1,675 matches
-
cuprinsul dispozițiilor art. 336 alin. (1) din Codul penal este neconstituțională. De altfel, această diferență justifica la momentul respectiv și reglementarea celor două acțiuni interzise în cadrul unor alineate diferite, cu toate că legiuitorul a optat pentru instituirea unui tratament sancționator identic pentru acestea. De asemenea, în susținerea aceleiași opinii s-a arătat că între aceste fapte există diferențe și cu privire la nivelul tipului de substanțe nocive ingerate de către subiectul pasiv. În susținerea opiniei contrare, respectiv în sensul existenței
DECIZIA nr. 11 din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254609]
-
vizibil modificat, în majoritatea cazurilor nu se pot deosebi, în mod științific, manifestările create de intoxicația cu alcool de cele legate de celelalte substanțe și nici de cele create de combinația dintre acestea. Mai mult, parchetul a arătat că regimul sancționator pentru acțiunile prevăzute de alin. (1) și (2) ale art. 336 din Codul penal este același, astfel încât este evident că legiuitorul a apreciat că pericolul social generic al acestora este similar. Prin urmare, parchetul a precizat că în cazul
DECIZIA nr. 11 din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254609]
-
precum și sintagma „toate hotărârile care nu se pot concilia" ce constituie conținutul articolului 453 alin. (5) Cod procedură penală se referă și la situatia în care starea de neconciliabilitate s-a creat între o hotărâre civilă definitivă cu caracter sancționator și, pe de altă parte, o hotărâre penală definitivă, în condițiile în care ambele hotărâri definitive au ca obiect stări de fapt identice sau conexe. Minuta deciziei nr. 10 din 13 februarie 2023 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea
COMUNICAT din 25 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/207958]
-
sintagma ”toate hotărârile care nu se pot concilia” ce constituie conținutul articolului 453 alin. (5) din Codul de procedură penală se referă și la situația în care starea de neconciliabilitate s-a creat între o hotărâre civilă definitivă cu caracter sancționator și, pe de altă parte, o hotărâre penală definitivă, în condițiile în care ambele hotărâri definitive au ca obiect stări de fapt identice sau conexe. Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477
COMUNICAT din 25 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/207958]
-
excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile legale criticate reglementează cu privire la introducerea unei cauze de reducere a pedepsei, urmărindu-se facilitarea recuperării la bugetul statului a creanțelor rezultate prin săvârșirea faptelor de evaziune fiscală și, corelativ, atenuarea regimului sancționator pentru persoanele care contribuie la recuperarea lor. Curtea constată că, în cauză, autorii excepției invocă o problemă de stabilire de către parchet a întinderii prejudiciului produs prin comiterea infracțiunii de evaziune fiscală prevăzută la art. 10 alin. (1) din Legea
DECIZIA nr. 702 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251196]
-
Referitor la prevederile art. 21 alin. (3) din Legea fundamentală, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale, aplicarea cerinței procesului echitabil se impune numai în legătură cu procedura de desfășurare a litigiului, iar nu și în ceea ce privește cadrul juridic sancționator al faptelor, adică în domeniul dreptului substanțial, întrucât din cuprinsul textului constituțional invocat nu se poate desprinde concluzia că aplicarea cerinței procesului echitabil ar trebui să excedeze necesității asigurării garanțiilor procesuale, pentru a intra în materii din câmpul dreptului substanțial
DECIZIA nr. 122 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271995]
-
nr. 600/2014, (UE) nr. 806/2014 și (UE) 2015/2.365 și a Directivelor 2002/47/CE, 2004/25/CE, 2007/36/CE, 2014/59/UE și (UE) 2017/1.132, denumit în continuare Regulamentul (UE) 2021/23, în ceea ce privește stabilirea autorității de rezoluție și a ministerului competent, precum și a regimului sancționator aplicabil în cazul încălcării dispozițiilor Regulamentului (UE) 2021/23. Articolul 2 În aplicarea prevederilor art. 3 alin. (1) din Regulamentul (UE) 2021/23, Autoritatea de Supraveghere Financiară, denumită în continuare A.S.F., exercită atribuțiile și dispune măsurile de rezoluție în condițiile prevăzute la
LEGE nr. 181 din 26 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271663]
-
respectiv de 7 luni este stabilită, ca regulă generală, în art. 29^1 alin. (4), iar art. 59^1 alin. (2) o particularizează prin utilizarea sintagmei „în ceea ce privește întreprinderile publice aflate în subordine/ coordonare sau în portofoliu“, reglementând apoi norme sancționatoare explicite. În plus, aceste norme sancționatoare nu sunt aplicabile doar art. 29^1 alin. (4) - în ceea ce privește amenda -, ci se referă, în egală măsură, și la ipotezele reglementate la art. 29^1 alin. (2) și (3). Prin urmare, se conturează
DECIZIA nr. 338 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271597]
-
ca regulă generală, în art. 29^1 alin. (4), iar art. 59^1 alin. (2) o particularizează prin utilizarea sintagmei „în ceea ce privește întreprinderile publice aflate în subordine/ coordonare sau în portofoliu“, reglementând apoi norme sancționatoare explicite. În plus, aceste norme sancționatoare nu sunt aplicabile doar art. 29^1 alin. (4) - în ceea ce privește amenda -, ci se referă, în egală măsură, și la ipotezele reglementate la art. 29^1 alin. (2) și (3). Prin urmare, se conturează suficiente elemente substanțiale de diferențiere între
DECIZIA nr. 338 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271597]
-
la împlinirea termenului de reabilitare, nu poate fi extinsă asupra elementului circumstanțial agravant al infracțiunii de omor calificat, dată fiind natura juridică diferită a celor două criterii de agravare a pedepsei și care produc efecte distincte și succesive asupra tratamentului sancționator. În timp ce recidiva constituie o cauză de agravare a pedepsei al cărei caracter temporar este consacrat de art. 41 alin. (1) din Codul penal, elementul circumstanțial agravant reprezintă unul din elementele constitutive ale infracțiunii prin care legiuitorul descrie în
DECIZIA nr. 124 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272335]
-
147 alin. (4) coroborat cu art. 20 alin. (2) din Constituție. ... 16. Distinct de cele menționate, dar în strânsă legătură cu dispozițiile propuse privind vaccinarea antirabică, prin art. I pct. 5 din legea dedusă controlului de constituționalitate se modifică regimul sancționator al faptelor de încălcare a obligațiilor de vaccinare antirabică a câinilor, eliminând din conținutul normativ al art. 14 alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 155/2001 ce stabilește contravențiile fapta de nerespectare a dispozițiilor art. 13^4
DECIZIA nr. 6 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272218]
-
intervenție legislativă reprezintă o diminuare a standardului de protecție deja recunoscut prin jurisprudența Curții Constituționale în privința dreptului la ocrotirea sănătății, deoarece nerespectarea obligației de vaccinare antirabică a câinilor rămâne nesancționată. ... 17. Eliminarea acestei sancțiuni contravenționale lipsește statul de instrumentul sancționator necesar pentru protejarea sănătății publice împotriva răspândirii virusului rabic și, în același timp, contravine și normei din anexa V la Regulamentul (UE) 2020/689, partea I, capitolul I, secțiunea 1, paragraful 2, potrivit căreia vaccinarea antirabică a animalelor deținute, în afara
DECIZIA nr. 6 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272218]
-
de conducere pentru a asigura adecvarea membrilor organului de conducere, precum și adecvarea organului de conducere, în ansamblul său; ... e) să retragă aprobarea acordată unui membru al organului de conducere și, după caz, să impună alte măsuri, sancțiuni și măsuri sancționatoare, conform art. 68 și 76 din Legea nr. 207/2022 pentru reglementarea unor măsuri privind cadrul general aplicabil constituirii și funcționării băncilor de dezvoltare din România, cu modificările și completările ulterioare. ... Articolul 135 Prevederile art. 134 alin. (2) lit. a) și
REGULAMENT nr. 4 din 12 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270483]
-
mai favorabile și că o prevedere legală ce are ca efect modificarea retroactivă a pedepsei rezultante aplicate pentru un concurs de infracțiuni nu poate fi considerată compatibilă cu prevederile constituționale. ... 16. Autorii excepției susțin că dispozițiile legale ce reglementează tratamentul sancționator al concursului de infracțiuni sunt dispoziții de drept penal substanțial, caracter pe care îl păstrează indiferent de faza procesuală în care sunt aplicabile și valorificate, fiind astfel supuse, în mod obligatoriu, principiului aplicării legii penale mai favorabile. Arată că dispozițiile
DECIZIA nr. 93 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271250]
-
o flagrantă încălcare a dispozițiilor constituționale privind egalitatea în fața legii. ... 18. Susțin că dispozițiile criticate încalcă prevederile art. 21 din Constituție. Arată că, prin soluția legislativă prevăzută de art. 10 din Legea nr. 187/2012, legiuitorul a impus aplicarea tratamentului sancționator al pluralității potrivit legii penale noi, mai severe, ceea ce reprezintă o evidentă încălcare și a principiului constituțional al aplicării legii penale mai favorabile prevăzut de art. 15 din Constituție. ... 19. Referitor la încălcarea dreptului la apărare, arată că acesta
DECIZIA nr. 93 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271250]
-
art. 39 din Codul penal, se arată că acestea instituie sancționarea concursului potrivit sistemului cumulului juridic cu spor obligatoriu și fix, în cazul în care pentru infracțiunile concurente s-au aplicat numai pedepse cu închisoarea. Legiuitorul a impus un tratament sancționator mai blând pentru cei aflați la prima întâlnire cu legea penală, diminuând pedepsele, și a impus un tratament sancționator mult mai sever în cazul celor care comit o pluralitate de infracțiuni. De aceea, limitele de pedeapsă prevăzute în Partea specială
DECIZIA nr. 93 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271250]
-
și fix, în cazul în care pentru infracțiunile concurente s-au aplicat numai pedepse cu închisoarea. Legiuitorul a impus un tratament sancționator mai blând pentru cei aflați la prima întâlnire cu legea penală, diminuând pedepsele, și a impus un tratament sancționator mult mai sever în cazul celor care comit o pluralitate de infracțiuni. De aceea, limitele de pedeapsă prevăzute în Partea specială a Codului penal trebuie corelate cu dispozițiile Părții generale, care vor permite o agravare proporțională a regimului sancționator prevăzut
DECIZIA nr. 93 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271250]
-
tratament sancționator mult mai sever în cazul celor care comit o pluralitate de infracțiuni. De aceea, limitele de pedeapsă prevăzute în Partea specială a Codului penal trebuie corelate cu dispozițiile Părții generale, care vor permite o agravare proporțională a regimului sancționator prevăzut pentru pluralitatea de infracțiuni. Prin aplicarea regulilor concursului de infracțiuni rezultă o disproporție vădită, pe de o parte, între pedeapsa individuală cea mai grea și pedeapsa rezultantă și, pe de altă parte, între pedeapsa rezultantă și ansamblul activității infracționale
DECIZIA nr. 93 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271250]
-
rezultantă și, pe de altă parte, între pedeapsa rezultantă și ansamblul activității infracționale a făptuitorului. Este, astfel, încălcat principiul proporționalității consacrat de art. 53 din Constituție, deoarece se ajunge la o disproporție între valoarea socială lezată prin infracțiune și regimul sancționator aplicabil. În final, arată că dispozițiile de lege criticate încalcă prevederile art. 124 din Constituție prin lipsa dreptului de apreciere al instanțelor judecătorești cu privire la interpretarea și aplicarea egală a legii, deși acestea au competența constituțională de a înfăptui
DECIZIA nr. 93 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271250]
-
penale mai nefavorabile referitoare la sancționarea concursului de infracțiuni, încălcându-se astfel dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituție. Opțiunea inculpatului de a săvârși o nouă infracțiune sub imperiul Codului penal actual și asumarea implicită de către acesta a tratamentului sancționator al pluralității de infracțiuni prevăzut de art. 39 din Codul penal nu pot justifica soluția de aplicare retroactivă a unei legi penale mai nefavorabile, o astfel de aplicare retroactivă fiind și mai greu de acceptat în situația în care infracțiunea
DECIZIA nr. 93 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271250]
-
sunt judecați concomitent pentru infracțiuni săvârșite sub imperiul noului și vechiului Cod penal. ... 23. Curtea de Apel Cluj - Secția penală și de minori apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Susține că, potrivit art. 10 din Legea nr. 187/2012, tratamentul sancționator al pluralității de infracțiuni se aplică potrivit legii noi atunci când cel puțin una dintre infracțiunile din structura pluralității a fost comisă sub legea nouă, chiar dacă pentru celelalte infracțiuni pedeapsa a fost stabilită potrivit legii vechi, mai favorabilă. Faptele
DECIZIA nr. 93 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271250]
-
poate reține existența unei succesiuni de legi penale, momentul în raport cu care se apreciază aplicarea legii penale în timp fiind cel al realizării integrale, al definitivării concursului real de infracțiuni. În aceste condiții este obligatorie aplicarea legii noi tratamentului sancționator al concursului de infracțiuni, nefiind obligatorie aplicarea legii noi atunci când toate faptele sunt comise sub legea veche, dar judecarea lor are loc sub legea nouă, în această din urmă ipoteză urmând să se aplice cele statuate de Curtea Constituțională
DECIZIA nr. 93 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271250]
-
aduce atingere și principiului securității raporturilor juridice, din moment ce modifică în mod substanțial efectele hotărârii anterioare de condamnare, producând efecte pe care instanțele judecătorești care l-au condamnat anterior pe inculpat nu le-au avut în vedere. ... 29. Tratamentul sancționator al concursului de infracțiuni realizat în condițiile art. 40 alin. (1) din Codul penal cu referire la art. 39 alin. (1) din Codul penal și art. 10 din Legea nr. 187/2012 se înscrie în prerogativa legiuitorului de a stabili politica
DECIZIA nr. 93 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271250]
-
și ale art. 40 alin. (1) din Codul penal. Legea nr. 187/2012 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012. Dispozițiile criticate au următorul conținut: – Art. 10 din Legea nr. 187/2012: „Tratamentul sancționator al pluralității de infracțiuni se aplică potrivit legii noi atunci când cel puțin una dintre infracțiunile din structura pluralității a fost comisă sub legea nouă, chiar dacă pentru celelalte infracțiuni pedeapsa a fost stabilită potrivit legii vechi, mai favorabilă. “ ; ... – Art.
DECIZIA nr. 93 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271250]
-
României, Partea I, nr. 352 din 23 aprilie 2018, și Decizia nr. 859 din 18 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 94 din 6 februarie 2019, Curtea a reținut că, în baza dispozițiilor criticate, tratamentul sancționator al pluralității de infracțiuni se aplică potrivit legii noi atunci când cel puțin una dintre infracțiunile din structura pluralității a fost comisă sub legea nouă, chiar dacă pentru celelalte infracțiuni pedeapsa a fost stabilită potrivit legii vechi, mai favorabilă. Cu
DECIZIA nr. 93 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271250]