182 matches
-
creat. Prietenul cel mai drag, Dimov, e revăzut pe malurile Senei nu neapărat cu ochi reci, dar cu o privire mai stinsă, lipsită de strălucirea de altădată. Țepeneag continuă să se agite, pentru și prin cunoscuții lui; să organizeze un samizdat românesc; să-l susțină pe Goma; să-i traducă și să-i mediatizeze pe onirici; să protesteze împotriva unui Ceaușescu atât de abil; să publice în "New York Times" un articol intitulat Imposibila întoarcere și să protesteze apoi în scris pentru că
Imposibila întoarcere (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8862_a_10187]
-
la dispoziție de documentele de partid și de stat, proful În cauză a fost sancționat cu mustrare și obligat să-și prezinte planul de lecție pentru fiecare oră comitetului de partid, deși avea gradul didactic I. În oraș, circula În samizdat o listă care creștea de la o zi la alta cu toți cei care erau suspectați de a fi beneficiat de favorurile Reginei. Cu atâtea nume, după Revoluție, s-ar fi putut Înființa un partid. Pe acea listă se regăsea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
evoluția marilor gânditori atei și le-am studiat argumentele mult mai aprofundat decât se face de obicei în teologie. Cartea a fost tradusă în principalele limbi europene, iar ceva mai târziu introdusă clandestin chiar și în rusă, într-o variantă samizdat; în anul 1978 lucrurile încă stăteau astfel, prietenii ruși au riscat mult. Ne-am fi putut aștepta ca Roma și episcopii germani să recunoască această carte ca pe un serviciu adus cauzei lui Dumnezeu și să o accepte ca pe
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
hainelor cu care s-a eliberat, așa cum ne încredințează urmașii poetului, ele au fost transcrise cu grijă, cu finețe de caligraf într-un caiet care vede acuma lumina tiparului și care constituie ceea ce am putea numi și o literatură de samizdat. Aspecte din viața Blajului reia titlul volumului publicat în 1942, la care adaugă și evocările și portretele literare din volumul Oameni din Ardeal, Editura Minerva, 1973, pe care scriitorul, grav bolnav, a mai apucat să-l vadă, ca o palidă
O restituire necesară by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7569_a_8894]
-
fel de invidie, deoarece la noi nu există un asemenea muzeu funcționând, în același timp, și ca un centru de cercetări istorice. De mai multe ori am discutat cu d-na Blandiana și cu dl Rusan despre rolul literaturii de samizdat în regimul totalitar. La Praga, dânșii au vizitat o bibliotecă denumită Libri Prohibiti, condusă de un fost deținut politic, Jiéí Gruntorád (acum câțiva ani, această instituție a fost amplu prezentată pe paginile României literare de Doina Jela). Cele câteva săli
O antiutopie românească by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/7526_a_8851]
-
Libri Prohibiti, condusă de un fost deținut politic, Jiéí Gruntorád (acum câțiva ani, această instituție a fost amplu prezentată pe paginile României literare de Doina Jela). Cele câteva săli ale bibliotecii sunt pline de cărți, reviste și alte publicații de samizdat, provenind înainte de toate din Cehoslovacia, dar unele și din alte țări ale fostului "lagăr socialist". În timp ce în țara noastră fenomenul samizdat-ului a luat o amploare deosebită, mai ales în perioada de după înfrângerea Primăverii de la Praga, în România nu s-
O antiutopie românească by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/7526_a_8851]
-
României literare de Doina Jela). Cele câteva săli ale bibliotecii sunt pline de cărți, reviste și alte publicații de samizdat, provenind înainte de toate din Cehoslovacia, dar unele și din alte țări ale fostului "lagăr socialist". În timp ce în țara noastră fenomenul samizdat-ului a luat o amploare deosebită, mai ales în perioada de după înfrângerea Primăverii de la Praga, în România nu s-a putut răspândi, principala cauză fiind - cel puțin după părerea mea - măsurile drastice ale Securității privind controlul asupra mașinilor de scris
O antiutopie românească by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/7526_a_8851]
-
Cioculescu, Creția, Dimov, Ierunca, Eliade, Monica Lovinescu, Noica sau Paleologu. O nedumerire procedurală îl bîntuie totuși pe Cronicar: dacă Manuscriptum a ajuns la numărul patru pe 2008, unde sunt cele trei numere anterioare? Au apărut pe ascuns, în condiții de samizdat sau, caz și mai fericit, cererea fiind uriașă, au dispărut chiar în ziua în care au fost difuzate, lăsîndu-i pe alți cititori cu pofta neîmplinită? Un ne-loc Un articol extrem de incitant a postat recent, pe site-ul de cultură
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7559_a_8884]
-
Bucureștiul... Numeroșii turiști care o vizitează nu se înșeală. L. V.: Imediat după 1989, critica literară din Cehia s-a ocupat intens de problema divizării fenomenului literar ceh în trei vase nu prea comunicante: literatura oficială, cea neoficială, adică de samizdat și cea din exil. Pe parcursul anilor următori, lucrurile s-au reașezat, iar de atunci se vorbește de o singură literatură națională. Ce părere aveți dv., ca unul dintre reprezentanții de seamă ai exilului românesc din Franța, despre legăturile dintre scriitorii
Dumitru Țepeneag: „E nevoie de Europa unită, fie și cu toate dezavantajele ei“ by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/7250_a_8575]
-
aveți dv., ca unul dintre reprezentanții de seamă ai exilului românesc din Franța, despre legăturile dintre scriitorii din exil și cei din țară, despre felul cum comunicați și cum vă apreciați reciproc? D. Ț.: Cum în România n-a existat samizdat, literatura română curgea în numai două vase care, în timpul dictaturii, nu comunicau aproape deloc. După 1989, comunicau mai mult scriitorii decât operele lor: scriitorii din țară se precipitau cu voioșie către cei din exil cu speranța și chiar convingerea că
Dumitru Țepeneag: „E nevoie de Europa unită, fie și cu toate dezavantajele ei“ by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/7250_a_8575]
-
în versurile sale agitație antisovietică, dar "organele" puterii din Leningrad nu puteau accepta acele versuri neobișnuite, ce păreau deosebit de periculoase din cauza personalității autorului. Vă puteți întreba de unde știau organele poeziile lui Brodski, de vreme ce categoric nu-l tipăreau. Mai întâi, din samizdat. Versurile lui circulau în foi copiate. Pe ele se făcea muzică și se cânta în acompaniament de chitară. Astfel el a devenit foarte cunoscut. Nonconformismul său atrăgea tineretul. Pe lângă astea, Iosif după 1958 organiza recitaluri, în principal în amfiteatrele studențești
Brodski: Drumul de la pierde-vară la laureat Nobel by Ludmila Stern () [Corola-journal/Journalistic/5895_a_7220]
-
mari epistolieri din literatura noastră. Blocat la Borca - de unde nu va reuși să plece decât cu puțin timp înainte de moarte -, descurajat de cenzura care îi întârzie și îi amputează volumele, el va practica intens corespondența. Epistolele devin o formă de samizdat și de discurs îndrăgostit, adresat celor față de care simțea afinități elective. Corespondența sa cu confrații nemțeni este parțial cunoscută, din volumul Frig (roman epistolar Aurel Dumitrașcu - Adrian Alui Gheorghe), apărut în 2008. Însă jurnalul ne relevă fragmente întinse din splendidele
Jurnalul risipitorului de iubire (II) by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4804_a_6129]
-
printre ele!”. Nici acum n-am reușit sa aflu exact cum s-au petrecut lucrurile, adică cum se face că acele poezii, care au provocat un imens scandal, au apărut. Apariția și scandalul care a urmat le-a transformat în samizdat, adică lumea a început să le copieze de mână în mii și mii de exemplare. Și până în ‘89, viața mea a fost marcată de cele patru poezii. Cred că cele mai frumoase întâlniri pe care le-am avut în acea
De la cenzura ca formă de libertate la libertatea ca formă de cenzură1 by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/4986_a_6311]
-
intrase în conflict cu oficialitatea comunistă, că „dispăruse” din țară într-un moment când începea se bucure de o oarecare notorietate. Circulau, de asemenea, informații fantasmagorice despre existența din exil. În ultimii ani ai ceaușismului, scrierile lui păreau să aparțină samizdatului: eu însumi am citit Caractere și Biografii comune prin bunăvoința unui prieten care făcuse un adevărat cult pentru acest autor bizar, greu clasificabil - ba chiar și greu conceptibil - în literatura deceniului opt din România. Tipologic, Monciu-Sudinski aparține unei tradiții inaugurate
Despre Monciu-Sudinski by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4644_a_5969]
-
exemplu, în Polonia? Există două motive pentru asta. Cel mai important este nivelul represiunii din România. În Polonia, mai ales în anii ’80, dacă erai disident nu riscai prea mult. S-au publicat atunci mai multe cărți și reviste în samizdat. O parte era controlată de Securitatea poloneză, dar o parte nu, și era foarte ușor chiar și pentru mine, copil fiind, să le găsesc. În România, situația arăta cu totul diferit. Un exemplu foarte bun pentru asta este afacerea Meditației
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5476_a_6801]
-
cartea a mai fost nevoită să aștepte un an. Lipsesc din acest debut destule piese de rezistență: poemul Budila- Express, una din capodoperele lui Mușina, a fost eliminat de cenzură (după ce apăruse în Cinci și circulase, cum se știe, în samizdat). Nu e greu de dedus în ce măsură sumarul fusese masacrat. Ciclul Lecțiile deschise ale profesorului de franceză A.M., conține numai șase bucăți (deși poemele sunt numerotate, iar ultimul se numește Lecția a șaptea. La cap). Cu Experiențele, situația e și mai
Debutul și urmarea by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3482_a_4807]
-
durata dureros de lungă de care a avut parte. Cu atît mai gravă a fost anomalia în țara noastră, cu cît n-a existat supapa acelei mediatizări clandestine care, în alte state ale ,lagărului socialist", a purtat numele (rusesc) de samizdat. Dar între numeroasele răstălmăciri ce s-au ivit în actuala perioadă (după toate aparențele, nici pe departe încheiată!) de ,tranziție" sîntem în măsură a le înregistra și pe cele privitoare la literatura de sertar. Sub egida ei, resimțită ca expiatoare
Din literatura de sertar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11050_a_12375]
-
19th Century (29 septembrie-5 octombrie, data limită - 25 august); studii media, „New Media and Politics” (10-16 octombrie, data limită - 1 septembrie); sociologie, „The Integration of Migrants” (7-11 noiembrie, data limită - 15 septembrie); Open Society Archives și istorie, „Teaching recent history: Samizdat as social and political phenomen and primary source” (21-25 noiembrie, data limită - 5 octombrie). Ultima categorie o reprezintă sesiunile despre problemele importante în dezvoltarea curriculară, studii medievale, iar titlul cursului este „Bologna Process and Its Consequences for Curriculum Development in
Agenda2005-25-05-general8 () [Corola-journal/Journalistic/283833_a_285162]
-
partidului. Relația dintre Soljenițîn și redacția Novîi Mir se înrăutățește de îndată ce Soljenițîn trece la poziția de apărare, trecând peste regula impusă de Tvardovski prin care orice scriere nouă trebuie să treacă pentru prima oară prin mâinile lui. Soljenițîn răspândește cu ajutorul samizdatului o parte din operele sale și începe să ducă o luptă deschisă: ține lecturi deschise, acordă interviuri, vorbește cu publicul. Publicarea în străinătate îi aduce popularitate scriitorului. De la prima publicare al lui Soljenițîn și decorarea cu Premiul Nobel pentru literatură
A. SOLJENIŢÎN. VIŢELUL ŞI STEJARUL. de ALIONA MUNTEANU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349388_a_350717]
-
confiscat a doua oară în 1984. Redactând în tot acest timp mai multe versiuni, acestea au fost scoase pe ascuns din țară, două dintre ele ajungând în posesia Monicăi Lovinescu și a lui Virgil Ierunca, la Paris. Cartea circulase în samizdat printre intelectualii epocii. Monica Lovinescu o difuzează în serial la microfonul postului de radio Europa Liberă între anii 1988 și 1989. Temându-se de noi intervenții din partea Securității, N. Steinhardt face apel la prietenul său mai tânăr, Virgil Ciomoș, pentru
JURNALUL FERICIRII- DE N.STEINHARDT de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364973_a_366302]
-
ingerinței istorico - politice în planul sociologic cultural, în primul rând la nivelul esențial al instanței de difuzare - a întârziat decenii până să ajungă la cunoștința lumii literare românești, pătrunzând doar sporadic aici prin diferite modalități accidentale, circulând, așadar, oarecum în samizdat până când a ajuns să fie invocată de importanți exegeți ai operei bacoviene ... Studiul introductiv propus de Lucia Olaru Nenati își depășește prin dimensiune și calitate propria condiție, devenind o adevărată exegeză la exegeză, demersul instituind trei profiluri: Bacovia, Svetlana Paleologu
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
mai amintește de Centenarul Mircea Eliade 2007 (cu atât mai puțin de-al lui Mihail Sebastian tot atunci) sau de cele din 2009, al lui Constantin Noica (reținut webistic ca un dobitoc carele după ce că și-a băgat proprii cititori de samizdat în Romlag, a mai și crezut în RO ca putere culturală, voind să pună la muncă până și Exilul) și al lui Eugène Ionesco (a cărui absurdă fiică n-a acceptat să-i fie lăsat, de către Autoelită, tatăl pradă bășcăliei
POSTROMÂNISMUL (1) – DESPRE COPERTA ACESTEI CĂRŢI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355330_a_356659]
-
Petersburg), iar la Chișinău este internat cu forța la spitalul de psihiatrie (vara 1972). Pentru a-și asigura existența, muncește „la negru” (construiește case) în Siberia. Concomitent, frecventează marile biblioteci și muzee din fosta URSS. Scrie și publică în versiuni „samizdat” mai multe studii și eseuri ( Despre structura informațională a poeziei, Informație și rostire, Lupta cu urâtul, Despre dominație, Dacii și informația, Eminescu și Marshal McLuhan, Rezonanțe renascentiste în Balcani etc.). În aceeași perioadă scoate, în tiraje simbolice, dactilografiate de autor
IN MEMORIAM (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 523 din 06 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358193_a_359522]
-
Despre structura informațională a poeziei, Informație și rostire, Lupta cu urâtul, Despre dominație, Dacii și informația, Eminescu și Marshal McLuhan, Rezonanțe renascentiste în Balcani etc.). În aceeași perioadă scoate, în tiraje simbolice, dactilografiate de autor, și câteva cărți în versiune „samizdat”: Drum prin rime, Arta iubirii, Jurnal baltic, Ion, Pod peste fluviu, Scrisori din Bizanț etc. Abia după 1989 fragmente din aceste studii și cărți au apărut în publicații de la Chișinău, Iași, Bucuresși, Kiev, New York,Toronto etc. Biografia acestui ilustru om
IN MEMORIAM (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 523 din 06 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358193_a_359522]
-
inspirat pe poetul Pasternak să-și îndrepte atenția spre proză și a servit drept prototipul Larei în romanul Doctor Jivago (1955), tipărit pentru prima oara în Italia. În URSS, până la căderea regimului sovietic, cartea a circulat o lunga perioada în samizdat. Dar prima recunoaștere cinematografică în Occident a romanului lui Pasternak a căpătat-o prin legendarul film semnat de David Lean, cu Omar Sharif. - Soarele auriu al dimineții de cenușă Volumul de amintiri poartă semnătura fiicei Olgai Ivinskaia, Irina Emelianova, și
Boris Pasternak: Dr. Jivago. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339306_a_340635]