185 matches
-
vedere climatic prin alternarea de perioade reci Ăglaciare) cu perioade mai calde Ăinterglaciare). PRAG SUBMERS Treaptă mai înaltă a fundului oceanic desprinsă din dorsale, care separă două depresiuni oceanice. SALINITATE Cantitatea de săruri conținută într un litru de apă marină. SALMASTRU Strat de apă ce conține puțină sare, circa 1-250/00 . STRÂMTOARE Fâșie îngustă de apă ce face legătura între două mări sau oceane. SUBSIDENȚĂ Scufundare lentă și progresivă a fundului unui bazin sau depresiune. TASARE Fenomen de lăsare ușoară a
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
din Rhanthus, de care se diferențiază prin culoarea părții dorsale a corpului care este în totalitate neagră și prin baza pronotului care este puternic arcuită posterior. Cuprinde o singură specie central-europeană, întâlnită și în fauna României în bălți și lacuri salmastre. Nartus grapii Gyllenhal Negru, oval-alungit, puternic îngustat posterior. Partea dorsală a corpului reticulată, suprafața capului este prevăzută cu rugozități accentuate. Marginea anterioară a capului, 2 pete pe vertex și marginile laterale ale pronotului roșcate, la fel ca și scutelul și
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
tarsele mediane și posterioare sunt tetramere). Cavitățile coxelor anterioare deschise posterior. Abdomenul este format din 5 sternite bine vizibile. Insecte acvatice, de regulă fitofage, uneori ele se întâlnesc în nisipul sau pe pământul din jurul apelor. Câteva specii trăiesc în ape salmastre, altele în bălegar (Sphaeridium, Cercion), în detritus și în alte materii organice aflate în descompunere. Unii reprezentanți din genul Helophorus pot ataca ocazional cruciferele cultivate și cerealele. Există aproximativ 1 000 de specii răspândite în toate regiunile globului. Cheia subfamiliilor
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
3-3,8 mm. 8 Helophorus montenegrinus Kuwert (guttulus Motsch.) Marginile laterale ale pronotului sunt lipsite de o tivitură gălbuie. Elitrele de regulă bronzat-închise sau negre-metalice cu pete maronii, adesea treimea posterioară a elitrelor prezintă pete de nuanță deschisă. În ape salmastre. l=2,2-3,2 mm. 9 Helophorus brevipalpis Bedel Asemănător cu granularis de care se diferențiază prin articolul terminal al palpilor maxilari care este simetric. Pronotul ceva mai îngust decât elitrele, ușor convex dorsal, sanțurile din vecinătatea marginilor laterale ale
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
pete mici, negre. Partea ventrală de culoare neagră, mată. Toată suprafața abdomenului este acoperită cu rugozități mate. Primul sternit abdominal prezintă o carenă situată între coxele posterioare. Jumătatea anterioară a femurelor des punctată și pubescentă. Specie halofilă întâlnită în ape salmastre. l=4,55 mm. 5 Berosus bispina Reiche & Saulcy (fulvus Kuw.) Corpul galben-maroniu, ventral negru mat. Antenele, palpii și picioarele galben-roșcate. Vârful penultimului sternit abdominal prezintă 2 dințișori depărtați unul de altul. Element halofil, întâlnit și în ape dulcicole. l
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
mm. (Pl. IV, fig.8) Cheia subspeciilor 1.Corpul oval-alungit, de nuanță închisă cu luciu bronzat (ab. chalconotus Steph. dorsal verzui cu luciu metalic). Tibiile și parțial palpii maxilari de culoare neagră. Extremitatea apicală a carenei mezosternului ascuțită. În ape salmastre...................... .........................1 ssp. rotundatus Steph. -.Oval-alungit de nuanță mai deschisă cu luciu bronzat. Tibiile roșcat-maronii. Capătul posterior al carenei mezosternului teșit.......................................................2 2.Interstriile elitrelor în partea lor mediană cu o punctuație neregulată. Marginile laterale ale pronotului drepte, prevăzute cu o
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
întunecat. Pronotul adesea cu o pată neagră, dreptunghiulară, mai rar discul pronotului are o nuanță închisă. Umerii elitrelor maronii, suprafața elitrelor cu 3 rânduri îngroșate de puncte. Partea ventrală și parțial femurele de culoare neagră. Specie halofilă, întâlnită în ape salmastre. l=5-6,5 mm. ♂ Ghearele anterioare cu un dinte bazal în formă de lob. 4 Enochrus ochropterus Marsham (frontalis Er.) Oval-convex, galbenmaroniu sau maroniu-roșcat. Ultimul articol al palpilor maxilari de culoare deschisă. Marginile laterale ale pronotului cu puncte eliptice greu
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
negre. Palpii maxilari galbenroșcați, cu al 2-lea articol parțial negricios. Palpii labiali și funiculul antenelor roșcatmaronii. Pronotul adesea cu o pată dreptunghiulară neagră. Umerii și sutura elitrelor întunecate. Partea ventrală neagră. Vârful femurelor, tibiile și tarsele roșcate. În ape salmastre. l=3,5-3,9 mm. 7 Enochrus coarctatus Gredler (suturalis Sharp) Dorsal galben-maroniu. Vârful palpilor maxilari în general de nuanță deschisă. Discul pronotului cu o pată mediană maroniu-închisă. Elitrele prezintă câte o linie neagră situată între sutură și stria suturală
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
mai lungi. Metatarsele cel puțin la fel de lungi cât primele 4 articole luate împreună. Majoritatea reprezentanților acestui gen trăiesc în apele curgătoare și pe terenuri mlăștinoase, unde sunt întâlnite sub pietre sau pe plantele acvatice. Unele forme se dezvoltă în lacurile salmastre. În fauna României 18 specii. Cheia subgenurilor și a speciilor 1.Pronotul lipsit de șanțuri sau impresiuni transversale, în mod excepțional poate fi prezent un singur șanț transversal, care este însă întrerupt. Șanțul median longitudinal al pronotului bine dezvoltat, de
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
ori mai lat decât lung. Discul pronotului dispune de șanțuri superficiale, de o parte și de alta a marginilor laterale se află câte o strie adâncită oblică (fig.91e, pag.109). Picioarele roșcat-maronii cu vârful tarselor întunecate. În ape ușor salmastre. l=1,4-1,7 mm. ♀ Elitrele mate. 12 Ochthebius viridis Peyron Corpul negru cu reflexe metalice slabe. Capul și pronotul parțial cu un luciu metalic verde-arămiu. Suprafața clipeului granulat punctată. Pronotul granulat, prevăzut cu o punctuație slabă. În ape salmastre
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
salmastre. l=1,4-1,7 mm. ♀ Elitrele mate. 12 Ochthebius viridis Peyron Corpul negru cu reflexe metalice slabe. Capul și pronotul parțial cu un luciu metalic verde-arămiu. Suprafața clipeului granulat punctată. Pronotul granulat, prevăzut cu o punctuație slabă. În ape salmastre. l=1,4-1,5 mm. 13 Ochthebius peisonis Ganglbauer Capul și pronotul prezintă un luciu metalic arămiu. Discul pronotului cu o punctuație accentuată. Elitrele maronii, antenele și picioarele galben-roșcate. Specie pontică. l=1,7 1,8 mm. 14 Ochthebius meridionalis
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
picioarele galben-roșcate. Specie pontică. l=1,7 1,8 mm. 14 Ochthebius meridionalis Rey Capul și pronotul verzui sau roșcate cu un luciu metalic accentuat. Elitrele galben-roșcate de nuanță deschisă sau gălbui. Antenele și picioarele galbene. Specie răspândită în ape salmastre. l=1,6-2 mm. ♂ Porțiunea externă a bazei mandibulelor prezintă un spin ascuțit (100x). 11 Familia Hydrochidae Capul cu ochii mari, emisferici, îngustat în dreptul tâmplelor, este la fel de lat sau puțin mai îngust decât pronotul. Fruntea lată, scurtată anterior. Antenele scurte
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
situațiile în care mediul este oxidant, adică în cazul foulingului biologic exterior. În cazul concret, aceasta înseamnă/este găzduită de turnul de răcire. 2.3.2.2.1.3. Protozoarele Protozoarele, animale primitive, monocelulare, sunt frecvente atât în apă (dulce, salmastră și marină) cât și în sol unde, fără a se cunoaște un motiv precis, populează doar cei aproximativ 15 cm superiori [85]. în ceea ce ne privește, suntem înclinați a explica aceasta nu prin necesitățile de oxigen - conform [85] -, știind că
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
excepții, heterotrofe, și tot unicelulare. Prima concluzie este necesitatea pentru ele a existenței unui mediu reducător și acțiunea oxidativă exercitată asupra mediului. Mediile lor de viață, întotdeauna apoase sunt, exceptând speciile parazite pe animale care nu ne privesc, apele dulci, salmastre sau marine [90]. Caracterul lor unicelular denotă (v. §2.3.2.2.1.3) o mare dependență de condițiile redox de mediu. În general, aspectele discutate cu privire la protozoare sunt valabile și la flagelate, cu câteva diferențe de nuanță. Astfel, corpul
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
62C0 - stepe ponto sarmatice. Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: este un versant afectat de alunecări de teren; rezervația se află în zona de afloriment a depozitelor sarmațiene reprezentate prin stratele cu Cryptomactra, de facies salmastru. Aceste formațiuni sunt acoperite pe alocuri cu luturi loessoide. b) Aspecte pedologice: tipurile de sol prezente sunt: cernoziomuri tipice, în diferite grade de eroziune, lăcoviști de coastă, solonețuri, solonceacuri, erodisoluri. c) Aspecte hidrologice: rețeaua hidrografică din cadrul rezervației aparține bazinului Prut
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
ierburi înalte higrofile, de la nivelul câmpiilor până la cel montan și alpin (1%). Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: rezervația se află în zona de afloriment a depozitelor sarmațiene reprezentate prin stratele cu Cryptomactra de facies salmastru. Aceste formațiuni sunt acoperite pe alocuri cu luturi loessoide. b) Aspecte pedologice: tipurile de sol prezente sunt: cernoziomuri tipice în diferite grade de eroziune, lăcoviști de coastă, solonețuri, solonceacuri, erodisoluri. c) Aspecte hidrologice: rețeaua hidrografică din cadrul rezervației aparține bazinului Prut
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
și o bună aerare ce a permis o dezvoltare explozivă a mactrelor. Fauna fosilă din Dealul Repedea cunoscută până în prezent este reprezentată prin: foraminifere, ostracode, bivalve, gasteropode și mamifere. Întâlnim specii de cardiide, Solen, cyrene, veneride, trochide, ceriti, relevând caracterul salmastru al mării, la care se adaugă o asociație de Cardium fittoni, Mactra fabreana, Mactra podolica. În prezent putem afirma că fauna fosiliferă din Dealul Repedea reprezintă un etalon biostratigrafic pentru Basarabianul superior din țara noastră. b) Aspecte pedologice: solurile din cadrul
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
lui Viteazu; pot fi diferențiați următorii membri litologici: în bază apar argilele și nisipurile de Băiceni, oolitul de Hărmănești, nisipurile de Bahlui Sirețel, oolitul de Hârlau, nisipurile de Sticlăria-Sângeap, gresia oolitică de Crivești. Obiectul ocrotirii îl constituie fauna de moluște salmastre caracteristice începutului Basarabianului. b) Aspecte pedologice: solul din cadrul rezervației este litosol. c) Aspecte hidrologice: teritoriul rezervației este străbătut de un afluent al pârâului Rece și de doi torenți. d) Aspecte climatologice: se încadrează în sectorul de climă continentală în care
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Teucrium polium, Tragopogon pratensis, Trifolium repens, Verbena officinalis, Veronica beccabunga, Viscaria vulgaris, Xeranthemum cylindraceum (în stratul erbaceu) și Crataegus monogyna, Prunus spinosa, Rosa canina, Sambucus nigra, Viburnum lantana (în stratul arbustiv). B. Fauna fosilă este alcătuită din specii de moluște salmastre caracteristice începutului Basarabianului. Bivalve: Mactra pallasi, Tapes gregarius ponderosus; Gasteropode: Gibbula podolica insperata. Această faună este foarte bine conservată, cu valve întregi (chiar ambele valve), cochilii robuste și bine ornamentate în număr extrem de mare. Alături de aceste forme apar și alți
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Sambucus ebulus și Sambucus nigra (în stratul arbustiv). B. Fauna fosilă este reprezentată de 46 specii de moluște (bivalve și gasteropode), 12 specii de foraminifere și 3 specii de crustacee ostracode. Ineditul acestei faune constă în faptul că pe lângă specii salmastre de foraminifere (Ammonia beccari, Nonion cf. laevis), scoici (Mactra fabreana, Mactra podolica cobalcescui, Mactra podolica moldavica, Mactra podolica podolica, Plicatiforma fittoni,), melci (Barbotella intermedia, Dorsanum corbianum, Hydrobia sp., Potamides disjunctus, Terebralia lignitarum) și de crustacee ostracode (Leptocythere mironovi) specifice Mării
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
și unele specii de melci continentale (Helix, Cepaea). În nisipurile care aparțin Chersonianului și argilele din partea superioară apare și scoica Unio. Motivul ocrotirii îl reprezintă bogata faună fosilă din gresiile și nisipurile lumaselice și caracterul ei de faună amestecată (specii salmastre, dulcicole și terestre). Fenomenul este unic în Sarmațianul din Platforma Moldovenească și printre puținele din țară și chiar de pe cuprinsul Paratethysului. Se adaugă identificarea celui mai vechi molar de cal fosil (Hipparion sarmaticum) din țara noastră. PÂRÂUL PIETREI BAZGA-RĂDUCĂNENI Încadrarea
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
din fosta Mare Sarmatică. Pârâul Pietrei, din perimetrul localității Răducăneni, deschide partea superioară a Basarabianului și Chersonianului bazal, care oferă unele particularități faunistice, ce nu se întâlnesc în alte zone ale Platformei Moldovenești de pe dreapta și stânga Prutului. Fauna slab salmastră conține mactre mici și congerii din nisipurile de Bârnova, intercalații cu fauna de apă dulce (Anodonta, Unio etc.), gesso-calcare cu Mactra podolica. ȘCHEIA Încadrarea teritorial-administrativă: comuna Șcheia; proprietate publică locală în administrarea Consiliul Local al comunei Șcheia. Categoria și tipul
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
sau a construcțiilor, respectiv pentru prevenirea poluării resurselor de apă; 78. zona umedă: întinderi de bălți, mlaștini, turbării de ape naturale sau artificiale cu adâncime mai mică de 2 m, permanente sau temporare, unde apa este stagnantă sau curgătoare, dulce, salmastră sau sărată, inclusiv ape costiere cu adâncime mai mică de 6 m; 79. zona inundabilă: suprafață de teren din albia majoră a unui curs de apă, delimitată de un nivel al oglinzii apei, corespunzător anumitor debite în situații de ape
LEGE nr. 107 din 25 septembrie 1996 (*actualizată*) legea apelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114615_a_115944]
-
prezentelor norme tehnice. (2) Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și gospodărirea apelor poate să facă ulterior identificări și delimitări suplimentare. ... (3) Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și gospodărirea apelor poate revizui desemnarea și delimitarea unor ape marine sau salmastre, în cazul apariției unor factori neprevăzuți la momentul desemnării, ținând seama de prevederile art. 9. ... Articolul 4 În scopul asigurării conformării calitative a apelor desemnate autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și gospodărirea apelor va stabili programe de măsuri, astfel încât
NORME TEHNICE din 28 februarie 2002 (*actualizate*) privind calitatea apelor pentru moluşte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140698_a_142027]
-
va stabili programe de măsuri, astfel încât fiecare apă salmastra sau zona a apelor marine identificată să respecte valorile indicatorilor de calitate prezentați în anexa nr. 1, în maximum 6 ani de la desemnare. Articolul 5 (1) Zonele apelor marine și apele salmastre desemnate vor fi considerate că satisfac cerințele prezentelor norme tehnice dacă probele, prelevate cu frecvență minimă specificata în anexa nr. 1, în același punct de prelevare și de-a lungul unei perioade de 12 luni, arată conformarea indicatorilor de calitate
NORME TEHNICE din 28 februarie 2002 (*actualizate*) privind calitatea apelor pentru moluşte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140698_a_142027]