181 matches
-
iubea familia. Știa că are pentru ce lupta. Știa că are un suport moral fantastic în familia sa. Cu o săptămână înainte vizitase mormântul tatălui său. Se speriase de iarba atât de înaltă care invadase spațiul pe care ea îl sanctificase în memoria celui pe care l-a iubit atât de mult. S-a hotărât, fără rezerve, să îi amenajeze un loc în care să poată vorbi cu el și să se simtă aproape de el. O săptămână mai târziu se afla
BUCURIE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1970 din 23 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381983_a_383312]
-
ea este vie și trăiește prin mine. Știu că de acolo de unde e, mă veghează și îndrumă, așa cum a făcut-o mereu. Privindu-mi mâinile, îi simt căldura și mângâierea, pe care le-am primit de-a lungul timpului. Am sanctificat-o în mine, la icoana ei mă închin și mă rog pentru toate, și mai ales, pentru odihna sufletului ei, Mama! Citește mai mult Eu nu am alți dumnezei, în afară de Mama. Ea mi-a dat viață, m-a crescut să
GEORGETA ZECHERU [Corola-blog/BlogPost/380316_a_381645]
-
ea este vie și trăiește prin mine. Știu că de acolo de unde e, mă veghează și îndrumă, așa cum a făcut-o mereu. Privindu-mi mâinile, îi simt căldura și mângâierea, pe care le-am primit de-a lungul timpului. Am sanctificat-o în mine, la icoana ei mă închin și mă rog pentru toate, și mai ales, pentru odihna sufletului ei, Mama!... VII. CONTROVERSĂ, de Georgeta Zecheru , publicat în Ediția nr. 2251 din 28 februarie 2017. Spune doamne, dacă ești cât
GEORGETA ZECHERU [Corola-blog/BlogPost/380316_a_381645]
-
mai mult timp, datorită inscripției pe care turcii au actualizat-o după ce Ștefan cel Mare a devenit cel Sfânt. N-am reținut-o, nu ai voie să faci fotografii, dar reieșea din textul afișat că Ștefan cel Mare a fost sanctificat pentru că a unit cele trei țări române, Moldova, Muntenia și Transilvania. La Topkapi, o parte distinctă a palatului este Haremul. Sunt săli goale, mobilierul a fost mutat, dar pereții, acoperiți cu faianță și sidef cu motive florale, geometrice și caligrafice
COLINDÂND PRIN TREI IMPERII de DAN NOREA în ediţia nr. 1272 din 25 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347432_a_348761]
-
care devine posibilă comunicarea între ei doi, om și Dumnezeu. De aici, devine clară aserțiunea despre existența, și nu numai, a dumnezeirii, în sens vast, transcendent, real, amplificată la rang de poetic, artistic, cultural și divinitate, atât în aspect individual, sanctific, dar și comunitar,ea fiind o cale spirituală prin muncă conștientă spre mântuire. LILIA MANOLE Referință Bibliografică: DUMNEZEIREA, A DOUA CREAȚIE A LUI DUMNEZEU / Lilia Manole : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1641, Anul V, 29 iunie 2015. Drepturi de
DUMNEZEIREA, A DOUA CREAȚIE A LUI DUMNEZEU de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348492_a_349821]
-
generală: "Între sistemul juridic indian este determinat de diferențele de castă" [232], asupra cărora, așa cum am văzut [233], filozoful din Stuttgart se oprise îndelung, el trece la examinarea sistemului juridic în practicarea legilor sale: 1) Înainte de orice, viața brahmanului este sanctificată; ei nu răspund pentru crime, iar bunurile lor nu pot fi sechestrate. Tot ceea ce prințul poate decreta împotriva lor se reduce la exilare. Englezii au voit să instituie în India o curte cu jurați, care urma să fie compusă jumătate
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
mângâiere de-a vedea că prin această crimă însuși autoritatea sa va crește, iubirea de care se bucura din partea și a amicilor și a adversarilor săi va spori și se va întări. Asemenea atentate, daca sânt odioase prin natura lor, sanctifică piepturile asupra cărora a fost îndreptate, îneacă într-un general sentiment de iubire toate recriminațiunile politice, fac a se uita micile sciziuni; în contra unor asemenea încercări toată România e aliată pentru a le respinge și reprima. [ 4 decembrie 1880] ["D.
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
decembrie 1880] {EminescuOpXI 441} ["ADEVĂRUL DOARE; NIMIC NU DOARE CA ADEVĂRUL... Adevărul doare; nimic nu doare ca adevărul. Deși am declarat că odioasa faptă îndreptată contra d-lui Brătianu ni-l face mai simpatic decum era în genere, că-i sanctifică pieptul în ochii noștri și ai țării, că autoritatea sa câștigă și se întărește, că, iubirea amicilor și a adversarilor crescând, [î]i dă cel puțin o mângâiere care compensează întrucîtva impresia penibilă a acelei fapte, "Romînul" ar fi pretins
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Virgiliu, Rabelais, Cervantes Încep să retrăiască și continuă să scrie cu pana lui; astfel, prin posedarea acestei ciudate Însușiri, predispoziție și totodată sacerdoțiu, natură și funcție sacră, Flaubert este smuls clasei burgheze și zvârlit În mijlocul unei aristocrații parazitare care-l sanctifică. El și-a mascat gratuitatea, libertatea nejustificabilă a alegerii sale; a Înlocuit printr-o comunitate spirituală nobilimea decăzută, și-a salvat misiunea de cleric. Baudelaire, fără Îndoială, a ales și el să intre În această comunitate. De sute și de
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
dobândit o reputație care atrage pelerinii. (A. Morinis, 1992, p. 4) Pelerinajul implică mișcarea unui individ sau grup, care Își părăsește casa, sub impulsul unui ideal sacru. În cele mai multe cazuri, pelerinajul implică o călătorie către un loc care a fost sanctificat de prezența sau acțiunea fie a unei divinități, fie a unei figuri umane sfinte. (S. Coleman, 2001, p. 11445) Pelerinajul este practica unei călătorii către un loc precis, unde se crede că puteri sacre sau spirituale aparte devin accesibile. Fiecare
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
elemente religioase, este În mod radical laic. El face apel la forme ceremoniale și semnificații simbolice asociate mai ales riturilor de trecere (bătălia electorală este prezentată ca o perioadă liminală, iar victoria În alegeri ca o consacrare), cultului strămoșilor (comemorările sanctifică persoane, acțiuni și locuri, considerate a avea puterea unor momente de Întemeiere, analoge creației mitice) și sărbătorilor (marile kermeze populare sunt acum asociate mai puțin vieții comunitare și mai mult evenimentelor politice - comemorări, Învestituri, vizite politice, inaugurări, victorii În bătălii
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
încoace). Excepția istorică a unui tabu monoteist este cu atît mai meritorie cu cît păgînismul inamic se baza pe sacralizarea imaginilor divine și imperiale: faptul că pereții catacombelor au fost pictați cu fresce nu dovedește nimic. Dar fiindcă trupul fusese sanctificat, exista dovada că omul îl putea adora pe Dumnezeu venerîndu-i imaginile, care, în felul lor, fac cerul să se coboare pe pămînt. A adora nu înseamnă a venera. Confuzia între acești termeni reprezintă păcatul idolatriei. Iconoclastul respinge orice utilizare culturală
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
cavaleria ușoară a Bisericii", cu generalul și stareții ei, sau ordinul dominican nu se prezintă rău deloc în ce privește organizarea. Aceste performanțe evidențiază faptul că Biserica a fost construită și concepută ca un aparat de transmisie carismatic conectat la trupul divin, sanctificat de Rusalii prin Sfîntul Duh, trimis al Tatălui, a cărui funcție este de a transmite o stare supranaturală receptorilor naturali. Marea transmisie le necesită pe cele mici. Un bun creștin distinge sufletul de trup așa cum distinge Cetatea lui Dumnezeu de
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
înțelegerea mistificată a arbitrarului puterii și a accesului diferențiat la resurse. Consacrarea ordinii sociale a fost, în Evul Mediu european, responsabilitatea Bisericii, care interpreta autoritatea seniorilor ca inspirată de justiția divină. Școlii îi revine, în capitalismul dezvoltat, rolul de a sanctifica diviziunea socială, prin prezentarea inegalităților dintre diferitele poziții care derivă din realizările școlare ca rezultat al unor determinări inevitabile produse de talentul, efortul și aspirațiile indivizilor. Cele mai avansate țări în organizarea sistemelor de învățământ de masă au fost Germania
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
plasat într-un trecut adesea îndepărtat și nebulos. E ca și când ei ar avea convingerea că, atunci când ceea ce urmează să fie sau trebuie să fie a mai fost cândva, chiar și foarte demult, orice efort e mai încurajat, orice suferință e sanctificată, iar chezășia noului adevăr e imediat și indiscutabil oferită. Și astfel, un fel de duh restauraționist inspiră majoritatea revoluțiilor politice, religioase sau intelectuale. El îl uimea pe K. Marx care, într-o pagină celebră din 18 Brumar al lui Ludovic
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
făcute de păcătoși pentru opere caritabile, să-și șteargă propriile păcate, și să-și cumpere o ipotetică sfințenie. Tot ceea ce se efectuează în sărăcie scapă moralei. Astfel, - genealogia „reluării individuale” preconizate de anarhiștii din secolul al XIX-lea - omul sărac, sanctificat de renunțarea voluntară la avere, poate fura fără rușine și fără teamă de vreo pedeapsă nici pe pământ și nici în cer - care nu există... - dacă fură de la un bogat pentru necesitățile stricte ale existenței sale... 2. Proprietar al sexului
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
a făcut dovada fidelității ei față de religia catolică, apostolică și romană. în lucrărilor ei, ea se ocupă de teologie, este preocupată de convertirea a noi credincioși, întreține - am menționat-o deja - o corespondență cu Francisc de Sales care va fi sanctificat, face elogiul confesiunii auriculare, militează pentru castitatea și abstinența preoților. Mai mult ea elogiază meritele colonialismului creștin și ale misiunii civilizatoare a conchistadorilor: cu siguranță, Montaigne n-ar fi apreciat prea mult această opinie situată la antipozii propriilor sale concepții
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
în viziunea ta poziția acestor militanți radicali (nonviolența, refuzul oricărei forme de putere și așa mai departe) este învechită în aceeași măsură cu pacifismul, contestația etc. și că atitudinea lor este veleitară și poate ar fi sfântă și bună de sanctificat dacă propunerile și condamnările lor nu ar fi atât de circumstanțiate și de strict direcționate ad personam. Dar lucrurile nu stau deloc așa. Principiile lor „metapolitice” i-au condus pe radicali la o practică politică de un absolut realism. Și
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
subiect i-a fost consacrat un număr impresionant de publicații 14. În continuare vom face câteva observații relative la cultul Sfântului Václav, deosebit de semnificativ pentru aspectul ce ne interesează, cu precizarea că nici celelalte cazuri nu sunt lipsite de relevanță. Sanctificat pentru merite în evanghelizarea țării și pentru că a dus o viață pioasă, Sfântul Václav a fost unul dintre cei mai venerați și cunoscuți sfinți ai Europei Est-Centrale în evul mediu. Istoricul german Fr. Prinz sublinia, pe bună dreptate, că figura
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și rece. Dar dacă vă aplecați spre ea puteți observa că e împodobită cochet cu un fular de mușchi”. În mijlocul lucrurilor, și chiar în absența lor, doar reprezentându-și-le, poetul își învinge angoasele generate de teama de singurătate. Fetișizând, sanctificând obiectele, privirea lui V. preface teritoriul existenței de toate zilele într-un spațiu mirific, de paradis. Dar cam de când începe să scrie Petre Schlemihl, dragostea de lucruri și mai ales de vietăți a poetului este excedată continuu de o fremătătoare
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
și alte năluciri (1985), Întâmplări vesele cu scriitori triști (2003). I s-a decernat Premiul Asociației Scriitorilor din București (1972, 1975, 1977). În poezie M. ilustrează cu mijloace proprii orientarea ardelenească, transfigurând universul rural, apoteozând trecutul, strămoșii, părinții, îndeosebi mama, sanctificând eroii neamului, creând un tărâm de lume mitică. Trecând printre crucile din „cimitirul bătrân”, poetul îi salută pe cei duși: „Bună dimineața, Grigorie! Bună dimineața, Filoftei! / - Bună dimineața, Ieronime”. El aude cum „plouă în munții Carpați peste oasele fraților mei
MICU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288107_a_289436]
-
să pomenim aici de admirabila poveste orientală din Shastra, care ni-l înfățișează pe temutul Vișnu, unul din zeii care alcătuiesc trinitatea sacră a hindușilor, drept marele nostru patron, deoarece Vișnu, prin cea dintîi dintre cele zece incarnări terestre, a sanctificat pentru vecie balena. Cînd Brahma sau zeul zeilor s-a hotărît să recreeze lumea, după una din distrugerile sale periodice, el a dat naștere - ne spune Shastra - lui Vișnn, pentru a conduce această operațiune; dar Vedele, aceste cărți mistice, a
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de la Arta, din Grecia, a mânăstirii Argeș din România, a cetății Scutari din Iugoslavia etc.). Chiar dacă nu am stăruit prea mult asupra semnificației religioase a locuinței omenești, câteva concluzii se impun de la sine. Ca și cetatea ori sanctuarul, casa este sanctificată, în parte sau în întregime, printr-un simbolism ori un ritual cosmogonic. Așezarea într-un anume loc, construcția unui sat sau doar a unei case implică așadar o hotărâre de cea mai mare importanță, pentru că aceasta privește existența însăși a
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
lucrării zeilor, orice hotărâre existențială a omului religios de a se "așeza" în spațiu este în același timp o hotărâre "religioasă". Asumîndu-și responsabilitatea de a "crea" Lumea în care s-a hotărât să locuiască, omul religios "cosmicizează" Haosul și totodată sanctifică micul său Univers, făcîndu-l să semene cu lumea zeilor. Omul religios dorește din tot sufletul să locuiască într-o "lume divină", să aibă o casă asemănătoare cu "casa zeilor", așa cum a fost ea mai târziu închipuită prin temple și sanctuare
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
plictisește. O deosebire esențială există însă față de omul religios: acesta cunoaște intervale "sacre", care nu iau parte la durata temporală ce le precedă și le urmează, care au o altă structură și o altă "origine", pentru că este un Timp primordial, sanctificat de zei și putând fi adus în prezent prin sărbătoare. Pentru un om nereligios, Timpul nu poate reprezenta nici ruptură, nici "mister": el alcătuiește dimensiunea existențială cea mai profundă a omului și este legat de propria sa existență, având așadar
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]