152 matches
-
le (Carangidae) sunt o familie de pești teleosteeni marini de larg, răspândiți în apele tropicale, subtropicale și temperate calde ale oceanelor Atlantic, Indian și Pacific, unele specii pătrund în apele salmastre și râurilor de coastă. Au un corp alungit, comprimat lateral, cu un peduncul caudal subțire. Corpul este acoperit cu solzi mici, subțiri, cicloizi. Linia laterală este completă, dreaptă în regiunea anterioară și posterioară, curbată în regiunea mijlocie și prevăzută cu
Carangide () [Corola-website/Science/330753_a_332082]
-
calde, adesea departe de țărm, din oceanele Atlantic, Indian și Pacific, unele specii ca "Elagatis" și "Naucrates" sunt găsite de obicei aproape de suprafață, iar altele (în special juvenilii) au o distribuție continentală și trăiesc mai ales în lacurile cu ape salmastre, râuri de coastă și estuare. Se întâlnesc la adâncimi de la 1 m la peste 200 m. Carangidele se întâlnesc în habitate asociate cu diverși corali și recife stâncoase care variază de la fundul apelor (acoperite cu nisip, pietriș, nămol, bancuri cu
Carangide () [Corola-website/Science/330753_a_332082]
-
motivul pentru care Letonia a cerut să intre în componența sa Coridorul litoralului, Klaipėda și alte teritorii din Prusia Răsăriteană, cereri la care a renunțat ulterior. Laguna, formată acum aproximativ 7.000 de ani Î. hr, este clasificată ca apă salmastră. Apa are o adâncime medie de 3,8 metri. Există o foarte mare biodiversitate în lagună, deși destul de afectată de poluarea apei. În anii 2000 a fost confirmată prezența algelor.
Laguna Curlandei () [Corola-website/Science/336232_a_337561]
-
plăci) osoase, mai ales pe flancuri. Au gura mică și protractilă, așezată în vârful unui bot de regulă alungit în formă de tub. Ordinul gasterosteiforme cuprinde 5 familii, 11 genuri și 29 specii de pești răspândite în mările și apele salmastre și dulci din zona temperată a emisferei nordice. Fauna României conține 2 specii actuale, ghidrinul ("Gasterosteus aculeatus") și pălămida de baltă sau osarul ("Pungitius platygaster"), și o specie dispărută recent, ghidrinul de Techirghiol ("Gasterosteus crenobiontus"). Gasterosteiformele fosile se cunosc din
Gasterosteiforme () [Corola-website/Science/335173_a_336502]
-
cu o lungime de 10-16 cm (maximal 40 cm) și o greutate de 200-400 g (maximal 1 kg) din familia ciprinidelor. Poate trăi 16 ani. Această specie este un pește de apă dulce, de cârd; se întâlnește și în ape salmastre. Preferă râurile mari sau mici, mai ales râurile de deal, curate, cu apă limpede, cu curent repede și cu fund pietros, nisipos sau argilos, ascunzându-se în cotloanele apelor, pe sub pietre mari sau sub malurile umbrite ale iezăturilor. Se întâlnește
Clean mic () [Corola-website/Science/331531_a_332860]
-
și de Pârâul Sărat la vest. Datorită substratului geologic miocen, la limita dintre zonele montană și subcarpatică au apărut formațiuni de cute diapire cu sâmburi de sare aquitaniană. Zona are astfel ca substrat argile și gresii de cuvertură, pe molasă salmastră a unui masiv de sare, înconjurat de gresii și șisturi argiloase. Prin dizolvarea sării de către apa infiltrată prin brecii au apărut goluri carstice, ceea ce în ultimă instanță a dus la prăbușirea stratului acoperitor. La nivelul arealului de la Meledic relieful este
Platoul Meledic () [Corola-website/Science/320406_a_321735]
-
legată de Marea Azov, prin Bosfor de Marea Marmara, iar prin strâmtoarea Dardanele de Marea Egee și deci de Marea Mediterană. este, din punct de vedere hidrologic, un rest al Mării Sarmatice și prezintă o serie de aspecte unice în lume : ape salmastre (în medie 16-18 grame de sare pe litru față de 34-37 în alte mări și oceane), stratificare între apele de suprafață oxigenate și cele adânci anoxice (fenomen denumit "euxinism"), limane la gurile fluviale, floră și faună cu multe specii-relicve. În zona
Marea Neagră () [Corola-website/Science/296856_a_298185]
-
apă dulce pe an. În straturile mai adânci, mai jos de 150 de metri, conținutul de sare este mult mai ridicat, deoarece aceste ape provin, prin Strâmtoarea Bosfor, din Marea Mediterană. Anual se scurg prin Bosfor circa 450 km³ de apă salmastră la suprafață dinspre Marea Neagră spre Mediterana, cu o concentrație a sării de 17-19‰, iar de-a lungul fundului circa 50 km³ de apă cu o concentrație a sării de 38-39‰ dinspre Mediterana spre Marea Neagră, provocând în strâmtoare curenți primejdioși pentru
Marea Neagră () [Corola-website/Science/296856_a_298185]
-
fundului circa 50 km³ de apă cu o concentrație a sării de 38-39‰ dinspre Mediterana spre Marea Neagră, provocând în strâmtoare curenți primejdioși pentru navigație. Circa 200 km³ de apă se evaporă anual. Marea Neagră reprezintă cel mai mare bazin de apă salmastră al lumii, cu biotopuri variate și cu o faună ce a fost supusă unor transformări continue datorate puternicelor influențe contrarii exercitate de apele dulci și de Marea Mediterană. Apele Mării Negre au toate caracteristicile apelor salmastre, au o mare variabilitate a salinității
Marea Neagră () [Corola-website/Science/296856_a_298185]
-
cel mai mare bazin de apă salmastră al lumii, cu biotopuri variate și cu o faună ce a fost supusă unor transformări continue datorate puternicelor influențe contrarii exercitate de apele dulci și de Marea Mediterană. Apele Mării Negre au toate caracteristicile apelor salmastre, au o mare variabilitate a salinității totale în corelație cu suprafața, adâncimea și sezonul, o puternică variabilitate ionică, nu numai față de Mediterana, dar și de diferitele sale părți. Ecosistemul depinde de aceste condiții hidrologice. Face parte din categoria ecosistemelor stătătoare
Marea Neagră () [Corola-website/Science/296856_a_298185]
-
viza o specie de sturion pur dulcicolă (de apă dulce), bentonică și reofilă, care trăiește și se reproduce în apele mari curgătoare din fluviile bazinului ponto-caspic și Arctic. Însă în trecut existau și forme semianadrome care pătrundeau și în apa salmastră din nordul Mării Caspice, dar numai în fața gurilor fluviilor. Ca și viza, cega, în apele din România, se întâlnește în Dunăre; numai extrem de rar coboară în mare, întâlnindu-se exemplare rătăcite prin fața gurilor Dunării. Prin sistemul canalelor, a pătruns și
Cegă () [Corola-website/Science/319330_a_320659]
-
ele (a) (din greaca "klados" = ramură + "keras" = corn, coarne ramificate) sunt un ordin de crustacee inferioare, planctonice, pelagice, foarte mici (0,2-6 mm), frecvente și numeroase în apele stătătoare dulcicole, salmastre sau marine, cu corpul cuprins într-o carapace și antene ramificate, adaptate la înot (de exemplu dafnia). Corpul este scurt, alcătuit din-un număr mic de segmente, cel mult 10 segmente. Adesea, segmentația corpului este neclară. Au corpul acoperit pe
Cladocer () [Corola-website/Science/330630_a_331959]
-
litru de apă. La cladocere, ca și la rotifere, există fenomenul de ciclomorfoză: în legătură cu variația temperaturi, diferite generații se deosebesc prin dimensiunile spinului carapacei sau a excrescenței cefalice. Cladocerele trăiesc în apele dulci stătătoare, mai rar în apele marine sau salmastre și preferă apele reci și oxigenate. Ele efectuează ample migrații pe verticală, noaptea ieșind la suprafață, iar ziua coboară în păturile profunde. Se hrănesc cu particule în suspensie (detritus organic fin, bacterii, alge unicelulare). Dată fiind abundența hranei, sub formă
Cladocer () [Corola-website/Science/330630_a_331959]
-
clorofilei și similarității a diferitelor părți ale plantei și algei, și de studiile filogenetice. Algele verzi nu formează un coerent complet, ele sunt reprezentate de diferiți taxoni ce sunt înrudiți filogenetic. Acestea prezintă caractere generale: trăiesc în ape dulci sau salmastre, pe soluri sau în locuri umede, au tal și se hrănesc autotrof. Predomină pigmentul verde datorită cloroplastului; nutrienții sunt depozitați sub formă de amidon în plastidă și în stromă. Reproducerea este, în principal, sexuată, dar poate fi și asexuată prin
Protiste () [Corola-website/Science/302816_a_304145]
-
din Asia Centrală. Ca urmare a faptului că era complet izolată de oceanul planetar și în ea se vărsau fluvii care aduceau cantități însemnate de apă dulce (Dunărea, Nistru, Don, Volga etc.), Marea Sarmatică, inițial parte din Oceanul Tetisian, a devenit salmastră. Astfel, majoritatea animalelor marine adaptate la viața în apele sărate au dispărut (fenomen cunoscut sub denumirea de tanatocenoză), ele fiind înlocuite cu o faună adaptată la viața în apele salmastre. Cochiliile moluștelor de apă sărată care au murit s-au
Locul fosilifer Dealul Repedea () [Corola-website/Science/316316_a_317645]
-
etc.), Marea Sarmatică, inițial parte din Oceanul Tetisian, a devenit salmastră. Astfel, majoritatea animalelor marine adaptate la viața în apele sărate au dispărut (fenomen cunoscut sub denumirea de tanatocenoză), ele fiind înlocuite cu o faună adaptată la viața în apele salmastre. Cochiliile moluștelor de apă sărată care au murit s-au depus pe fundul mării, cimentându-se și formând Dealul Repedea de astăzi. Cu timpul, Marea Sarmatică s-a fragmentat, sub influența mișcărilor tectonice, într-o serie de bazine de mai
Locul fosilifer Dealul Repedea () [Corola-website/Science/316316_a_317645]
-
Cuciurgan), intră în gura afluenților și limanul Nistrului. În sectorul de mijloc al Nistrului are populații sedentare. Este un pește bentopelagic dulcicol și salmastricol. Trăiește în cursurile inferioare ale râurilor mari, lacuri și lagunele de coastă, estuare și apele marine salmastre. Tolerează concentrații saline peste 12‰. Există populații anadrome și populații izolate în apele interioare. Populațiile anadrome locuiesc în mod constant în mare sau în apele salmastre și se deplasează în apele dulci din râuri numai pentru reproducere. Înainte de construirea barajelor
Virezub () [Corola-website/Science/331480_a_332809]
-
cursurile inferioare ale râurilor mari, lacuri și lagunele de coastă, estuare și apele marine salmastre. Tolerează concentrații saline peste 12‰. Există populații anadrome și populații izolate în apele interioare. Populațiile anadrome locuiesc în mod constant în mare sau în apele salmastre și se deplasează în apele dulci din râuri numai pentru reproducere. Înainte de construirea barajelor mari de pe marile râuri din bazinul Mării Negre, populațiile anadrome formau bancuri imense și se urcau în sus pe râuri sute de kilometri pentru a ajunge la
Virezub () [Corola-website/Science/331480_a_332809]
-
de reproducere. În prezent, ascensiunile peștilor pe râuri sunt mult mai scurte și bancurile sunt mult mai mici. Migrarea populațiilor anadrome în apele dulci începe toamna, se oprește atunci când râurile îngheață și se reia primăvară. După reproducere coboară în apele salmastre pentru a se hrăni. Unele populații care au parcurs un drum lung pe râuri pot petrece toată iarna în apele dulci. Puietul coboară în mare, în prima vara de viață (august). Populațiile izolate din apele interioare sunt strict dulcicole și
Virezub () [Corola-website/Science/331480_a_332809]
-
aceasta este în contact, Marea Neagră, Marea Egee, Marea Adriatică, Marea Ionică, Marea Tireniană, Marea Ligurică, Marea Marmara, Marea Azov . Oceanul Arctic este uneori considerat ca o mare intracontinentală, Marea Baltică este intracontinentală dar poate fi de asemenea considerată ca o mare compusă din apă salmastră, Marea Caraibelor este uneori clasificată ca mare tropicală. În Oceanul Indian găsim Golful Persic și Marea Roșie. La limita dintre Oceanul Pacific și Oceanul Indian, găsim Marea Banda, Marea Sulu, Marea Japoniei, etc. care din punct de vedere oceanografic pot fi considerate ca mări
Mare mediteraneană () [Corola-website/Science/322411_a_323740]
-
în număr de 6—17 pe primul arc branhial. Tubul digestiv doar cu puțin mai lung decât corpul. Intestinul scurt. Peritoneul deschis la culoare, mai rar întunecat. Trăiesc în apele stătătoare și curgătoare de la zona inferioară a păstrăvului până la apele salmastre de la gurile râurilor. Multe specii sunt prezente în lacurile de mare altitudine. Toate speciile sunt gregare și au tendința de se aduna în cârduri mari care pot fi compuse din mii de exemplare. Genul "Rutilus" este răspândit în aproape toată
Rutilus () [Corola-website/Science/331195_a_332524]
-
Marea Caspică și Marea Aral. Pe fluvii, urcă destul de sus (pe Dunăre, până în Bavaria, pe Volga până la Șecsna). În România este destul de rar, găsit în Dunăre, în cursul inferior al râurilor Prut, Criș, Tisa și Timiș; întâlnit și în regiunea salmastră a Mării Negre. Lungimea obișnuită aproximativ 15-25 cm, ajunge însă și la 35 cm; greutatea se ridică până la 800 g. Poate trăi 8-15 ani. Are corpul înalt, comprimat lateral și acoperit cu solzi mici, caduci. Corpul este mai alungit ca la
Cosac cu bot turtit () [Corola-website/Science/331443_a_332772]
-
imediata apropiere a ruinelor antice, funcționează astăzi o tabără de vacanță a copiilor (Pedikes Kataskinosis). Înspre est, litoralul continuă cu un golf larg deschis (Golful Vistonida, sau Porto Lagos), de-a lungul căruia sunt situate mai multe lagune cu apă salmastră (cea mai importantă fiind lacul Vistonida). Relieful de pe teritoriul comunei este colinar, în centru, dar coboară înspre două zone de câmpie situate la vest (până la lunca râului Nestos) și la est (în dreptul lacului Vistonida). Înspre nord, actuala „muncipalitate” Avdira (care
Abdera (Avdira) () [Corola-website/Science/327346_a_328675]
-
a lungul istoriei, relieful și linia de coastă din această zonă. În partea de est, la limita dintre „municipalitățile” Avdira și Iasmos (între care este partajată suprafața acestuia) se află Lacul Vistonida (Buru). Vistonida este o lagună (liman) cu apă salmastră, separată de Golful Vistonida printr-un cordon aluvionar, cu mai multe deschideri. Are o suprafață totală de 45 km și este al patrulea lac, ca mărime, din Grecia. Reprezentând un biotop acvatic de mare raritate, lacul Vistonida este declarat rezervație
Abdera (Avdira) () [Corola-website/Science/327346_a_328675]
-
198 specii de pești care trăiesc în apele Mării Negre. Lista include atât reprezentanți ai faunei indigene, cât și specii invazive sau introduse. În listă sunt incluși peștii osoși ("Osteichthyes"), peștii cartilaginoși ("Chondrichthyes") și ciclostomii ("Cyclostomata"). Lista cuprinde specii marine și salmastre. Apele salmastre litorale (în România complexul Razelm-Sinoe, melelele de la gurile Dunării) sunt populate de specii eurihaline, fie dulcicole, fie marine, precum și de specii migratoare. Speciile migratoare (peștii diadromi) întreprind migrațiuni periodice din mare în apele dulci (pești anadromi) și invers
Peștii din Marea Neagră () [Corola-website/Science/335109_a_336438]