85 matches
-
sa Istoria delle moderne rivoluzioni de la Valachia, apărută la Veneția în 1718: Istoria Bălăcenească „Filii mei, filii mei! Iată toate avuțiile și orice alta am perdut. Să nu ne perdem ancai sufletele! Stați tare, barbatesce, dragii mei, și nu begați sama de moarte; priviți la Christos Mântuitorul nostru, quate am rebdut pentru noi și cu ce moarte de ocara am murit! Credeți tare în acesta și nu ve mișcați, nici ve clăthiti din credentia pravoslavnica pentru viatie și pentru lume aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
unei tentații stăruitoare a clasicității. împlinirea finală a acesteia absoarbe cu nesaț seva mirabilă a folclorului - cel mai bătrîn clasic în viață: " - ...A fost odată ca niciodată, că de n-ar fi... - ...nu s-ar povesti... a mormăit băiatul. - Bag sama pe ăsta-l știi... zice baba. - Știu numa-nceputul." 1 I. L. Caragiale, Scrisori și acte. Ediție îngrijită, prefață și note de Șerban Cioculescu. E. P. L., București, 1963, p. 65. 2 Horia Petra-Petrescu, I. L. Caragiale intim, în Amintiri despre Caragiale, București
Caragiale „liber-schimbist“ by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7635_a_8960]
-
intelectualii vremii îl ironizează la mese pe bătrân și pe Iordachi, precautul, ministrul de finanțe: Mai des cu păharele, măria ta, și mai rar cu orânduielili, că țara îi iertată de la Poartă, ș-ei vrč să-ți dai măria ta sama odată și nu-i putč. Aceeași violență, la muntean. Care visează copacul de aur din al cărui falnic trunchi o ramură este cantacuzină. Ea desfășoară o mare energie diplomatică și militară. Strânge oști în Muntenia. Lansează pe Argeș vase cu
Cantemireștii, Cantacuzinii, dușmănie mare by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9055_a_10380]
-
Constantin Țoiu (Rugăm pre dumneavoastră iubiț cetitori tineri, să luați sama aceștii scrisori, de s-ar întîmpla vreodată să mai vie niște lucruri ca aceste în țara noastră... să nu pățiți și voi ca noi...) Punere în gardă înduioșătoare. Dar, de pățit, pățirăm cu mult mai mult decât își putea închipui
Avertismentul lui Neculce by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9007_a_10332]
-
ies și aduc, la nesfîrșit, ouăle. Așa găină, cine n-ar vrea?... Cine n-ar fi dispus să-i administreze și o mamă sau chiar două, trei de bătaie pentru astfel de bogăție?! Ce fac bărbații în timpul acesta? Chefuiesc, bag sama. Așadar, totul începe cu oul și de la el. Și lumea, dar gîlceava dintre Moșu' și Baba. Că s-au luat cei doi, pe nimeni nu mai miră. Da' în ce situație l-a pus Baba pe Moșu' nostru față de principiile
Cucurigu! Boieri mari! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9012_a_10337]
-
infinită a artei - crimă, gelozia, suspiciunea, invidia, loialitatea, moartea, inspirația, lăcomia, răzbunarea, si, peste toate, iubirea, singura care poate transforma un "poet fără cuvine" într-un poet genial. Cum? "E o taină", sună una din replicile cheie. Cum pot, o sama de cuvinte, să capteze "adevărată natură a iubirii"? E o taină. Cum poate, un bîlbîit, să intre în scenă și să-și uite handicapul, ca să recite armonios? E o taină. Cum poate, o mare de oameni, să urmărească, înmărmurita, o
Miorita a intrat în Europa by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17973_a_19298]
-
Putut-a ca să fie Și altfel decum este tot ceea ce esistă. Sau e un trebui rece și neînlăturat? Și, daca trebui toate să fie-așa cum sunt, Ce legi urmează vremea? Cu ce drept ea apasă O ginte ca pe sama-i o alta să ridice? E vo dreptate-ntr-asta sau oarbă-mparte bobii Soarta fără de lege? Și dacă n-ai temeiuri Decât acele spuse de cărțile bătrâne - Și-aceste-s dovedite că nu dau dezlegare - Cine-mi va spune mie dacă a ginții
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
durere, viață făr' de moarte - Am pus de mult de-o parte acele roase cărți Ce spun c-a vieții file au vecinic două părți, Că făr' de lacrimi nu e nici ochiul cel mai vesel - Acest noian gîndirea-mi în sama -altor lese-l, Nimic din lumea asta cu ele nu se schimbă - Cu dezlegări ciudate și cu frânturi de limbă Ocupe-se copiii... Eu pun o întrebare Nu nouă, însă dreaptă, nu liberă [ci] mare. Viața, moartea noastră noi le
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
zic, mergi înainte cu dreptul tău pîn-în pânzele albe, Vulpițe voinice, că dar n-a intrat zilele-n sac, ce n-aduce ziua de azi aduce vremea cârpită cu hârțoage vechi de mână de răzăș. Mergi înainte, Vulpe. (vornicului) Ia sama, vornice, prea-mi are multe judecăți. Să nu fie vreun târâie brâu, să-și bată joc de noi. De câți ani te judeci, Vulpe? [ȘTEFAN VULPE] Apoi am vrut-o, judecata, o duc M[ăria] Ta. [VODĂ] Numa să te
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
bănuiască-a lui iubire Pe ei cine-i învață Și inima să i-o rănească Ce crud cuvânt de gheață? Copile smead cu ochi de flăcări, În veci vun bine nu e Pentru-n păstor ce-și lasă turma În sama nimănuie. Cu noi să vii, căci altfel ochii-mi În veci n-or să mai vadă A tale plete lungi și negre Și fața ta cea smeadă. COR DE BĂRBAȚI Nici o femeie pământească În codrii vechi n-o să-l zărească
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
binecuvântată pe care naturaliștii o recomandă pentru corp. Nici un om nu se întărește citind un tractat de gimnastică, ci făcând exerciții, nici un om nu se-nvață a judeca citind judecăți scrise gata de alții, ci judecând singur și dîndu-și singur sama de natura lucrurilor. Aceste laude s-ar părea exagerate în alte țări, dar într-a noastră nu sunt decât juste. Oricât de modestă în aparență ar fi cartea, ea însemnează începutul unei reforme adânci în instrucția elementară; ea a rupt
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
general era cu neputință, de vreme ce de la 1 iulie 875 începînd încetasem de-a fi bibliotecar și eram înlocuit prin d. Dimitrie Petrino. Alăturîndu-vă, pe lângă aceasta, copie de pe procesul-verbal dresat cu ocazia predărei bibliotecei 177 {EminescuOpXVI 178} și mobiliarului ei în sama d-lui Petrino, subsemnatul vă roagă să binevoiți a retrage citația pomenită mai sus. Primiți, vă rog, domnule prezident, asigurarea deosebitei mele considerații. M. Eminescu Domniei sale Domnului Prezident al Înaltei Curți de Compturi Copie (L. S. ) Proces-verbal Anul una mie
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
am nevoit... ș-am început ș-am zidit din pajiște această rugă, sfânta mănăstire Cetățuie”. Apoi la 24 august 1670 (7178) Duca Vodă cel Bătrân - cum i-a spus posteritatea - a hotărât ca „cei doisprădzece... poslușnici... toți să fie pe sama mănăstiri Hlincei... iar ceilalți oameni câți mai sânt acolo în sat v-am dat... să fiți sub ascultarea rugătorilor noștri... de la svânta mănăstire a domniei mele de la Cetățuie”. Are grijă să-i scutească de celelalte dări, afară de bir. Aș vrea
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Nu hotărârea în sine, ci cauzele care au dus la această hotărâre. Să auzim! Vodă spune că tatăl său „Nicolae vodă, întru a doua domnie” văzând că mănăstirea Dancu era „pustie, neavând purtătoriu de grijă... a fost dat-o... în sama și epitropie lui Iezechiil ce-au fostu egumen mai pe urmă și la Trieh Svetitele; și când au ieșit Iezechiil din epitropie arătând că i-au rămas datoare mănăstirea Dancul cu optu sute lei din cheltuielele ceau făcut cu trebele
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
peste tot numai cu forma cugetărei (a cunoștinței discursive), de aceea în partea ei analitică poate să cuprindă și un canon al rațiunei, a cărei formă își are prescripția ei sigură și care poate fi înțeleasă apriori fără a ținea sama de natura spețială a cunoștinței întrebuințate în acest caz, și aceasta numai prin discompunerea actelor rațiunei în momentele lor. Logica transcendentală însă, mărginindu-se la un cuprins determinat, adică la cunoștințele apriorice pure, nu poate s-o imite pe cea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și lumea spirituală, prima mefistofelica: ,,Îndrăzneala a fost uriașă să conversez cu Mefisto”, iar cea următoare, eliberatoare, asumată hieratic: ,,poate am greșit undeva semn de oracol/ Că umbră s-a răzvrătit În mulțimea de amănunte sonore”. În mare parte, puțină ,,sama de cuvinte” ce alcătuiește Începutul unui destin literar Întrerupt este Înțesata de simțământul degradării umane, de căderea În nimicnicie, astfel Încât ,,a gandi” Înseamnă ,,o clipă de moarte necesară” (,,Ochiul indiscret al filosofului/ Iată o clipă de moarte necesară”). Piere trupul
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
ști ce-i în țară, n-ai habar nici ce-i pe hotare; 3î și dacă nu știi ce-i pe hotare, degeaba știi ce-i peste hotare. Adânc ai grăit, preacuvioase! - răspunse cel cu ghioaga de-a dreapta. Și bag sama că de sub vorbele dumitale sar întrebările ca turcii à la greques. Eu însă nu știu alții cum sunt, dar când mă gândesc ce era prin țară, parcă-mi saltă și-acum inima de bucurie! Călugării se uitară unul la altul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
păcatele, urcăm, urcăm mereu, rămânând o clipă la înălțimea celor 99 de episoade de până acum și aruncând în urmă o privire: făcut-am bine? N-am făcut? Nu știm. Tot ce știm în mod sigur este că vom da sama de ale noastre, câte-am scris. Episodul 100 LA O REVISTĂ Stăm, ne uităm și nu ne vine a crede: ajuns-am la episodul 100?! Dar pentru care fapte?! Cum de-am putut scrie atâtea? A citit cineva ce-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Inima bună ie mereu În perdere, i-am trântit-o, străpungându-l până În osatură c-o singură palmă. Mentoru tău financear, al doilea tată a tău, dă-i și-așteaptă la picioru ploii și tu, inactiv, sub coperiș. Dă-ți sama cât sunt dă scârbit. Te credeam d-acu muribund, indispus - pen’ că decât un cadavru putea lipsi dă la Întâlnirea ta dă onoare - și dau dă tine acilea, mai sănătos ca turta dă ovăz. Despre chestia asta tre scrisă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
chirie. La sfârșitul “izvodului” scrie că: “4 odăi... toate aceste sânt școli”. Acest lucru mi se pare cu totul deosebit. --Dacă tot am pornit să aflăm ce s-a mai întâmplat pe lângă mănăstirea Sfântul Nicolae Domnesc, să vedem ce spune “Sama de veniturile Sfântului Nicolai din chiria dughenilor i (și n.n) a odăilor, di un an și giumătati, adică de la 1791 aprilie 23 la an 1792 oct. 26”. Din chiria tuturor dughenilor și odăilor au obținut 2562 lei, la care
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
pasaj al salciei, care jalonează fatala bifurcare a drumului : Ține, dragă suflete, Drumul nainte Până vei ajunge Unde se înfrânge Drumul jumătate Ce locuri desparte Acolo să stai Și sama să iai ; Că-i vedea o salcă Mare și înaltă... Sama aici iar să iai Și spre stânga să nu-mi dai, Căci în partea stângă E calea cea strâmbă, Strâmbă ș-astupată, Cu lacrimi udată... Ci să dai în partea dreaptă, Precum firea îți arată (40, p. 497). Această topografie
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
așădzat Ștefan (Lupu) vodă la scaun, prins-au pe Geanalău; deci pentru vina lui i-au tăiat capul, iar pintru banii cei domnești au luat Ștefan vodă acele dugheni și niște casă din...Iași și niște vii la Miroslava pre sama domnească...Apoi, cînd au fostu în dzilele măriei sale Istratie Dabijea voievoda,...în trei rînduri...am grăit mării sale...ca să ne dea aceste moșii; dziceam noi că n-au fostu vinovat. Deci măriia sa vodă ne-au tot dat rămași”. Dar
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
cifre. Bătrânul, care a băgat de seamă ce citesc, m-a lămurit: „Asta-i o dare de seamă a unui mare slujbaș domnesc pentru niște bani. Citește-o!” Mă apuc de treabă fără zăbavă și văd că este vorba de „Sama dumisali Iordachii Cantacuzino vel vornic de banii ci i s-au dat pentru treaba casălor Mitropolii, și pe ci s-au dat bani noi, începându din zi întâiu a lui martu. Leat 7244 (1736) mart 1.” Cercetez întâi de unde s-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
țara la mare primejdie de robie și sabie...ce dară pentru unii ca aceștie, ce fără nici o pricină s-au hainit și, părăsind moșiile lor, s-au dus cu moscalii...cu mare dreptate s-au luat toate moșiile lor în sama domnească... Și de vreme că sluga noastră, Dumitrașco, bărbieriul gospod, ne-au slujit cu dreptate... el s-a aflat tot nelipsit lângă noi la toate întâmplările noastre, socotit-am că să cade a fi miluit...din osăbită mila noastră, l-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
de soarte Noroc făr-de durere, viața făr-de moarte. Am pus de mult de-o-parte acele roase cărți Ce spun c-a vieții file au veșnic două părți, Că, făr-de patimi nu e nici ochiul cel mai vesel - Acest noian gîndirea-mi în sama altor lese-l; {EminescuOpIV 299} Nimic în lumea asta cu ele nu se schimbă - Cu deslegări ciudate și cu frânturi de limbă Ocupe-se copiii... Eu pun o întrebare Nu nouă, însă dreaptă, nu liberă, mai mare. Viața, moartea noastră
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]