3,827 matches
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > M-AM GOLIT... Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 825 din 04 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului m-am golit de carne de oase de amintiri de sălcii pletoase m-am golit de tine pe veci m-am golit de timp și poteci de cer m-am golit și de lună m-am golit de ploi și furtună de vise de oameni păgâni de golul ieșit din fântâni
M-AM GOLIT... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 825 din 04 aprilie 2013 by http://confluente.ro/M_am_golit_ion_ionescu_bucovu_1365064211.html [Corola-blog/BlogPost/346055_a_347384]
-
cei 25 ani de temniță grea. După 4 ani de viață de celulă, într-o bună zi, culeși fiind de prin celule, s-a umplut cu noi o dubă mare și fiind încuiați pe dinafară, am fost transportați la colonia Salcia din Bălțile Brăilei. S-au mai încărcat și alte dube. Am ajuns la localitatea Salcia în plină câmpie. O baracă lungă, cu pături suprapuse, într-o curte largă, înconjurată cu gard de sârmă ghimpată, străjuită pe la colțuri de soldați înarmați
PĂRINTELE ARHIMANDRIT SOFIAN BOGHIU (1912 – 2002) – APOSTOLUL BUCUREŞTILOR, DUHOVNICUL RUGĂTOR, PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR PRECUM ŞI ICONARUL SUFLETELOR NOASTRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 4 by http://confluente.ro/Parintele_arhimandrit_sofian_boghiu_19_stelian_gombos_1336394635.html [Corola-blog/BlogPost/358520_a_359849]
-
bună zi, culeși fiind de prin celule, s-a umplut cu noi o dubă mare și fiind încuiați pe dinafară, am fost transportați la colonia Salcia din Bălțile Brăilei. S-au mai încărcat și alte dube. Am ajuns la localitatea Salcia în plină câmpie. O baracă lungă, cu pături suprapuse, într-o curte largă, înconjurată cu gard de sârmă ghimpată, străjuită pe la colțuri de soldați înarmați. Eram mulți. Mai târziu am aflat că eram 1000 de deținuți. Dintre noi, 100 eram
PĂRINTELE ARHIMANDRIT SOFIAN BOGHIU (1912 – 2002) – APOSTOLUL BUCUREŞTILOR, DUHOVNICUL RUGĂTOR, PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR PRECUM ŞI ICONARUL SUFLETELOR NOASTRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 4 by http://confluente.ro/Parintele_arhimandrit_sofian_boghiu_19_stelian_gombos_1336394635.html [Corola-blog/BlogPost/358520_a_359849]
-
de spulberare - păpădii. Copaci în derivă povârniți amețitor în groapă de cer. *Un hau între frunze. Cuțite verzi taie cerul în patru. *Șofran cu mustăți o floare adulmeca aerul serii. *Pe-o rază sinilie gândul gălăduie în conduri de argint. *Salcii nepieptănate mângâie spinarea luminii. *Maieutica viselor - suspin negrăit al Duhului Sfânt. CEZARINĂ ADAMESCU 7 SEPTEMBRIE 2011 Referință Bibliografica: SIMFONIE SENZORIALĂ - MICRO STIHURI / Cezarină Adamescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 250, Anul I, 07 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright
MICRO STIHURI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Simfonie_senzoriala_micro_stihuri.html [Corola-blog/BlogPost/361404_a_362733]
-
Doisprezece Furtuna Am descoperit că dacă iubești viața și viața te va iubi pe tine. (Arthur Rubinstein) Î n dimineața următoare, la ora stabilită pentru plecarea pe mare, am parcat mașina sub salcia de pe faleză, din fața bufetului Semiramis, ca de obicei, pentru a o feri de canicula zilei și mi-am cărat grăbit bagajul la barcă. O parte dintre colegii de pescuit își trăseseră bărcile la apă până la sosirea mea și așteptau să
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1423658456.html [Corola-blog/BlogPost/366461_a_367790]
-
stătea în pălărie, Măceșul și cu mierla erau de acord cu această realitate, Laurul și mirtul de asemenea, castanul și smochinul Erau de altă părere, au venit nucul, lumânarea, Nuca și zidul, erau neutri, maimuța a adăugat ceva inexprimabil aici, Salcia și dovleacul roșiră, ce vă mirați? Orice este posibil într-o lume mai bună. Nevăstuica, pisica erau consemnate la domiciliu, Păianjenul, strugurele scriau anonime, Enervat, omul cu pălărie și-a scos accesoriul de pe cap, Iar întreaga lume a văzut cum
PURTĂTORUL DE PĂLĂRIE de BORIS MEHR în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 by http://confluente.ro/boris_mehr_1481790729.html [Corola-blog/BlogPost/379887_a_381216]
-
ele, zglobii, ca o ploaie caldă, jucăușă, îmi sărută sânii... Mă văd ca o fantomă plutind pe luciul unui lac; asemeni Ofeliei, am fața tristă și palidă ca luna; nuferi albi și roșii lăcrimează... și, la un moment dat, umerii sălciilor se-apleacă, mă cuprind de mijloc, și, îmbrăcată în mireasă, m-așează pe un catafalc... De departe se-aude-un corn care anunță dimineața și-o briză îngână un cântec de iubire și de dor norul ia chipul unui înger, îmi mângâie
VIS DE VARĂ de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 by http://confluente.ro/vasilica_ilie_1436891073.html [Corola-blog/BlogPost/366111_a_367440]
-
clonat ce știe legăna, cânta și dărui făr-așteptări, A fi și-atunci când nu mai ești AM FOST Am fost și scrin din palisandru încrustat Și ghindă de stejar dusă de vânt Și scânduri de cosciug din brad negeluit, Lăstar de salcie am fost, cu muguri de mătasă plesniți în graba primăverii, Dar și cenuș-am fost de ardere totală. DE-AI FI De-ai fi de aur te-ar râde diamantul, dar și ciobul spart din lut amăgitor, De-ai fi pe-
FIINŢA VERBULUI LIRIC de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/magdalena_bratescu_1424755151.html [Corola-blog/BlogPost/375155_a_376484]
-
colțul gurii, Un zâmbet ce străluce ca roua-n dimineți. În unda cristalină, în tremuru-i, se naște Speranța liniștirii, ce am visat cândva, Acompaniat de harfe, transcend în zi de Paște Și-uimit revăd tabloul, creat în Golgota. Foșnește frunza salciei ce-și plânge nemișcarea Și mă opresc din zborul visării, consternat, Scrutând cu ochii minții, caut cu emoție zarea, De care prin cădere, atât m-am depărtat. E-acolo, ea există! A mea natură însă, Făcut-a Paradisul un puzzle
ARMONII DIVINE de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/lucica_boltasu_1449384058.html [Corola-blog/BlogPost/369203_a_370532]
-
îți amintește doar că exiști, se îngroașă nesfârșitul nopții, cu o pânză de păianjeni țesută de aceeași comuniști, și ne îngropăm de vii în clipa vieții. Câte motive au filosofii să se întoarcă în chinul neînțelesului, iar poeții în plânsul sălciei! Oare ei cum or fi înțeles cuvintele Mediocritate și Sărăcie într-o continuă batjocură națională? Lev Tolstoi credea că va spori coeficientul de inteligență dacă își va lăsa gândul moștenire: „Înțelepciunea înseamnă să știi unde să te oprești, să știi
ARTA CUVÂNTULUI de MARIA COZMA în ediţia nr. 1352 din 13 septembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_cozma_1410633494.html [Corola-blog/BlogPost/361954_a_363283]
-
primului cuvânt plecat dincolo de tine. Un fluviu anonim Sunt un fluviu anonim, fără memorie, fără poveste... Sunt un fluviu indiferent de pasiunile pe care le mai pot aprinde pe malurile mele. Sunt același fluviu anonim oglindit în singurele aripi ale salciei peste care-am pășit, spumegând, în liniștea dureroasă a talazurilor. Floare-de-colț Desculță de gânduri, desfrunzită de vise îmi cresc rădăcinile pe lujerul ploii, și-mi legăn ramurile pe creștetul pământului. Floare-de-lotus Arșița nopții cade osândită de miezul grâului copt. Frunzele
SUNT DOAR UN FLUVIU ANONIM de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 588 din 10 august 2012 by http://confluente.ro/Sunt_doar_un_fluviu_anonim_viorela_codreanu_tiron_1344588250.html [Corola-blog/BlogPost/358107_a_359436]
-
sărut Și să-i adun prin taina rugii La amintiri ce n-au trecut. Mi-e dor de-aleile ascunse De bolta crengilor sub nea, De băncile în alb cuprinse Pe care dragostea zbucnea. Mi-e dor de pletele din sălcii Plecate alb pe albul lac Rămas cu amintirea bărcii Și-a singuratecului bac. Mi-e dor de țurțuri, de troiene, De neuitatul derdeluș, De clopoței și cosânzene Îmbujorate la urcuș. Și te aștept, iubită iarnă, Cu albul pur să ne
DE IARNĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/De_iarna_marian_malciu_1391172094.html [Corola-blog/BlogPost/363739_a_365068]
-
fără apă rece; La păsăret îi vei strica hodina, Nici rufe nu mai spală gospodina, Iar ciurda când o fi să se adape, Va fi doar smârc aici în loc de ape; Adu-ți aminte scalda de plăcere A țâncilor și-a sălciei mângâiere ! Cum poți să schimbi deodată legea firii, Pentru un moft și-n numele iubirii ? - Of, malule, mă umpli de tristețe, Când te gândești la propria frumusețe ! Arinul, păsăretul și morarul, Sau salcia și ciurda, grădinarul, S-au învoit cu
LEGENDA RÂULUI DE DOR (ALTRUISM) de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1418282609.html [Corola-blog/BlogPost/376743_a_378072]
-
scalda de plăcere A țâncilor și-a sălciei mângâiere ! Cum poți să schimbi deodată legea firii, Pentru un moft și-n numele iubirii ? - Of, malule, mă umpli de tristețe, Când te gândești la propria frumusețe ! Arinul, păsăretul și morarul, Sau salcia și ciurda, grădinarul, S-au învoit cu mersul meu în munte Și seceta găsit-au să înfrunte, Căci vântul le-a venit în ajutor Și apă le aduce cu un nor. Credeam c-ai înțeles și că îți pasă, De
LEGENDA RÂULUI DE DOR (ALTRUISM) de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1418282609.html [Corola-blog/BlogPost/376743_a_378072]
-
citadelei acestei țări valahe, prin mahalalele murdare, peste care praful se așezase în toropeala zilei ca o pătură de lână groasă. Pe drumul râului care curgea leneș, purtând cu el mâlul ce-i întuneca apele, cei din trăsură puteau vedea sălciile, care umbreau malurile săpate în neorînduială de veacurile ce trecuseră peste ele, șezând ca niște fecioare despletite în apa amestecată cu resturile menajere ale așezării. Copiii, pe jumătate dezbrăcați, alergau în chiot vesel de-a lungul versanților bătrânului râu. Femeile
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Margelele_din_chihlimbar_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
pe calea exilului, în Germania. Astfel, se distinge tema principală și de mare importanță pentru care Dan Gashi merită întreg respectul națiunii sale materne: „Pe buza Drinei Albe/ Alerg pe cal/ Potcoavele se bat cu caldarâmul/ Peste pietre si nisip./ Sălciile pline de umbră/ Pentru turmele de oi,/ Snop de nuiele pentru garduri,/ Pentru pământ și livezi,/ Pentru a croșeta hambare,/ Răchita plină de fire,/ Sălciilor cu umbre,/ Vara tocmai le-a venit,/ Pe buza Drinei Albe.” (Malurile fluviului Drina Albă
DANIEL MARIAN DESPRE DAN GASHI DIN GERMANIA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2020 din 12 iulie 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1468343107.html [Corola-blog/BlogPost/380659_a_381988]
-
buza Drinei Albe/ Alerg pe cal/ Potcoavele se bat cu caldarâmul/ Peste pietre si nisip./ Sălciile pline de umbră/ Pentru turmele de oi,/ Snop de nuiele pentru garduri,/ Pentru pământ și livezi,/ Pentru a croșeta hambare,/ Răchita plină de fire,/ Sălciilor cu umbre,/ Vara tocmai le-a venit,/ Pe buza Drinei Albe.” (Malurile fluviului Drina Albă). Are loc o reală identificare magnetică se poate spune, cu locurile și întâmplările inconfundabile, într-un timp de reacție alert, deși întins pe o îndelungă
DANIEL MARIAN DESPRE DAN GASHI DIN GERMANIA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2020 din 12 iulie 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1468343107.html [Corola-blog/BlogPost/380659_a_381988]
-
eram prin rai printr-un lan de grâu, vara ne furase toate visele, sângele macilor ni se prelingea printre degete, ucideam candoarea lor, eu stăteam pe marginea zilei, pe cer siluete de cai albi zburau spre apus, tu stăteai sub sălcii pletoase, somnambulo, și dormeai, părul ți se împletise peste ramurile tremurătoare, ca o amforă stăteai plină de antice vise și cu gleznele la soare îl așteptai pe Ulise. luni, 7 iulie 2014 Referință Bibliografică: vis de vară / Ion Ionescu Bucovu
VIS DE VARĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1404709273.html [Corola-blog/BlogPost/371035_a_372364]
-
spre noi și să-I refuzam darul? Imaginați-vă noaptea Învierii! Împărăția lui Dumnezeu a coborît între noi. Prin „Hristos a înviat!" ni s-au deschis ușile raiului. Toți au lumânări aprinse în mâini. De Florii aceste lumânări erau de salcie. În Duminică Ramurilor I-am cântat Împăratului la coborîșul Muntelui Măslinilor spre Ierusalim: „Bine este cuvântat Împăratul care vine intru numele Domnului! În ceruri fie pace și slavă intru înălțimi!" (Luca 19,39). De Paste și înconjuram biserică în chipul
HRISTOS A INVIAT DIN MORTI! de MIRON IOAN în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 by http://confluente.ro/miron_ioan_1492162397.html [Corola-blog/BlogPost/380049_a_381378]
-
spre Ierusalim: „Bine este cuvântat Împăratul care vine intru numele Domnului! În ceruri fie pace și slavă intru înălțimi!" (Luca 19,39). De Paste și înconjuram biserică în chipul celor trei zile. Stâlpările, de data aceasta, nu mai sunt de salcie, ci stâlpari de ceară așa cum mergem cu lumânarea în mână să primim sfântă împărtășanie. De fapt, biserica înconjurată de noi în noaptea de Paste a căpătat un sens mult mai adânc, un sens nou, transfigurat , mistic, adică sensul chivotului de pe
HRISTOS A INVIAT DIN MORTI! de MIRON IOAN în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 by http://confluente.ro/miron_ioan_1492162397.html [Corola-blog/BlogPost/380049_a_381378]
-
al faptelor bune, iar pe de altă parte ca simbol al jertfei umane că ardere și dăruire de lumină celui care s-a identificat cu Lumina lumii. Dacă de Florii făcliile noastre de întâmpinare a Împăratului au fost ramurile de salcie cu cetele profeților de motocei prevestind primăvară, de Paste ținem în mână stâlpările de ceară exprimând bucuria Învierii. Au trecut numai câteva zile de când jeluiam cu Fecioara: „Primăvară dulce,/ Fiul meu prea dulce/ Frumsețea unde Ți-ai ascuns?" și iată
HRISTOS A INVIAT DIN MORTI! de MIRON IOAN în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 by http://confluente.ro/miron_ioan_1492162397.html [Corola-blog/BlogPost/380049_a_381378]
-
un motocel de lumină cusut cu fir din lumina Învierii. Împărăția Cerurilor, trecerea „de la moarte la viață și de pe pământ la cer" începe cu aprinderea lumânării sufletului nostru din Lumina lui Hristos.Un fir de lumânare, cât o crenguța de salcie, rezumă întreaga Biblie pentru că făclia de Paste este făclia Mielului , credința și adeverirea bucuriei noastre așa cum îngerul a strigat Fecioarei: „Hristos a înviat din morți, cu moartea pe moarte călcând și celor din mormânturi viața dăruindu-le." Dr. Ioan MIRON
HRISTOS A INVIAT DIN MORTI! de MIRON IOAN în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 by http://confluente.ro/miron_ioan_1492162397.html [Corola-blog/BlogPost/380049_a_381378]
-
părintele Iosif Imbrișă le-a vorbit credincioșilor despre post care trebuie înțeles ca „perioadă de pregătire și de convertire, de conștientizare a legăturii noastre cu Dumnezeu” „demers comunitar și lucrare personală”. Conform unui obicei străvechi, au fost arse crenguțe de salcie păstrate de la Florii și cu cenușa respectivă care a fost binecuvântată preoții le-au făcut credincioșilor semnul crucii pe frunte pentru a-i determina să își amintească de faptul că sunt muritori, că au apărut din țărână și că în
RITUALUL PASCAL CATOLIC de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1396982112.html [Corola-blog/BlogPost/348510_a_349839]
-
obținerii mântuirii. Celor prezenți în Biserică li s-a dat sfatul de a asocia postul cu credința în Dumnezeu și cu pomama, mici fapte de caritate. Floriile, sărbătoarea intrării Domnului în Ierusalim, au început cu o procesiune cu ramuri de salcie binecuvântate care reprezintă ramurile cu care a fost întâmpinat Isus când a intrat în Ierusalim. Preotul Andrei Dumitrescu a oficiat Liturghia obișnuită. A amintit că s-a început Săptămâna Sfântă. Lecturile biblice au orientat atenția credincioșilor către pătimirea aducătoare de
RITUALUL PASCAL CATOLIC de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1396982112.html [Corola-blog/BlogPost/348510_a_349839]
-
cuprinsă în planul de învățământ și orarul școlii sub numele de "secția supraprimară agricolă"s-a numit Paul Alexandrescu. El a contribuit la amenajarea grădinii publice și a parcului comunal "Podișor", a plantat cu elevii pomi roditori și copaci (tei, sălcii, arțari, duzi) pe marginea digului Râușorului, în curtea Primăriei și a bisericilor, pe Braniște și pe Valea Cheii cu brazi și pini. Pasiunea sa pentru fitotehnia, pomicultura și zootehnia montană era atât de mare încât s-a dus, pe cheltuială
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xii_.html [Corola-blog/BlogPost/364476_a_365805]