92 matches
-
ha (2,25 x 0,9 m). Completări: 60% (30% + 20%+10%). ntrețineri: Revizuiri: anii I+II+III 1+1+1; Prașile: anii I-VII 3+3+2+2+1+1+1. GRUPA STATIONALA G.S – 84a Salinizare puternică / foarte puternică, fără alți factori limitativi severi. Terenuri cu soluri puternic si foarte puternic salinizate, de la suprafată sau de la mica adâncime (frecvent solonceacuri), cu salinizarea provenind din apa freatică, din izvoare sărate de coasta sau din roca mamă salifera, situata la sub 30 cm adâncime (TSD: Hs3a). Tipuri de vegetație: 9Hs2 Plantații de
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
ha (2,25 x 0,9 m). Completări: 60% (30% + 20%+10%). ntrețineri: Revizuiri: anii I+II+III 1+1+1; Prașile: anii I-VII 3+3+2+2+1+1+1. GRUPA STATIONALA G.S – 84b Salinizare puternică / foarte puternică , cu factori limitativi severi suplimentari. Terenuri cu soluri puternic si foarte puternic salinizate, de la suprafată sau de la mica adâncime (frecvent solonceacuri), cu salinizarea provenind din apa freatică, din izvoare sărate de coasta sau din roca mamă salifera, situata a sub 30 cm adâncime (TSD: Hs3b). Tipuri de vegetație: Neproductiv pentru speciile
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
Co, Al); 30% prașile, revizuiri, descopleșiri: 3 + 3 + 2 + 2 + 1 + 1 60 Terenuri alunecatoare și depozite din surpări și curgeri noroioase, cu masa deplasată puternic la foarte puternic fragmentată, cu predominarea rocii la suprafață terenului, uneori slab la moderat salinizate, cu grosimea de 21...75 cm, fără exces de apă FC2a 6CF2, 5CF2 75 Sc 25 Sl (Ul.t;Vi. T; Gl; Cd) 100 Sl (Ul.T; Sbv) Mt + Gr.o + Ams Gr. o + Pv (Pp) 5 000 / ha 6 700 / ha 30% revizuiri
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
în profunzime / salinizare ușoară , fără alți factori limitativi severi Terenuri cu soluri zonale (cernoziomuri, luvisoluri, aluviosoluri, psamosoluri) salinizate în profunzime (la peste 50 cm) sau slab salinizate de la suprafață, salinizarea provenind, în cele mai multe cazuri, din apa freatică salinizată, dar și din inundare cu apă salină, sau din roca mama saliferă aflată mai jos de 50 cm H s 1 a 3Hs1 a. 25 St (Gl, Sc) 50 Fr (Fr p; Ar.t; Ul; Sf) 25 Arb (Ct, Pdn) a.R1
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
în profunzime / salinizare ușoară , cu factori limitativi severi suplimentari Terenuri cu soluri zonale (cernoziomuri, luvisoluri, aluviosoluri, psamosoluri) salinizate în profunzime (la peste 50 cm) sau slab salinizate de la suprafață, salinizarea provenind, în cele mai multe cazuri, din apa freatică salinizată, dar și din inundare cu apă salină, sau din roca mama saliferă aflată mai jos de 50 cm H s 1 b 7Hs1 a. 50 Gl ( Dd; Ul.t.; Fr.p) 50 Ct.r (Ct) a.amestec intim sau în buchete de 10 – 15
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
Halimodendron halodendron), în culturi pure, amestec intim sau în buchete mici. c. Neproductiv, în cazul mai multor factori limitativi severi asociați concomitent degradării 84 Salinizare puternică / foarte puternică, fără alți factori limitativi severi. Terenuri cu soluri puternic si foarte puternic salinizate, de la suprafată sau de la mica adâncime (frecvent solonceacuri), cu salinizarea provenind din apa freatică, din izvoare sărate de coasta sau din roca mamă salifera, situata la sub 30 cm adâncime. H s 3 a 9Hs2 a. 100 Ct
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
375 î G.S Forma de degradare Tip de stațiune Tipuri de vegetație Compoziții de împădurire Schema de plantare Tehnici de împădurire Desimea Completări Întrețineri Salinizare puternică / foarte puternică , cu factori limitativi severi suplimentari Terenuri cu soluri puternic si foarte puternic salinizate, de la suprafată sau de la mica adâncime (frecvent solonceacuri), cu salinizarea provenind din apa freatică, din izvoare sărate de coasta sau din roca mamă salifera, situata la sub 30 cm adâncime. H s 3 b Neproductiv A - TERENURI ALCALIZATE
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
Din punct de vedere agrotehnic, salinizarea secundară este un tip major de degradare a terenurilor arabile în arealele de silvostepă și stepă. Totuși, în anumite situații sărăturile primare naturale se pot extinde în condiții bune pe astfel de terenuri secundar salinizate, realizându-se habitate de pajiști sărăturate remarcabile ce acoperă suprafețe mari. În acest caz, mai ales dacă sunt implicate fitocenoze bine conturate și dacă se regăsesc populații ale unor specii rare halofile, se vor face recomandările necesare pentru conservare. Pentru
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
A funcționat ca un vechi golf marin, barat ulterior cu nisipuri și petrișuri. Lacul, împreună cu alte 3 cuvete lacustre, din apropiere - Manyas, Apolyont, Sapanca, au apă dulce folosită în piscicultură și irigații, spre deosebire de cele din centrul Anatoliei, care sunt puternic salinizate. KARA-BOGAZ-GOL - lagună maritimă de mari dimensiuni Ă13000 km2 ) situată în estul Mării Caspice, la 3 m sub nivelul acesteia și la - 31 m sub cel al Oceanului Planetar. Datorită acestei situații, apele Mării Caspice se scurg în lagună printr-o
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
îngustate posterior (fig.78b, pag.77). Corpul masiv, puternic convex. Elitrele luate împreună sunt de aproximativ 1,5 ori mai lungi decât late. Capul și pronotul adesea cu luciu metalic arămiu. Elitrele galben-maronii cu pete negre. Picioarele maronii. Pe terenuri salinizate, poate fi prezentă și în fauna României. (3-3,5 mm)..................................(arvernicus Muls.) -.Pronotul puternic lățit în partea sa mediană, cu marginile laterale uniform rotunjite sau ușor îngustate posterior (fig.78c, pag.77) ..........................................................3 3.Picioarele adesea negre cu un luciu
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
prevăzute cu strii punctate grosiere. Între stria postscutelară și a 2-a strie se află o carenă înălțată. Aripile membranoase sunt bine dezvoltate. Tarsele scurte și ușor lățite. Specie comună, răspândită pe terenuri cultivate, în preajma apelor, mai rar pe terenuri salinizate, în furnicarele de Formica rufa și în lemnul stejarilor bătrâni. l=3-4 mm. 5 Helophorus brevitarsis Kuwert Corpul scurt și masiv. Palpii maxilari au o nuanță variabilă, de la maroniu-roșcat la negru. Suprafața capului și a pronotului prezintă reflexe metalice. Elitrele
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
de strie. 3 Atholus praetermissus Peyron Corpul negru-unicolor. Elitrele cu câte 4 strii longitudinale complete. Propigidiul, pigidiul și epipleurele elitrelor prezintă o punctuație deasă și accentuată. Marginea externă a tibiilor anterioare cu 4 dințișori mici. Specie meridională întâlnită pe terenuri salinizate. l=4,5-5,5 mm. 4 Atholus corvinus Germar Unicolor negru. Fiecare elitră prezintă câte 4 strii longitudinale complete. Epipleurele elitrelor și pigidiul au o punctuație fină. Tibiile anterioare dispun de 4 zimțișori mici. În furnicare și pe flori de
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
o puternică eroziune regresivă. Cele mai frecvente forme de acest gen în diferite stadii de evoluție se întâlnesc în vestul satului Deleni, la sud de satele Sticlăria și Poiana Mărului, la nord-vest de satul Zlodica Cotnari. În sectoarele cu marne salinizate eroziunea liniară duce la dezvoltarea unor forme pseudocarstice, cum se pot întâlni la vest de Ceplenița. Surpările au o frecvență mai redusă și sunt prezentate atât în lungul cornișelor principale de la partea principală a versanților (Dealul Sângeap, Dealul Cătălina, Dealul
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Cotnari, în cele două sectoare geomorfologice cu relief, climă și vegetație oarecum diferite, oferă condiții de pedogeneză specifice și deci cu soluri diferite. Astfel, în depresiunea de contact Hârlău-Cotnari, s au format soluri, în majoritatea cazurilor molice (cernoziomuri), cu subtipurile salinizate și alcalizate. În zona colinară însă condițiile pedogenetice au condus la formarea solurilor caracteristice zonei forestiere. În această zonă substratul fiind relativ uniform, relieful a influențat evoluția solurilor prin expoziție, înclinare, un plus de precipitații și nu în ultimul rând
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de teren vechi sau noi. Pentru arealele mai umede, procesele de pedogeneză s-au desfășurat normal. Suprafețele cu alunecări au dus la formarea solurilor luvice și albice precum și pe unele areale, la formarea erodisolurilor sau a solurilor desfundate. În ceea ce privește solurile salinizate (datorită depozitelor salifere-marne salinizate) acestea au o răspândire limitată, în depresiunea de contact Hârlău-Cotnari (mai ales pe șesurile Ceplenița și Cotnari). IX. REGIONAREA FIZICO-GEOGRAFICĂ În urma evoluției îndelungate, a fragmentării și modelării diferențiate a reliefului, în bazinul hidrografic al râului Bahlui
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
noi. Pentru arealele mai umede, procesele de pedogeneză s-au desfășurat normal. Suprafețele cu alunecări au dus la formarea solurilor luvice și albice precum și pe unele areale, la formarea erodisolurilor sau a solurilor desfundate. În ceea ce privește solurile salinizate (datorită depozitelor salifere-marne salinizate) acestea au o răspândire limitată, în depresiunea de contact Hârlău-Cotnari (mai ales pe șesurile Ceplenița și Cotnari). IX. REGIONAREA FIZICO-GEOGRAFICĂ În urma evoluției îndelungate, a fragmentării și modelării diferențiate a reliefului, în bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
luvice, soluri brune luvice erodate, soluri brune luvice pseudogleizate, luvisoluri albice, luvisoluri albice pseudogleizate) răspândite în zone mai înalte din Podișul Sucevei și Podișul Central Moldovenesc, care acoperă o suprafață de 50.496 de hectare; soluri hidromorfe (hidrisoluri*) (lăcoviști, lăcoviști salinizate, soluri gleice, soluri pseudogleice) care s-au format în luncile principalelor cursuri de apă datorită excesului de umiditate și acoperă o suprafață de 18.099 de hectare; soluri halomorfe (sărăturate) (salsodisoluri*) de tip soloneț și solonceac acoperă o suprafață de
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de hectare; se găsesc pe unele suprafețe din Câmpia Moldovei, apariția lor fiind condiționată de substratul geologic salifer; vertisoluri care acoperă o suprafață de 1500 de hectare; soluri neevoluate, trunchiate sau desfundate (protisoluri*) (soluri aluviale, soluri aluviale gleizate, soluri aluviale salinizate, regosoluri, erodisoluri) care acoperă o suprafață de 175.077 de hectare. Solurile afectate de procese de eroziune și alunecări predomină pe versanții puternic înclinați. *după noua clasificare a solurilor din România (2006) Resursele naturale Județul Iași nu dispune de resurse
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
flora și vegetația fânețelor are un caracter pregnant ponto-sarmatic. Fondul îl constituie elementele eurasiatice și europene, dar specificitatea o imprimă elementele continental-pontice și submediteraneene. Este vorba de un amestec de specii mezoxerofile cu unele elemente de pădure, iar pe porțiunile salinizate se găsesc numeroase specii halofile. Aceste fânețe reprezintă o enclavă cu un covor vegetal de stepă nealterat sau modificat într-o mică măsură, unică în Moldova. Inventarul floristic cuprinde peste 570 specii de antofite (plante cu flori), reprezentând circa 16
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
au fost delimitate de către Ministerul Agriculturii și Silviculturii; ... g) neidentificarea și neluarea de către organizațiile socialiste a măsurilor necesare pentru punerea în cltura agricolă, în termenele stabilite cu organele agricole județene, a terenurilor folosite neeconomic, cum sînt: terneurile afectate de eroziune, salinizate, nisipoase, cele cu exces de umiditate, drumurilor de exploatare inutile, cele din incintele organizațiilor socialiste și altele asemenea; ... h) neinlaturarea, la indicația direcțiilor agricole județene, a tufarisurilor, maracinisurilor și a pilcurilor de arborete care nu au rol de protecție; ... i
HOTĂRÂRE nr. 2.501 din 31 decembrie 1969 pentru stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele privind apărarea, conservarea şi folosirea terenurilor agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135157_a_136486]
-
decât marnele și mai omogen. c) -Marne loessoide cu textura apropiată de a depozitelor loessoide, cu care se pot confunda. d) - Marne gipso - clorurate ce apar pe pantele văilor, aproape de nivelul șesurilor și pe tăpșane. Ele formează substratul argilos și salinizat. e) -Deluviul de pe versanții văilor cu pante accentuate și frământate de alunecări. f) - Aluviuni și coluvii ce conțin în mare parte săruri solubile (sulfați, cloruri)provenite, fie din timpul depunerii, fie aduse ulterior de apele ce se scurg pe pante
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
28). III.5. TIPUL DE SOL ȘI îNSUȘIRILE AGROPRODUCTIVE Pe teritoriul fermei Ezăreni din județul Iași, sub acțiunea complexă a factorilor pedogenici, s-au format următoarele tipuri de sol: cernoziomul cambic tipic și moderat erodat, solul aluvial molic și lăcoviștile salinizate. Cernoziomul cambic tipic, lutos, format pe depozite löessoide și luturi cu următoarea secvență morfologică Am-A/B-Bv-Cca este mijlociu aprovizionat cu humus (3,12 g %) și azot total și slab aprovizionat în fosfor mobil (18,4 mg %). Reacția este slab
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
198 g la %, foarte slab aprovizionat în fosfor mobil (1,2 mg la %), mijlociu aprovizionat în potasiu mobil (11,7 mg la %). Ocupă versanții cu pante mici (3-5%) caracterizați prin climat mai arid decât împrejurimile. Solul aluvial molic este slab salinizat, lutoargilos, format pe depozite aluviale. Morfologia este de tipul Am-Ca. Solul este mediu aprovizionat în humus și azot total, bine aprovizionat în fosfor și potasiu mobil iar reacția este slab alcalină cu pH-ul cuprins între 8,1 -8,3
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
Am-Ca. Solul este mediu aprovizionat în humus și azot total, bine aprovizionat în fosfor și potasiu mobil iar reacția este slab alcalină cu pH-ul cuprins între 8,1 -8,3. S-a format pe albiile majore ale pâraielor. Lăcoviștile salinizate sunt luto-argiloase, formate pe argile. Secvența morfologică este de tipul Amsc-AGosc-Gr. Solul are un conținut de 232 mg la % săruri solubile și o reacție slab alcalină (pH = 8,3). Se găsește pe văile pâraielor (Pârâul Ezăreni) cu apă freatică la
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
apoi ca asistent, sub conducerea și îndrumarea prof.dr. Nicolae Florov, a executat numeroase cercetări asupra solurilor, concretizate în tot atâtea monografii. A fost printre primii care au studiat și detaliat solurile Deltei Dunării și evoluția lor, mai ales pe cele salinizate. De asemenea, a studiat solurile aluvionare din luncile râurilor realizând și o clasificare a acestor soluri, utilă pentru lucrările de hidroameliorații. O altă preocupare a prof.ing. Leonida Guștiuc a fost studiul și metodele de ameliorare a solurilor salinizate. A fost
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]