99 matches
-
o expunere medie mai mare observată în rândul adolescenților . 5. 3 Date preclinice de siguranță Toxicitate acută ( după doză unică ) Semnele de toxicitate orală la rozătoare au fost cele caracteristice pentru neurolepticele cu potență mare : hipoactivitate , comă , tremor , convulsii clonice , salivație și pierdere în greutate . Dozele letale medii au fost de aproximativ 210 mg/ kg ( șoarece ) și de 175 mg/ kg ( șobolan ) . Câinii au tolerat doze orale unice de până la 100 mg/ kg fără mortalitate . Semnele clinice au inclus sedare , ataxie
Ro_725 () [Corola-website/Science/291484_a_292813]
-
o expunere medie mai mare observată în rândul adolescenților . 5. 3 Date preclinice de siguranță Toxicitate acută ( după doză unică ) Semnele de toxicitate orală la rozătoare au fost cele caracteristice pentru neurolepticele cu potență mare : hipoactivitate , comă , tremor , convulsii clonice , salivație și pierdere în greutate . Dozele letale medii au fost de aproximativ 210 mg/ kg ( șoarece ) și de 175 mg/ kg ( șobolan ) . Câinii au tolerat doze orale unice de până la 100 mg/ kg fără mortalitate . Semnele clinice au inclus sedare , ataxie
Ro_725 () [Corola-website/Science/291484_a_292813]
-
o expunere medie mai mare observată în rândul adolescenților . 5. 3 Date preclinice de siguranță Toxicitate acută ( după doză unică ) Semnele de toxicitate orală la rozătoare au fost cele caracteristice pentru neurolepticele cu potență mare : hipoactivitate , comă , tremor , convulsii clonice , salivație și pierdere în greutate . Dozele letale medii au fost de aproximativ 210 mg/ kg ( șoarece ) și de 175 mg/ kg ( șobolan ) . Câinii au tolerat doze orale unice de până la 100 mg/ kg fără mortalitate . Semnele clinice au inclus sedare , ataxie
Ro_725 () [Corola-website/Science/291484_a_292813]
-
o expunere medie mai mare observată în rândul adolescenților . 5. 3 Date preclinice de siguranță Toxicitate acută ( după doză unică ) Semnele de toxicitate orală la rozătoare au fost cele caracteristice pentru neurolepticele cu potență mare : hipoactivitate , comă , tremor , convulsii clonice , salivație și pierdere în greutate . Dozele letale medii au fost de aproximativ 210 mg/ kg ( șoarece ) și de 175 mg/ kg ( șobolan ) . Câinii au tolerat doze orale unice de până la 100 mg/ kg fără mortalitate . Semnele clinice au inclus sedare , ataxie
Ro_725 () [Corola-website/Science/291484_a_292813]
-
specia umană . La niveluri ale expunerii de aproximativ 23 ori mai mari decât nivelul clinic de expunere au fost observate la câini semne fizice tranzitorii asociate tratamentului , dintre care unele sugerează o toxicitate neurologică , cum sunt respirație cu gura deschisă , salivație , vărsături spumoase , albe , ataxie , tremurături , activitate redusă și/ sau postură cifotică . În plus , la niveluri ale expunerii sistemice de aproximativ 23 ori mai mari decât nivelul de expunere la om a fost observată histologic o foarte ușoară până la ușoară degenerare
Ro_535 () [Corola-website/Science/291294_a_292623]
-
specia umană . La niveluri ale expunerii de aproximativ 23 ori mai mari decât nivelul clinic de expunere au fost observate la câini semne fizice tranzitorii asociate tratamentului , dintre care unele sugerează o toxicitate neurologică , cum sunt respirație cu gura deschisă , salivație , vărsături spumoase , albe , ataxie , tremurături , activitate redusă și/ sau postură cifotică . În plus , la niveluri ale expunerii sistemice de aproximativ 23 ori mai mari decât nivelul de expunere la om a fost observată histologic o foarte ușoară până la ușoară degenerare
Ro_535 () [Corola-website/Science/291294_a_292623]
-
sistemului nervos vegetativ pot fi acute sau cronice și pot include insuficiențe post-ganglionare sau pre-ganglionare. În cazul în care apar astfel de tulburări, pacientul are și alte manifestări, nu doar sincope. Majoritatea acuză disfuncții sexuale, inconținențe sfincteriene, tulburări de sudorație, salivație, lacrimație, precum și modificarea diametrelor pupilare și neadaptarea lor la nevoile oculare ale pacientului. Afecțiunile cardiovasculare care modifică fluxul sangvin cerebral determină frecvent sincope. Acestea pot include blocaje intracardiace de transmitere a stimulilor electrici, probleme ale nodului sinusal (zona specializată a
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
Calabar. Cristale incolore care la aer devin galben-rosiatic. Se utilizează în medicină. 4) Pilocarpina. Alcaloidul principal din Pilocarpus jaborandi. Masă incolora, care devine bruna la aer. Pilocarpina și sărurile ei sunt utilizate în medicină ca stimulent al transpirației și al salivației, ca și în oftalmologie; de asemenea sunt utilizate pentru prepararea loțiunilor împotriva căderii părului. 5) Sparteina. Alcaloid conținut în măturice (Sarothamni herba). Lichid incolor. Sulfatul de sparteina este utilizat că tonic cardiac. 6) Atropina. Se găsește în particular în Datura
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166830_a_168159]
-
Pulberile cu acțiune la nivelul căilor respiratorii ce pot provoca inflamații, rinite, faringite, laringite, bronșite sau alveolite; când acțiunea lor este îndelungată, apar afecțiuni cornice-bronho-pneumopatiile, de exemplu; oxizii de sulf rezultați din arderea combustibililor fosili produc iritații ale căilor respiratorii, salivație excesivă, expectorații, spasme, dificultăți de respirație etc. 313 Oxizii de azot, sulf, carbon, insecticidele, detergenții, masele plastice etc. care pot produce rinite, traheite, astm, conjunctivite, eczeme, urticarii etc. 314 Provoacă difteria, scarlatina, tusea convulsivă, rujeola, rubeola, varicela, variola, gripa, guturaiul
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
de tulburări respiratorii și de termoreglare. Pentru participarea scoarței cerebrale la reglarea funcției digestive pledează și secreția psihică de salivă sau suc gastric, precum și fenomenele de bulimie din boala Pick (degenerescența lobilor frontali), paralizia generală și schizofrenie. Centrii corticali ai salivației sunt situați în imediata vecinătate a nucleilor motori ai limbii. Mai anterior, în cortexul premotor (ariile 6, 8, 9) se găsesc nucleii de comandă ai sudației, piloerecției și secreției urinare, a căror scoatere din funcțiune determină hiperhidroză și tulburări vasomotorii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
dă un răspuns salivar prompt, cu o salivă abundentă, fluidă, lăsând o cantitate mică de reziduu uscat; excitarea cordonului simpatic cervical determină apariția tardivă a unei salive în cantitate mică, mai vâscoasă și mai bogată în constituenți organici. De aceea, salivația fiziologică trebuie considerată ca rezultanta efectelor concertate ale celor două inervații, nu în sens antagonist, ci complementar. Substanțele parasimpatomimetice (acetilcolina) și cele parasimpatotrope (pilocarpina) măresc secreția salivară, în timp ce parasimpatoliticele (atropină), o reduc. Declanșarea secreției salivare se realizează prin trei mecanisme
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Secreția prin mecanism reflex necondiționat, care este cea mai importantă. Mișcarea maxilarelor în timpul masticației, mobilizarea corpilor străini în gură, contactul mucoasei bucale și a celei linguale cu substanțe pulverulente insipide sau alimente sapide, cu produse acide sau amare, declanșează o salivație a cărei intensitate se adaptează cantitativ și calitativ la condițiile care au provocat-o. Secreția reflex necondiționată este declanșată de acțiunea stimulatoare a alimentelor asupra receptorilor gustativi și tactili. Actul masticației contribuie la întreținerea secreției salivare. Există, de asemenea, reflexe
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
salivară. Aceasta se adaptează calitativ și cantitativ după circumstanțe și diverșii factori declanșatori (contactul cu corpi străini, alimente uscate, acide, amare etc.). Excitațiile nociceptive, cum sunt cele plecate de la capătul central al nervului sciatic sau splanhnic, determină, de asemenea, o salivație reflexă. b) Secreția prin mecanism reflex condiționat realizată experimental la animale și om. La câinele, purtător al unei fistule permanente a canalului Wharton, de exemplu, aplicarea câtorva picături de acid acetic diluat ca excitant necondiționat, determină o scurgere abundentă de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
înainte de pătrunderea alimentului în cavitatea bucală; c) Secreția prin mecanism nervos central de natură hipoxică sau psiho-emoțională. În asfixie, centrii salivari sunt excitați de sângele încărcat cu CO2. Mecanismul intercentral este, de asemenea, prezent în diverse circumstanțe: greața însoțită de salivație, emoțiile violente, care au efect inhibitor de uscare a gurii etc. Salivația poate fi, de asemenea, stimulată sau inhibată și prin alte impulsuri sosite la centrii salivari de la structuri nervos-superioare. Față de alimentele preferate, salivația este mai abundentă decât față de cele
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de natură hipoxică sau psiho-emoțională. În asfixie, centrii salivari sunt excitați de sângele încărcat cu CO2. Mecanismul intercentral este, de asemenea, prezent în diverse circumstanțe: greața însoțită de salivație, emoțiile violente, care au efect inhibitor de uscare a gurii etc. Salivația poate fi, de asemenea, stimulată sau inhibată și prin alte impulsuri sosite la centrii salivari de la structuri nervos-superioare. Față de alimentele preferate, salivația este mai abundentă decât față de cele ce sunt obișnuit evitate sau chiar indiferente. Centrii foamei influențează și modulează
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în diverse circumstanțe: greața însoțită de salivație, emoțiile violente, care au efect inhibitor de uscare a gurii etc. Salivația poate fi, de asemenea, stimulată sau inhibată și prin alte impulsuri sosite la centrii salivari de la structuri nervos-superioare. Față de alimentele preferate, salivația este mai abundentă decât față de cele ce sunt obișnuit evitate sau chiar indiferente. Centrii foamei influențează și modulează într-o măsură importantă astfel de aspecte, corelate cu participarea ariilor corticale ale gustului și mirosului și, de asemenea, cu amigdala din
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
salivară s-a menționat deja intervenția mineralocorticoizilor, în special a aldosteronului. S-a demonstrat, de asemenea, rolul hormonului somatotrop în troficitatea acinilor salivari, în creșterea capacității funcționale a granulațiilor zimogene și puterii amilolitice a ptialinei salivare. Hormonul retrohipofizar antidiuretic reduce salivația, diminuând și pe această cale pierderile de lichide. II.4.3. REGLAREA FENOMENELOR MECANICE ALE DIGESTIEI BUCALE În general, fenomenele mecanice ale digestiei bucale asigură, pe de o parte fărâmițarea alimentelor și amestecul cu sucurile digestive, iar pe de altă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Fick până la 400 kg. Ocluzia gurii, tensiunea pereților obrajilor și mobilitatea limbii asigură în timpul masticației menținerea alimentelor pe suprafețele articulare ale dinților, iar cu ajutorul salivei se realizează constituirea bolului alimentar. Introducerea alimentelor în gură declanșează reflexele bulboprotuberanțiale de masticație și salivație prin mecanismul excitării receptorilor sensibilității gustative, tactile și proprioceptive de la nivelul mucoasei și musculaturii bucale. Căile aferente ale acestor reflexe sunt reprezentate de filetele senzitive ale corzii timpanului și glosofaringianului în cazul receptorilor gustativi și ale trigemenului pentru sensibilitatea tactilă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
micționale și incontinență prin preaplin. Tulburările gastrointestinale sunt caracterizate în mod tipic de constipație, de cele mai multe ori severă, cu excepția diareilor care apar mai ales în diabet și în situațiile de suprainfecție bacteriană datorită stazei intestinale. Alte simptome sunt reprezentate de salivație redusă și fenomene dispeptice determinate de reducerea volumelor secretorii ale diverselor sucuri digestive. Fenomenele secretorii sunt reprezentate, în general, de scăderea volumului secretor de la nivel ocular, nazal, bucal și digestiv, manifestându-se prin xeroftalmie (reducerea volumului lacrimal cu lezarea ulterioară
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
puternică și are tendința să fugă pe distanțe mari și să muște alte animale sau oameni Întâlniți În cale. Începe apoi paralizia gâtului, nu mai poate Înghiți, latră răgușit, apar ușoare paralizii și la nivelul maxilarului inferior, Însoțită de o salivație puternică (Îi curg balele), iar treptat Începe să-i paralizeze Întregul corp și moare. Forma paralitică Începe, de regulă, direct cu paralizia maxilarului inferior, fără a mai trece prin stadiul de furie. În cazul când un câine sau un om
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
de deglutiție, etc.) fie prin gesturi mai complexe (cum ar fi frecarea mâinilor, mișcări de dezbrăcare, plâns sau râs) mergând până la executarea unor acțiuni cu deplasare în teren. 5.4. Crizele vegetative Acestea însumează: dureri precordiale, palpitații, modificări ale respirației, salivație excesivă, etc. 5.5. Tulburări ale funcției somn-veghe La acești bolnavi s-au înregistrat hipersomnii și chiar manifestări de tip narcoleptic. II.4. SINDROMUL LOBULUI OCCIPITAL Lobii occipitali ocupă zonele posterioare ale hemisferelor și au, pe față externă, trei circumvoluțiuni
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
după paroxism, continuă conversația de unde a lăsat-o. Este de remarcat că, dacă absența apare în cursul unei acțiuni automatice ca mersul, bolnavul își continuă drumul evitând uneori chiar și obstacolele. Aproape întotdeauna absențele se însoțesc de manifestări vegetative (midriază, salivație, sudorație, roșeață sau paloarea feței, tulburări de ritm cardio-respirator, emisie spontană de urină). Uneori se observă fenomene motorii discrete: deviația conjugată a globilor oculari în sus, divergent, înclinări repetate ale capului la 3/sec. și amiotonii ritmice. Formele convulsive Epilepsia
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
dezechilibru acido-bazic. În toate afecțiunile pancreatice, rația alimentară se fracționează zilnic În 5-6 mese mici, ușor digerabile, pentru a nu suprasolicita funcțiile pancreasului bolnav. Pe cât posibil, hrana să nu fie prelucrată termic și se mestecă foarte bine pentru a stimula salivația. Regimul alimentar zilnic va fi hipercaloric (2500- 3000 calorii). În timpul meselor nu se beau lichide pentru a nu dilua enzimele digestive. Regimul de viață Imediat după declanșarea crizelor, pacientul va fi internat, obligatoriu, În spital unde Îi vor fi aspirate
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
a proteinelor (carne). Există Însă cazuri când glandele gastrice secretă o cantitate În exces de acid clorhidric. În caz de hiperaciditate, se produce o mișcare a sucurilor gastrice din stomac spre esofag având ca urmare dureri În capul pieptului, sughiț, salivație intensă, arsuri (piroză), balonări, greață, senzație de gust acru sau amar În gură, uneori vărsături și diaree fără orar fix și cu evoluție capricoasă. Aceste simptome apar imediat după masă sau În cazul când stomacul este ținut gol pentru mult
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
curentul sanguin și se fixează În mușchi și În țesuturile subcutanate formând chisturi. Prin ingerarea cărnii animalului bolnav se formează o nouă larvă În intestinul uman din care se va dezvolta parazitul adult. Bolnavul acuză dureri abdominale și musculare, grețuri, salivație abundentă, indigestie cronică, scaune neregulate, diaree, dureri de cap, amețeli, lipsa poftei de mâncare, salivație abundentă, stare de oboseală, astenie, paloare, epuizare fizică și psihică, slăbiciune, scădere În greutate și, uneori, fenomene toxice. Localizările mai frecvente sunt cerebrale, pulmonare, subcutanate
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]