, beladona, crușin, căscară sagrada, "Cassia fistula", gențiana, jalapa, arbore de chinina, revent, salce ("Silax"), cătina roșie, valeriana, muguri de pin, de coca, de tărtăcuța ("Citrullus colocynthis"), de feriga, de "Hamamelis Virginica", de măselarița, de corn de secara, anin negru, Salsaparila. 13) Rășina de frasin, care este o seva îndulcita natural, este obținută prin
ANEXĂ nr. 13 din 5 ianuarie 2000 GUME, RASINI ŞI ALTE SEVE ŞI EXTRACTE VEGETALE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166483_a_167812]
-
de 20 limitat de Oradea frontieră cu R.P.Ungara SATU MARE/ Segment de cerc cu rază de 20 limitat de Satu Mare frontieră cu R.P. Ungară SIBIU/ Cerc cu rază de 30 km Turnișor SUCEAVA/ Cerc cu rază de 20 km Salcea TULCEA/ Cerc cu rază de 20 km Cataloi C. Aerodromurile aviației utilitare și sportive BACĂU/ Cerc cu rază de 5 km (cuprinsă în zona 200 Gherăiești aeroportului BACĂU/Bacău) BRAȘOV/ Cerc cu rază de 5 km 200 Ghimbav BRAȘOV/ Poligorm
DECRET nr. 287 din 23 septembrie 1980 pentru stabilirea cailor aeriene, aeroporturilor şi aerodrimurilor repartizate aviaţiei civile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155530_a_156859]
-
km (cuprinsă în zona Iasi-Sud aeroportului IAȘI/Iași) 200 PITEȘTI/ Cerc cu rază de 5 km 200 Geamăna PLOIEȘTI/ Cerc cu rază de 7 km 1000 Strejnic SUCEAVA/ Cerc cu rază de 5 km (cuprinsă în zona Scheia aeroportului SUCEAVA/Salcea) 200 TIMIȘOARA/ Cerc cu rază de 5 km (cuprinsă în zona Cioca aeroportului TIMIȘOARA/Giarmata) 200 TIRGU MUREȘ/ Cerc cu rază de 5 km (cuprinsă în zona Mureșeni aeroportului TIRGU MUREȘ/Vidrasau) 200 ---------
DECRET nr. 287 din 23 septembrie 1980 pentru stabilirea cailor aeriene, aeroporturilor şi aerodrimurilor repartizate aviaţiei civile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155530_a_156859]
-
34, 35, 48, 50, 65, 66, 70, 71, 161 de la Secțiunea I "Bunuri imobile"; ... b) se completează cu pozițiile 165-175, conform anexei nr. 37 la prezenta hotărâre. ... 67. La anexa nr. 76 "Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al orașului Salcea": a) se abrogă pozițiile 219 și 222 de la Secțiunea I "Bunuri imobile"; ... b) se modifică poziția 188 coloana 4, care va avea următorul cuprins: "Situat în localitatea componentă Plopeni din orașul Salcea, Suprafața =33.500 mp, Vecini: N-teren proprietate
HOTĂRÂRE nr. 1.564 din 1 noiembrie 2006 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.357/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Suceava, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Suceava, a Hotărârii Guvernului nr. 1.170/2004 pentru modificarea şi completarea anexelor la Hotărârea Guvernului nr. 1.357/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Suceava, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Suceava, precum şi pentru atestarea domeniului public al unor comune nou-înfiinţate în judeţul Suceava. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/183101_a_184430]
-
Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al orașului Salcea": a) se abrogă pozițiile 219 și 222 de la Secțiunea I "Bunuri imobile"; ... b) se modifică poziția 188 coloana 4, care va avea următorul cuprins: "Situat în localitatea componentă Plopeni din orașul Salcea, Suprafața =33.500 mp, Vecini: N-teren proprietate privată, S-teren proprietate privată, E-teren proprietate privată, V-teren proprietate privată"; ... c) se completează cu pozițiile 244, 245 conform anexei nr. 38 la prezenta hotărâre. ... 68. La anexa nr. 77
HOTĂRÂRE nr. 1.564 din 1 noiembrie 2006 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.357/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Suceava, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Suceava, a Hotărârii Guvernului nr. 1.170/2004 pentru modificarea şi completarea anexelor la Hotărârea Guvernului nr. 1.357/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Suceava, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Suceava, precum şi pentru atestarea domeniului public al unor comune nou-înfiinţate în judeţul Suceava. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/183101_a_184430]
-
Poiana 4. Poienari 5. Probota 6. Siliștea Nouă 7. Valea Poienei FRASIN 1. FRASIN 1. Doroteia 2. Bucșoaia 2. Plutonita LITENI 1. Corni 2. Roscani 3. Rotundă 4. Siliștea 5. Vercicani MILISAUTI 1. MILISAUTI 1. Gară 2. Badeuti 2. Lunca SALCEA 1. SALCEA 1. Prelipca 2. Mereni 3. Plopeni 4. Văratec VICOVU DE SUS 1. VICOVU DE SUS 2. Bivolaria TIMIȘ CIACOVA 1. Cebza 2. Macedonia 3. Obad �� 4. Petroman GATAIA 1. Gataia 1. Butin 2. Sculia 2. Percosova 3. Semlacu
LEGE nr. 351 din 6 iulie 2001 (*actualizata*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a Reteaua de localităţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185168_a_186497]