86 matches
-
în câmpia din Campania. Samniții au întemeiat o garnizoană la Napoli — orașul locuit de greci. Din nou, cei de la câmpie au solicitat ajutor Romei și din nou Roma a mers la război împotriva samniților. Curând romanii s-au confruntat cu samniții în mijlocul văii râului Liris, începând astfel Al Doilea Război cu Samniții sau Marele Război cu Samniții (326-304 î.Hr.) care a durat douăzeci de ani. În prima jumătate a războiului Roma a suferit înfrângeri grave, dar în a doua jumătate a
Războaiele Samnite () [Corola-website/Science/321472_a_322801]
-
orașul locuit de greci. Din nou, cei de la câmpie au solicitat ajutor Romei și din nou Roma a mers la război împotriva samniților. Curând romanii s-au confruntat cu samniții în mijlocul văii râului Liris, începând astfel Al Doilea Război cu Samniții sau Marele Război cu Samniții (326-304 î.Hr.) care a durat douăzeci de ani. În prima jumătate a războiului Roma a suferit înfrângeri grave, dar în a doua jumătate a început refacerea Romei și reorganizarea armatei sale care a dus la
Războaiele Samnite () [Corola-website/Science/321472_a_322801]
-
nou, cei de la câmpie au solicitat ajutor Romei și din nou Roma a mers la război împotriva samniților. Curând romanii s-au confruntat cu samniții în mijlocul văii râului Liris, începând astfel Al Doilea Război cu Samniții sau Marele Război cu Samniții (326-304 î.Hr.) care a durat douăzeci de ani. În prima jumătate a războiului Roma a suferit înfrângeri grave, dar în a doua jumătate a început refacerea Romei și reorganizarea armatei sale care a dus la victoria finală. La început, armatele
Războaiele Samnite () [Corola-website/Science/321472_a_322801]
-
În prima jumătate a războiului Roma a suferit înfrângeri grave, dar în a doua jumătate a început refacerea Romei și reorganizarea armatei sale care a dus la victoria finală. La început, armatele romane au ieșit biruitoare astfel încât în 321 î.Hr. samniții au cerut pace. Dar condițiile oferite au fost atât de severe încât acestea au fost respinse și războiul a continuat. În același an (321 î.Hr.), doi consuli, conducând o forță invadatoare în Samnium, au fost prinși într-o trecătoare montană
Războaiele Samnite () [Corola-website/Science/321472_a_322801]
-
trecătoare montană cunoscută sub numele de Furcile Caudine. Aici n-au putut nici să avanseze, nici să se retragă astfel încât după o luptă disperată, trupele romane ar fi fost anihilate dacă nu ar fi acceptat condițiile umilitoare impuse de conducătorul samniților victorioși, Gaius Pontius. Trupele au fost dezarmate și obligate să treacă "pe sub un jug", om după om, ca un dușman învins și demn de rușine. Acest ritual străvechi era o formă de subjugare prin care cel învins trebui să se
Războaiele Samnite () [Corola-website/Science/321472_a_322801]
-
mare rușine a unui soldat roman era să-și piardă sulița). Șase sute de Equites au trebuit să fie predați ca ostatici. Între timp consulii captivi au semnat un tratat de pace pe cinci ani în condițiile cele mai favorabile pentru samniți. Istoricii târzii romani, cu toate acestea, au încercat să nege această umilință, inventând faptul că Roma a respins pacea și s-a răzbunat pe samniți. Războiul a stagnat timp de cinci ani. Roma a așteptat ca tratatul să expire, între
Războaiele Samnite () [Corola-website/Science/321472_a_322801]
-
au semnat un tratat de pace pe cinci ani în condițiile cele mai favorabile pentru samniți. Istoricii târzii romani, cu toate acestea, au încercat să nege această umilință, inventând faptul că Roma a respins pacea și s-a răzbunat pe samniți. Războiul a stagnat timp de cinci ani. Roma a așteptat ca tratatul să expire, între timp consolidând armata sa prin mărirea numărului de recrutări. În 320 și 319, romanii s-au întors pentru a se răzbuna contra samniților și i-
Războaiele Samnite () [Corola-website/Science/321472_a_322801]
-
răzbunat pe samniți. Războiul a stagnat timp de cinci ani. Roma a așteptat ca tratatul să expire, între timp consolidând armata sa prin mărirea numărului de recrutări. În 320 și 319, romanii s-au întors pentru a se răzbuna contra samniților și i-a învins în ceea ce istoricul roman Titus Livius a descris ca fiind unul dintre cele mai mari evenimente din istoria romană. Dar, în 315 î.Hr., după reluarea ostilităților, Roma a suferit o înfrângere zdrobitoare la Lautulae. Până în 314
Războaiele Samnite () [Corola-website/Science/321472_a_322801]
-
la Lautulae. Până în 314, succesul părea să fie de partea C. Campania a fost pe punctul de a abandona Roma. Pacea a fost stabilită între Roma și unele orașe samnite. Apoi, în 311, orașe etruscilor au decis să se alăture samniților în lupta contra puterii romane. Intervenția etruscilor în 311 î.Hr. a făcut ca pacea ce dura de patruzeci de ani de să se termine. După primul șoc romanii au învins continuu pe ambii lor dușmani. Războiul a devenit un fel
Războaiele Samnite () [Corola-website/Science/321472_a_322801]
-
au învins continuu pe ambii lor dușmani. Războiul a devenit un fel de concurs pentru dominația Italiei. Între 311 și 304, romanii și aliații lor au câștigat o serie de victorii atât împotriva etruscilor (310 la Perusia), dar și contra samniților. În 308 etruscii au cerut pace care le-a fost acordată în condiții severe. În 304 samniții au cerut pacea, care le-a fost acordată în condiții probabil severe, dar nu zdrobitoare. Pentru a se asigura, romanii au cerut să
Războaiele Samnite () [Corola-website/Science/321472_a_322801]
-
Între 311 și 304, romanii și aliații lor au câștigat o serie de victorii atât împotriva etruscilor (310 la Perusia), dar și contra samniților. În 308 etruscii au cerut pace care le-a fost acordată în condiții severe. În 304 samniții au cerut pacea, care le-a fost acordată în condiții probabil severe, dar nu zdrobitoare. Pentru a se asigura, romanii au cerut să facă inspecții periodic. Pacea a fost stabilită între romani și samniți până în anul 298. Surse antice indică
Războaiele Samnite () [Corola-website/Science/321472_a_322801]
-
acordată în condiții severe. În 304 samniții au cerut pacea, care le-a fost acordată în condiții probabil severe, dar nu zdrobitoare. Pentru a se asigura, romanii au cerut să facă inspecții periodic. Pacea a fost stabilită între romani și samniți până în anul 298. Surse antice indică că Roma a adoptat falanga (formații dense de hopliți) de la etrusci (folosite în secolul al VI-lea și al V-lea î.Hr.), dar mai târziu au preluat de la samniți sistemul bazat pe manipule, probabil
Războaiele Samnite () [Corola-website/Science/321472_a_322801]
-
fost stabilită între romani și samniți până în anul 298. Surse antice indică că Roma a adoptat falanga (formații dense de hopliți) de la etrusci (folosite în secolul al VI-lea și al V-lea î.Hr.), dar mai târziu au preluat de la samniți sistemul bazat pe manipule, probabil din cauza succeselor militare a samniților contra Romei. Formațiile tip manipule erau mult mai flexibile și permiteau manevre mai complexe. În timpul acestor ani, Roma a organizat o marină rudimentară, a construit primele drumuri militare (construcția la
Războaiele Samnite () [Corola-website/Science/321472_a_322801]
-
antice indică că Roma a adoptat falanga (formații dense de hopliți) de la etrusci (folosite în secolul al VI-lea și al V-lea î.Hr.), dar mai târziu au preluat de la samniți sistemul bazat pe manipule, probabil din cauza succeselor militare a samniților contra Romei. Formațiile tip manipule erau mult mai flexibile și permiteau manevre mai complexe. În timpul acestor ani, Roma a organizat o marină rudimentară, a construit primele drumuri militare (construcția la Via Appia a început în 312 î.Hr., iar la Via
Războaiele Samnite () [Corola-website/Science/321472_a_322801]
-
început în 312 î.Hr., iar la Via Valeria în 306) și a mărit taxele și efectivele militare așa cum reiese din creșterea numărului de tribuni militari aleși de la 6 la 16. În perioada 334-295 î.Hr., Roma a întemeiat 13 colonii împotriva samniților și a creat șase noi triburi rustice în teritoriul anexat. În ultimii ani de război, romanii și-au extins puterea lor și în nordul Etruriei și Umbriei. Câteva campanii încununate de succes au forțat orașele din aceste zone să deină
Războaiele Samnite () [Corola-website/Science/321472_a_322801]
-
a consolidat aceste victorii întemeind colonii la Sora, Alba Fucens și Carseoli. Ostilitățile cu etruscii au fost reluate în 302 și în 299 Roma a capturat orasul umbrian Nequinum. Din această cauză, la izbucnirea celui de-al treilea război cu samniții în 298, romanii au fost din nou nevoiți să lupte pe multiple fronturi. Al treilea război reprezintă prima încercare a oamenilor din Italia să se unească împotriva Romei, forțele samnite fiind aliate cu etruscii, umbrianii și galii din nord. În
Războaiele Samnite () [Corola-website/Science/321472_a_322801]
-
de-al doilea secol î.Hr.. Totuși chiar dacă ultima dată este corectă, totuși ea este cea mai veche mărturie care se păstrează despre războaiele samnite. Potrivit lui Titus Livius și Dionis din Halicarnas războiul a început ca urmare a unui atac al samniților contra lucanianilor. Nefiind în stare să reziste, lucanianii au trimis ambasadori și ostatici la Roma pentru a stabili o alianță. Romanii au acceptat oferta și au trimis fețiali pentru a insista ca samniții să evacueze Lucania, aceștia au refuzat și
Războaiele Samnite () [Corola-website/Science/321472_a_322801]
-
început ca urmare a unui atac al samniților contra lucanianilor. Nefiind în stare să reziste, lucanianii au trimis ambasadori și ostatici la Roma pentru a stabili o alianță. Romanii au acceptat oferta și au trimis fețiali pentru a insista ca samniții să evacueze Lucania, aceștia au refuzat și războiul a început. Dacă Scipio a fost cel care a negociat tratatul cu lucanianii și a primit ostaticii, atunci se explică de ce mai târziu a afirmat că a "subjugat" și Lucania. Potrivit lui Dionis
Războaiele Samnite () [Corola-website/Science/321472_a_322801]
-
a negociat tratatul cu lucanianii și a primit ostaticii, atunci se explică de ce mai târziu a afirmat că a "subjugat" și Lucania. Potrivit lui Dionis adevărata cauză a războiului a fost nu compasiunea pentru lucani a romanilor, ci teama lor că samniții vor deveni și mai puternici dacă subjugă pe lucani. Roma posibil că a dorit să provoace în mod deliberat un nou război, aliindu-se cu dușmanii samniților. Titus Livius spune că în 298 consulii au împărțit între ei comanda militară
Războaiele Samnite () [Corola-website/Science/321472_a_322801]
-
războiului a fost nu compasiunea pentru lucani a romanilor, ci teama lor că samniții vor deveni și mai puternici dacă subjugă pe lucani. Roma posibil că a dorit să provoace în mod deliberat un nou război, aliindu-se cu dușmanii samniților. Titus Livius spune că în 298 consulii au împărțit între ei comanda militară. Scipio a primit Etruria și Fulvius Samnium. Apoi Scipio a mărșăluit spre Volaterrae unde a dat o luptă nedecisivă contra etruscilor înainte de a se retrage la Falerii
Războaiele Samnite () [Corola-website/Science/321472_a_322801]
-
mărșăluit spre Volaterrae unde a dat o luptă nedecisivă contra etruscilor înainte de a se retrage la Falerii. Aici și-a așezat tabăra și a început să atace ținuturile etruscilor. Între timp se pare că Fulvius a câștigat o bătălie contra samniților la Bovianum și apoi a atacat și a cucerit mai întâi Bovianum și mai târziu Aufidena. Pentru victoriile sale contra samniților, Fulvius a sărbătorit printr-un triumf. Scrieriie lui Frontinus spun despre trei strategii ale lui "Fulvius Nobilior" în timpul luptei
Războaiele Samnite () [Corola-website/Science/321472_a_322801]
-
tabăra și a început să atace ținuturile etruscilor. Între timp se pare că Fulvius a câștigat o bătălie contra samniților la Bovianum și apoi a atacat și a cucerit mai întâi Bovianum și mai târziu Aufidena. Pentru victoriile sale contra samniților, Fulvius a sărbătorit printr-un triumf. Scrieriie lui Frontinus spun despre trei strategii ale lui "Fulvius Nobilior" în timpul luptei contra samniților în Lucania. "Cognomen"ul Nobilior nu apare înregistrat nicăieri înainte de anul 255, cu mult timp după terminarea războaielor samnite
Războaiele Samnite () [Corola-website/Science/321472_a_322801]
-
Bovianum și apoi a atacat și a cucerit mai întâi Bovianum și mai târziu Aufidena. Pentru victoriile sale contra samniților, Fulvius a sărbătorit printr-un triumf. Scrieriie lui Frontinus spun despre trei strategii ale lui "Fulvius Nobilior" în timpul luptei contra samniților în Lucania. "Cognomen"ul Nobilior nu apare înregistrat nicăieri înainte de anul 255, cu mult timp după terminarea războaielor samnite. Prin urmare o explicație plauzibilă este că acest Nobilior este o greșeală și cele trei strategii trebuiesc atribuite consulului din 298
Războaiele Samnite () [Corola-website/Science/321472_a_322801]
-
după terminarea războaielor samnite. Prin urmare o explicație plauzibilă este că acest Nobilior este o greșeală și cele trei strategii trebuiesc atribuite consulului din 298. Totuși, așa cum este menționat mai sus, epitaful lui Scipio revendică că acesta a luptat contra samniților, dar nu la Bovianum și Aufidena, ci la Taurasia și Cisauna. Taurasia probabil că este localizată în valea Tammaro, locația Cisaunei este necunoscută. Problema este complicată de Fasti Capitolini, potrivit căruia Fulvius a fost triumfător atât contra samniților cât și
Războaiele Samnite () [Corola-website/Science/321472_a_322801]
-
luptat contra samniților, dar nu la Bovianum și Aufidena, ci la Taurasia și Cisauna. Taurasia probabil că este localizată în valea Tammaro, locația Cisaunei este necunoscută. Problema este complicată de Fasti Capitolini, potrivit căruia Fulvius a fost triumfător atât contra samniților cât și împotriva etruscilor.
Războaiele Samnite () [Corola-website/Science/321472_a_322801]